Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)
1890-10-18 / nr. 647
ANUL m No. 647 Numărul 10 Baraj ABONAMENTELE ISCLT LI 1 SI li iLE FIECIREI LUS1 St St PLĂTESC TOT BEAUNA ’HUNTE In GtHeurssel la casa Administraţiei Din Judeţ* şi Streinitate prin mandate postaie. Un an in ţară 30 lei, in streinitate 50 Şese luni ‘ , 15 . . . 25 Trei luni „ 8 „ . . 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vânzare cu numărul la kiosisul Np. CIT, Boulevard Stafciotrel.5* r XINUSCRISELE KK SERNA*KOEAZfc admihistrația » stradă «ouă. ro Director politics ULEX. V. BELDIHMNO EDIȚIA anteia Să te ferești, Romane! de cuiți strein în casă. V. Alexandri. JOI 18 OCTOMBRE 1890 Numărul SO Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se primesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Libera, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREINETATE, direct la administraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anunciuri la pagina IV . .. 0,30 b. linia i ii a III .. • 2,— be , » n » D • i Inserțiunile și Redai; UN NUMER V REDACȚIA: Strada Domnului Ministru al Cultelor ------- «rfk/w ------Criza în Grecia PEHTRÖ Dm GiNSRALTÜDESCÖ ‘ —“-----r— «A----------------------BOALA REGELUI OLANDEI --------- eQ/Oa&n+i-------------------------------- Spitalul Brâncovenesc --------------- ..... MA —— --------------------CRONICA TEATRALA ---------------------------------Din Iaşi ---------------------tev*...---------------------MORŢI şi VII Bucureşti 17 Octombre Domnului Ministru al Cultelor Foarte preţioase sunt colecţiile Monitorului Oficial, citindu-le, dar de neaşteptate surprinderi; în ele găseşti lucruri uitate de unii, neştiute de alţii. Aşa mi s’a întâmplat şi mie mai alaltăieri, resfoind colecţia Monitorului Oficial din luna iunie a anului 1866. Nu trecuse încă o lună de când Principele Carol Hohenzollern-Sigmaringen îşi făcuse intrarea solemnă in Bucureşti şi jurase de a păzi cu sfinţenie Constituţiunea Ţăreî. Cu toate infamiile petrecute în noaptea de 11 Februarie, infamii de care noul Principe nu putea fi respunzător, Poporul român II primise, nu cu iubire, căci nu putea iubi pe un necunoscut, dar cu speranță că printrTnsul se va îndeplini una din dorinţele de căpetenie ale Divanurilor ad-hoc. Carol I era încă tînăr; inima Sa trebuia să fie deschisă avînturilor generoase. Intr’unul din aceste avlnturi, îi scrisese defunctului Costaki A. Rosetti, atunci Ministru al cultelor, următoarea scrisoare pe care o regăsesc publicată In Monitorul Oficial, cu Nr. 118, din 2 (14) Iunie 1866: Domnule Ministru ! In suvenirea sosire! mele în Bucureşti, am hotărât a fonda o instituţiune de binefacere. Voi da pentru aceasta, în timp de trei ani de-a rîndul, câte patru mii galbeni pe an. Te rog, Domnule Ministru, a-mi face propuneri în această privinţă. Cu simţimântele cele mai binevoitoare, Domnule Ministru, Al Domniei-Tale Carol, Sunt mai bine de douăzeci şi patru de ani de când această domnească donaţiune zace în coloanele Monitorului Oficial uitată, poate chiar neştiută de mulţi, şi trebue ca cel mai neîmpăcat duşman al lui Carol I şi al pretinsei Sale Dinastii să o dezgroape, şi să ceară guvernului şi în special D-lui Ministru al cultelor socoteală de întrebuinţarea acelor douăsprezece mii galbeni. Dinastici sinceri nu sunt în România, sau nu ştiu a -şi îndeplini datoria. Amici devotaţi nu are Carol I, sau nu ştiu a lua apărarea. Cum !—In luna Mai, anul acesta, am scris în coloanele acestui ziar următoarele rânduri: Desfid să mi se arate o instituţiune de binefacere creată de Suveranul acestui nenorocit popor. Peste puţine săptâmâni, în curentul lunei Iulie, amicul şi colaboratorul med Dunăreanul, într’un strigăt de indignaţiune exclama : — Dar instituţiunile de binefacere, nu este oare misiunea cea mai frumoasă a Suveranilor de a le întemeia, de a le ocroti, de a le desvolta ? Ce a făcut Carol I în această privinţă ? Care este instituţiunea fondată de Donsul sau de Soţia Sa ? In douăzeci şi patru de ani de Domnie, Carol I nu a găsit mijlocul de a deschide punga Sa pentru o singură operă de binefacere sau culturală. Şi in faţa acestor cuvinte, a cărora violenţă îşi are scuza în convingerea care le’a dictat, nu s’a găsit un dinastic, nu s’a găsit un amic al Regelui, care să ne dea o desminţire publică, reproducând din nod scrisoarea Prinţului Carol către defunctul Costaki A. Rosetti, şi arătând întregei Românii instituţiunea filantropică fondată cu domneasca sumă de douăsprezecemiî galbeni Adevărul, de la apariţiunea sa, a stigmatizat în nenumărate rânduri ruşinoasa zgârcenie a Suveranului, şi nici un Consiler al Tronului nu s’a crezut dator a publica un Comunicat în Monitorul Oficial pentru a face cunoscut primul Sou avânt de generozitate. Prin tăcerea lor, dinasticii, amici al Regelui, şi chiar Miniştrii s’au făcut complici al ziarului Adevărul, complici cu atât mai culpabili cu cât el ştia că Carol a avut un moment de galantomie. Actualul Ministru al Cultelor, D. Teodor Rosetti poate repara culpabila nepăsare a predecesorilor săi. II rog să bine-voiască a publica întrebuinţarea acelor douăsprezece mii galbeni dăruiţi de Carol Hohenzolern. Aştept, D-le Rosetti ! Dar aştept cu mare nerăbdare. Alexandru T. Beldimann. TELEGRAME LONDRA, 16 Octombre. — Times află din Zanzibar că amiralul Freemantle, însoţit de codsul general, a plecat la 13 din Zanzibar la Kipini unde se află toată flota engleză compusă din 10 bastimente. Amiralul a înaintat Duminică dimineaţa cu 1000 de oameni spre Witu, de Sâmbătă seara chiar indigenii atacaseră avant-posturile sale rănind trei mateloţi PARIS, 16 Octombre.— Journal des Débats anunţă că d-l Méline, preşedintele comisiunei vamale, găseşte tariful general insuficient în ceea ce priveşte taxele asupra produselor agricole; el va propune sporirea acestor taxe. Comisiunea vămilor a numit pe d-l Dantresme vice-preşedinte în locul d-lui Develle, actualul ministru, şi pentru ca să grăbească examinarea tarifului a hotârît să împartă lucrarea între cele patru sub-comisiuni și să nu facă anchete noul. Criza în Grecia PARIS, 16 Octombre. — Se telegrafică din Atena „Agenţiei Havas“ că majoritatea de 50 de scaune obţinută de D. Delyannis întrece toate aşteptările. Demisionarea D-lui Tricupis e aşteptată de la un moment la altul. Oraşul a reluat aspectul său obicinuit. Pentru D. General Vladescu Conform angajamentului ce mi-am luat, amintesc D-lui General Vlădescu, Ministru de rezboiu, că armata este decimată de conjunctivita granuloasă și de oftalmia difterică și'l rog să publice măsurile ce a luat, sau ce are de gând să ia pentru stârpirea acestui flagel. In acelaş timp, îl rog din nou să binevoiască a da la lumină statistica exactă a bolnavilor de ochi din armată, precum şi a infirmilor trimişi orbi pe la vetrele lor. Voiu repeta zilnic aceste cereri, până când D. Ministru de rezboiu se va milostivi a face ceva. Aştept. a. V. B. -------------------------MM»*------------------------- Boala Regelui Olandei HAGA, 16 Octombre.— Azi a fost prima şedinţă a celor două Camere întrunite. Ministrul de interne, baron de Mackay, a dat seamă de starea Regelui : medicii au constatat că Regele nu mai e în stare de a guverna; miniştrii Colonielor şi justiţiei au văzut pe Rege şi confirmă faptul. Consiliul de miniştri a cerut Statelor generale să emită declaraţiunea prescrisă de Constituţiune. Şedinţa s’a amânat pe mâine la 2 ore pentru a se lua o hotărîre. Spitalul Brâncovenesc In urma scrisorei ce am adresat alaltăieri D-lui Pană Pencovici, Domnia sa ’mî-a făcut plăcerea de a veni acasă la mine, și ’mi-a declarat că informatorul ziarului, a căruia bună credință nu o poate suspecta, a fost indus în eroare. D. Pană Pencovici m’a asigurat că, pentru încălzirea saloanelor bolnavilor, nu se dau lemne cu chilogramul. Intendentul are ordin a elibera lemne cât se cere și cât trebue. Dacă saloanele au fost reu încălzite, culpabilii sunt medicii și internii a cărora datorie este de a priveghea temperatura în toate odăile unde se află bolnavi. Ei sunt datori a ordona intendentului eliberarea lemnelor trebuitoare. D. Pană Pencovici, fiind Sâmbătă absent din capitală, nu ia asupră’şi că nu s’or fi comis oare care iregularităţi, dar mi-a repetat cu insistenţă că singurii culpabili sunt medicii şi internii. Acum rămâne să ştiţi ce fac d-nil Patzelt, Buicliu, Calendero şi Cantacuzino, când fac revizia bolnavilor ? — Ce fac d-nii Interni după plecarea medicilor ? Oare domnii medici fac vizitele lor prin spital înveliţi în paltoane sau în blăni de nu au simţit temperatura de 8 sau 9 grade ce era prin saloane în ziua de Sâmbătă 13 Octomvrie ? Voiu cerceta şi voiu reveni dacă trebuinţa va cere. A. V. B. Gladstone si Salisbury LONDRA, 16 Octombre.—În ultima întrunire electorală de la Edimbury, d. Gladstone a atacat într'un mod foarte viu pe lord Salisbury din cauza trimiterei unei misiuni speciale pe lângă Vatican ; el a zis că , trimeţîndu-se un ambasador pe lângă Vatican este ca şi cum s’ar recunoaşte reclamaţiunile Papei, adică ca o parte din Italia să fie supusă stâpânirei sale. El şi-a mai exprimat speranţa că ştirile ulterioare din Rusia vor fi mai bune; modul cum această putere tratează pe ovrei îl inspiră groază. DINICAŞI D. P. P. Carp a venit astăzi de la Ţibăneşti pentru a prezida o întrunire pur junimistă în saloanele D-sale. Se aşteaptă pe Miercuri sosirea D-lui Lascar Catargiu pentru a se discuta în cercul prietenilor şefului conservatorilor neconcentraţi, sacrificarea D-lui Iancu Ventura de pe lista candidaţilor comunali. . # Liberalii uniţi nu vor ţinea întruniri în şcoala Primăriei. Nu s’a hotărât încă localul, probabil însă că în sala Pastia sau la teatrul Sidoli. # La 2 Noembre se va judeca celebrul proces intentat de Prinţul Gr. M. Sturza Principesei Gorceacoff și Prințului Dim. Sturza. * Asupra alegerilor comunale Suntem aproape în ajunul alegerilor generale pentru comună. Cetăţenii, de toate culorile politice, se agită în cel mai nepomenit grad şi discută asupra acestor alegeri; mai toate partidele politice ţin întrunirile lor, discut şi caut modul pentru o reuşită sigură în alegerile viitoare. Şi în nici o parte a ţărei nu cred să fie o mai mare agitare ca în comuna Bucureşti. Aci întrunirile, afară de cele generale, se mai ţin pe culori şi chiar prin mahalale. Şi toate ar avea un bun rezultat, daca discuţiunile ar fi puse pe adevăratul lor teren. Nu mai vorbesc de întrunirile colectiviştilor, pentru că acestea nu numai că nu au atins absolut de loc interesul oraşului, dar din contră au aruncat cel mai mare desgust asupra cetăţeanului independent care, în timp de două sau trei ore cât a ţinut întrunirea, a fost condamnat să auză insultele şi calomniile cele mai triviale la adresa adversarilor lor politici. Este cunoscut, că un om bine instruit şi bine crescut, nu insultă, nu batjocoreşte şi nu inventează murdării la adresa protivnicului său. Din contră, el combate şi combate din toate puterile sale, fără a da un pas indurit dinaintea răului ce’l vede şi ce’l simte. Şi am constatat la colectivişti, la întrunirile lor, numai ură şi calomnie. Şi când te gândeşti că aceia cari calomniază şi bârfesc, nu sunt decât De la Vrancea şi semenii săi, nişte birnici ambulanţi, îţi vine, tu cetăţean care plăteşti şi suporţi toate angaralele, să iei singur piatra şi să -ţi dai în cap. Nu scârbă şi dispreţ, ci o amarnică descuragiare te cuprinde când vezi că hoţul îţi vorbeşte de cinste, demagogul de democraţie şi tiranul de libertate. Las dar la o parte întrunirile colectiviştilor, care numai bine n’au adus şi nici pot aduce cetăţenilor. Alt partid sau grup politic n’a mai ţinut nici o întrunire în Capitală. Cele mai multe întruniri care s’au ţinut şi se ţin, au fost acelea ale amicilor actualului Primar, Pache Protopopescu. Am zis ale amicilor actualului Primar, pentru că la toate aceste întruniri am văzut persoane care aparţin mai multor grupuri politice, începând de la conservatorul de baştină, cel cu tradiţia, şi până la democratul radical, toţi formau un cerc, care cu plăcere ascultau darea de seamă a actualei administraţiuni, împins de curiozitate, am căutat să -mi explic acest lucru. Am întrebat pe una din persoane de la o întrunire zisă Pachistă şipe care o ştiam că citeşte regulat Adevărul, ce caută, el antidinastic, la întrunirea amicilor lui Pache, care este un dinastic de prima ordine. Răspunsul ’I a fost scurt: Pache este un bun gospodar şi un bun primar; sunt contribuabil, am casă şi ţifi cu acela care ’mi dă toate avantagiele de a putea să ’mi ridic valoarea proprietăţel. Acelaş lucru l’am auzit şi de la mai multe persoane de opiniuni politici diferite. —Iată, îmi am zis, adevăraţi cetăţeni, cari desbrâcaţi de orice prejidiţii politice, nu caută şi nu urmăresc decât binele acestui oraş. Şi în adevăr, când am alunga de la comună politica şi când vom căuta a face numai şi numai gospodărie, atunci vom putea să dăm oraşului adevărați părinți. Ca cetăţean, ca proprietar şi alegător în colegiul I-ia, îmi am dat seama şi, ca ce ar fi de făcut în alegerile viitoare, adică, cum votăm şi pe cine alegem. M’am pus în contact cu cone mahalagii mei, ne-am sfătuit cu toţii asupra modului celui mai bine nemerit, ca votând să avem in capul comunei, persoanele cele mai hotărâte a lucra pentru binele oraşului cu bună voinţă, cu cinste şi desinteresare. De la Mutăsaru ----------------------------------------------------- Regele Belgiei la Berlin POTSDAM, 16 Octombre.—Regele Belgiei a sosit astă seară; el a fost primit la gară de către împărat, de principi, de ducele de Connaught, de marele duce Wladimir, de ministrul Belgiei și de generali.—Întrevederea celor două suverani a fost foarte cordială. Crispi şi Caprivi VIENA.116 Octombre.—O scrisoare din Berlin publicată de„ Politische Correspondenza zice că întrevederea de d-lor Caprivi şi Crispi s’a hotârît în prima linie de dorinţa lor de a face cunoştinţă şi de ideea că interesele triplei alianţe nu pot decât se câştige din întrevederile oamenilor de stat conducători. — E sigur că aceste întrevederi se vor reînoi în fiecare an. Conversiunea braziliana RIO DE JANEIRO, 16 Octombre.— Guvernul a decretat conversiunea obligaţiunilor 5°/0 a datoriei publice în 2% a căror procente se vor plăti în aur.— Guvernul mai are de gând să rescumpere datoria internă şi împrumutul din 1889. Pentru Primarul Capitalei Domnule Pache, La întrunirea de la 14 ale corentei care a avut loc în sala Atheneului vechin, am fost curios şi eu ca alegător, şi contribuabil, să mă duc să ascult cele ce se vor petrece acolo. In adevăr, după mine, acea întrunire a fost una din acelea care trebue să fie în ajunul alegerilor, căci în discursurile ţinute, n’a fost vorba de cât de gospodăria comunală. Dar ceia ce m’a impresionat şi m’a mulţumit într’un grad satisfăcător a fost darea de seamă ce D-voastră aţi făcut’o cu destulă claritate şi probe, asupra gospodăriei comunale. Şi să nu credeţi că prin aceasta voiu să vă flatez, căci nu sunt nici amicul D-voastră, şi nici ştiţi dacă mă cunoaşteţi bine; dar ceia ce voiu să zic este, că prin darea de seamă ce aţi făcut-o, sprijinită pe probe, orice cetăţean cu durere de pielea lui, nu poate sta rece la cele auzite, relativ la destrăbălarea ce era în trecut şi la buna administraţie ce există în prezent. A fost un tablou îngrozitor acela al deficiturilor ce lăsau bugetele comunei în trecut, precum şi preţurile exorbitante la diferite furnituri de piatră, petriş, nisip şi altele, şi între cele alcătuite sub administraţia actualului consiliu comunal, care a dat excedente, şi preţuri în minimum la toate acele articole. De aceia oi, fără a mă ocupa câtuşi de puţin de ideia politică, declar că împreună cu amicii mei, care sunt cam mulţişori la număr, vom vota lista aceia în care veţi figura şi D-voastra, convingându-ne că sunteţi un real şi bun gospodar, ceia ce pentru moment este indispensabil Capitalei care a luat un avent spre progres. Primiţi, vă rog, cu această ocaziune încredinţarea prea osebitei mele consideraţiuni. Maior I. Bălâceanu pensionar, liberal-conservator, alegător în colegiul I comunal, coloarea de Roșu.