Adevěrul, octombrie 1890 (Anul 3, nr. 633-657)

1890-10-18 / nr. 647

ANUL m­ No. 647 Numărul 10 Baraj ABONAMENTELE ISCLT LI 1 SI li iLE FIE­CIREI LUS1 St St PLĂTESC TOT­ BEAUNA ’HUNTE In GtHeurssel la casa Administraţiei Din Judeţ* şi Streinitate prin man­date postaie. Un an in ţară 30 lei, in streinitat­e 50 Şese luni ‘ , 15 . . . 25 Trei luni „ 8 „ . . 13 LA PARIS, ziarul se găsește de vân­­zare cu numărul la kiosisul Np. CIT, Boulevard Stafciotrel.5* r XINUSCRISELE KK­ SERNA*KOEAZfc admihistrația » stradă «ouă. ro Director politics ULEX. V. BELDIHMNO EDIȚIA anteia Să te ferești, Romane! de cuiți strein în casă. V. Alexandri. JOI 18­ OCTOMBRE 1890 Numărul SO Bani ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se pri­mesc direct la administraţie. Din PARIS la Agenţia Libera, C. Adam şi Agenţia Havas. Din STREINETATE, direct la admi­nistraţie şi la toate Oficiile de publicitate. Anunciuri la pagina IV . .. 0,30 b. linia i ii a III .. • 2,— be­ , » n » D • i Inserțiunile și Redai; UN NUMER V REDACȚIA: Strada Domnului M­inistru al Cultelor ------- «rfk/w ------­Criza în Grecia PEHTRÖ Dm GiNSRALTÜDESCÖ ‘ —“-----r— «A----------------------­BOALA REGELUI OLANDEI --------- eQ/Oa&n+i--------------------------------­ Spitalul Brâncovenesc --------------- ..... MA —— --------------------­CRONICA TEATRALA -----------­­----------------------­Din Iaşi ---------------------tev*...---------------------­MORŢI şi VII Bucureşti 17 Octombre Domnului M­inistru al Cultelor Foarte preţioase sunt colecţiile Monitorului Oficial, citindu-le, dar de neaşteptate surprinderi; în ele găseşti lucruri uitate de unii, ne­ştiute de alţii. Aşa mi s’a întâmplat şi mie mai alaltă­ieri, resfoind colecţia Moni­torului Oficial din luna iunie a anu­lui 1866. Nu trecuse încă o lună de când Principele Carol Hohenzollern-Sig­­maringen îşi făcuse intrarea so­lemnă in Bucureşti şi jurase de a păzi cu sfinţenie Constituţiunea Ţăreî. Cu toate infamiile petrecute în noaptea de 11 Februarie, infamii de care noul Principe nu putea fi respunzător, Poporul român II pri­mise, nu cu iubire, căci nu putea iubi pe un necunoscut, dar cu spe­ranță că printrTnsul se va înde­plini una din dorinţele de căpete­nie ale Divanurilor ad-hoc. Carol I era încă tînăr; inima Sa trebuia să fie deschisă avîntu­­rilor generoase. Intr’unul din aceste avlnturi, îi scrisese defunctului Costaki A. Ro­­setti, atunci Ministru al cultelor, următoarea scrisoare pe care o regăsesc publicată In Monitorul O­­ficial, cu Nr. 118, din 2 (14) Iu­nie 1866: Domnule Ministru ! In suvenirea sosire! mele în Bucureşti, am hotărât a fonda o instituţiune de bine­facere. Voi­ da pentru aceasta, în timp de trei ani de-a rîndul, câte patru mii galbeni pe an. Te rog, Domnule Ministru, a-mi face propuneri în această privinţă. Cu simţimântele cele mai bine­voitoare, Domnule Ministru, Al Domniei-Tale Carol, Sunt mai bine de două­zeci şi patru de ani de când această dom­nească donaţiune zace în coloa­nele Monitorului Oficial uitată, poate chiar neştiută de mulţi, şi trebue ca cel mai neîmpăcat duş­man al lui Carol I şi al pretinsei Sale Dinastii să o dezgroape, şi să ceară guvernului şi în special D-lui Ministru al cultelor socoteală de întrebuinţarea acelor două­spre­­zece mii galbeni. Dinastici sinceri nu sunt în Ro­mânia, sau nu ştiu a -şi îndeplini datoria. Amici devotaţi nu are Carol I, sau nu ştiu a­­ lua apărarea. Cum !—In luna Mai, anul acesta, am scris în coloanele acestui ziar următoarele rânduri: Desfid să mi se arate o instituţiune de bine­facere creată de Suveranul acestui nenorocit popor. Peste puţine săptâmâni, în cu­rentul lunei Iulie, amicul şi cola­boratorul med Dunăreanul, într’un strigăt de indignaţiune exclama : — Dar instituţiunile de bine­facere, nu este oare misiunea cea mai fru­moasă a Suveranilor de a le înte­meia, de a le ocroti, de a le des­­volta ? Ce a făcut Carol I în această privinţă ? Care este instituţiunea fon­dată de Donsul sau de Soţia Sa ? In două­zeci şi patru de ani de Domnie, Carol I nu a găsit mijlocul de a deschide punga Sa pentru o singu­ră operă de bine­facere sau culturală. Şi in faţa acestor cuvinte, a cărora violenţă îşi are scuza în convin­gerea care le’a­ dictat, nu s’a gă­sit un dinastic, nu s’a găsit un a­­mic al Regelui, care să ne dea o desminţire publică, reproducând din nod scrisoarea Prinţului Carol că­tre defunctul Costaki A. Rosetti, şi arătând întregei Românii in­stituţiunea filantropică fondată cu domneasca sumă de două­spre­zece­­miî galbeni Adevărul, de la apariţiunea sa, a stigmatizat în nenumărate rân­duri ruşinoasa zgârcenie a Suve­ranului, şi nici un Consiler al Tro­nului nu s’a crezut dator a pu­blica un Comunicat în Monitorul Oficial pentru a face cunoscut pri­mul Sou avânt de generozitate. Prin tăcerea lor, dinasticii, amici al Regelui, şi chiar Miniştrii s’au făcut complici al ziarului Adevărul, complici cu atât mai culpabili cu cât el ştia­ că Carol a avut un moment de galantomie. Actualul Ministru al Cultelor, D. Teodor Rosetti poate repara cul­pabila nepăsare a predecesori­lor săi. II rog să bine-voiască a publica întrebuinţarea acelor două­spre­zece mii galbeni dăruiţi de Carol Ho­­henzolern. Aştept, D-le Rosetti ! Dar aştept cu mare nerăbdare. Alexandru T. Beldimann. TELEGRAME LONDRA, 16 Octombre. — Times află din Zanzibar că amiralul Freemantle, însoţit de codsul general, a plecat la 13 din Zanzibar la Kipini unde se află toată flota engleză compusă din 10 bas­timente. Amiralul a înaintat Duminică dimi­neaţa cu 1000 de oameni spre Witu, de Sâmbătă seara chiar indigenii ataca­seră avant-posturile sale rănind trei ma­­teloţi PARIS, 16 Octombre.— Journal des Débats anunţă că d-l Méline, preşedintele comisiunei vamale, găseşte tariful gene­ral insuficient în ceea ce priveşte taxele asupra produselor agricole; el va pro­pune sporirea acestor taxe. Comisiunea vămilor a numit pe d-l Dantresme vice-preşedinte în locul d-lui Develle, actualul ministru, şi pentru ca să grăbească examinarea tarifului a ho­­târît să împartă lucrarea între cele pa­­tru sub-comisiuni și să nu facă anchete noul. Criza în Grecia PARIS, 16 Octombre. — Se tele­grafică din Atena „Agenţiei Ha­vas“ că majoritatea de 50 de scaune obţinută de D. Delyannis întrece toate aşteptările. Demisionarea D-lui Tricupis e aşteptată de la un mo­ment la altul. Oraşul a reluat aspectul său o­­bicinuit. Pentru D. General Vladescu Conform angajamentului ce mi-am luat, amintesc D-lui General Vlă­­descu, Ministru de rezboiu, că ar­mata este decimată de conjunctivita granuloasă și de oftalmia difterică și'l rog să publice măsurile ce a luat, sau ce are de gând să ia pentru stârpirea acestui flagel. In acelaş timp, îl rog din nou să bine­voiască a da la lumină sta­tistica exactă a bolnavilor de ochi din armată, precum şi a infirmilor tri­mişi orbi pe la vetrele lor. Voiu repeta zilnic aceste cereri, până când D. Ministru de rezboiu se va milostivi a face ce­va. Aştept. a. V. B. -------------------------MM»*-------------------------­ Boala Regelui Olandei HAGA, 16 Octombre.— Azi a fost prima şedinţă a celor două Camere în­trunite. Ministrul de interne, baron de Mackay, a dat seamă de starea Rege­lui : medicii au constatat că Regele nu mai e în stare de a guverna; miniştrii Colonielor şi justiţiei au văzut pe Rege şi confirmă faptul. Consiliul de miniştri a cerut Statelor generale să emită de­­claraţiunea prescrisă de Constituţiune. Şedinţa s’a amânat pe mâine la 2 ore pentru a se lua o hotărîre. Spitalul Brâncovenesc In urma scrisorei ce am adre­sat alaltă­ieri D-lui Pană Penco­­vici, Domnia sa ’mî-a făcut plăce­rea de a veni a­casă la mine, și ’mi-a declarat că informatorul zia­rului, a căruia bună credință nu o poate suspecta, a fost indus în eroare. D. Pană Pencovici m’a asigurat că, pentru încălzirea saloanelor bolnavilor, nu se dau lemne cu chilogramul. Intendentul are ordin a elibera lemne cât se cere și cât trebue. Dacă saloanele au fost reu în­călzite, culpabilii sunt medicii și internii a cărora datorie este de a priveghea temperatura în toate odăile unde se află bolnavi. Ei sunt datori a ordona intendentului eli­berarea lemnelor trebuitoare. D. Pană Pencovici, fiind Sâm­bătă absent din capitală, nu ia asupră’şi că nu s’or fi comis oare care iregularităţi, dar mi-a repetat cu insistenţă că singurii culpabili sunt medicii şi internii. Acum rămâne să ştiţi ce fac d-nil Patzelt, Buicliu, Calendero şi Cantacuzino, când fac revizia bol­navilor ? — Ce fac d-nii Interni după plecarea medicilor ? Oare domnii medici fac vizitele lor prin spital înveliţi în paltoane sau în blăni de nu au simţit tem­peratura de 8 sau 9 grade ce era prin saloane în ziua de Sâmbătă 13 Octomvrie ? Voiu cerceta şi voiu reveni dacă trebuinţa va cere. A. V. B. Gladstone si Salisbury LONDRA, 16 Octombre.—În ultima întrunire electorală de la Edimbury, d. Gladstone a atacat într'un mod foarte viu pe lord Salisbury din cauza trimi­­terei unei misiuni speciale pe lângă Va­tican ; el a zis că , trimeţîndu-se un amba­sador pe lângă Vatican este ca şi cum s’ar recunoaşte reclamaţiunile Papei, adică ca o parte din Italia să fie supusă stâ­­pânirei sale. El şi-a mai exprimat spe­ranţa că ştirile ulterioare din Rusia vor fi mai bune; modul cum această putere tratează pe ovrei îl inspiră groază. DINICAŞI D. P. P. Carp a venit astăzi de la Ţibăneşti pentru a prezida o întrunire pur junimistă în saloanele D-sale. Se aşteaptă pe Miercuri sosirea D-lui Lascar Catargiu pentru a se discuta în cercul prietenilor şefului conservatorilor neconcentraţi, sacrificarea D-lui Iancu Ventura de­ pe­­ lista candidaţilor co­munali. . # Liberalii­ uniţi nu vor­ ţinea întruniri în şcoala Primăriei. Nu s’a hotărât încă localul, probabil însă că în sala Pastia sau la teatrul Sidoli. # La 2 Noembre se va judeca celebrul proces intentat de Prinţul Gr. M. Sturza Principesei Gorceacoff și Prințului Dim. Sturza. * Asupra alegerilor comunale Suntem aproape în ajunul alegerilor generale pentru comună. Cetăţenii, de toate culorile politice, se agită în cel mai nepomenit grad şi discută asupra acestor alegeri; mai toate partidele po­litice ţin întrunirile lor, discut şi caut modul pentru o reuşită sigură în alege­rile viitoare. Şi în nici o parte a ţărei nu cred să fie o mai mare agitare ca în comuna Bucureşti. Aci întrunirile, afară de cele generale, se mai ţin pe culori şi chiar prin maha­lale. Şi toate ar avea un bun rezultat, daca discuţiunile ar fi puse pe adevăra­­tul lor teren. Nu mai vorbesc de întrunirile colec­tiviştilor, pentru că acestea nu numai că nu au atins absolut de loc interesul oraşului, dar din contră au aruncat cel mai mare desgust asupra cetăţeanu­lui independent care, în timp de două sau trei ore cât a ţinut întrunirea, a fost condamnat să auză insultele şi ca­lomniile cele mai triviale la adresa ad­versarilor lor politici. Este cunoscut, că un om bine instruit şi bine crescut, nu insultă, nu batjoco­reşte şi nu inventează murdării la adresa protivnicului său. Din contră, el combate şi combate din toate puterile sale, fără a da un pas indurit dinaintea răului ce’l vede şi ce’l simte. Şi am constatat la colectivişti, la întrunirile lor, numai ură şi calomnie. Şi când te gândeşti că aceia cari calomniază şi bârfesc, nu sunt de­cât De la Vrancea şi semenii săi, nişte birnici ambulanţi, îţi vine, tu ce­tăţean care plăteşti şi suporţi toate an­garalele, să iei singur piatra şi să -ţi dai în cap. Nu scârbă şi dispreţ, ci o amarnică descuragiare te cuprinde când vezi că hoţul îţi vorbeşte de cinste, de­magogul de democraţie şi tiranul de li­bertate. Las dar la o parte întrunirile colec­­tiviştilor, care numai bine n’au adus şi nici pot aduce cetăţenilor. Alt partid sau grup politic n’a mai ţinut nici o întrunire în Capitală. Cele mai multe întruniri care s’au ţinut şi se ţin, au fost acelea ale ami­cilor actualului Primar, Pache Proto­­popescu. Am zis ale amicilor actualului Primar, pentru că la toate aceste întruniri am văzut persoane care aparţin mai multor grupuri politice, începând de la conser­vatorul de baştină, cel cu tradiţia, şi până la democratul radical, toţi form­au un cerc, care cu plăcere ascultau darea de seamă a actualei administraţiuni, împins de curiozitate, am căutat să -mi explic acest lucru. Am întrebat pe una din persoane de la o întrunire zisă Pachistă şi­­pe care o ştiam că citeşte regulat Adevărul, ce caută, el antidinastic, la în­trunirea amicilor lui Pache, care este un dinastic de prima ordine. Răspunsul ’I a fost scurt: Pache este un bun gospodar şi un bun primar; sunt contribuabil, am casă şi ţifi cu acela care ’mi dă toate avantagiele de a pu­tea să ’mi ridic valoarea proprietăţel. Acelaş lucru l’am auzit şi de la mai multe persoane de opiniuni politici di­ferite. —Iată, îmi am zis, adevăraţi cetăţeni, cari desbrâcaţi de ori­ce prejidiţii poli­tice, nu caută şi nu urmăresc de­cât binele acestui oraş. Şi în adevăr, când am alunga de la comună politica şi când vom căuta a face numai şi numai gospodărie, atunci vom putea să dăm oraşului adevărați părinți. Ca cetăţean, ca proprietar şi alegător în colegiul I-ia, îmi am dat seama ş­­­i, ca ce ar fi de făcut în alegerile viitoare, adică, cum votăm şi pe cine alegem. M’am pus în contact cu cone mahalagii mei, ne-am sfătuit cu toţii a­­supra modului celui mai bine nemerit, ca votând să avem in capul comunei, persoanele cele mai hotărâte a lucra pentru binele oraşului cu bună voinţă, cu cinste şi desinteresare. De la Mu­tăsaru -----------------------------------------------------­ Regele Belgiei la Berlin POTSDAM, 16 Octombre.—Regele Belgiei a sosit astă seară; el a fost pri­mit la gară de către împărat, de prin­cipi, de ducele de Connaught, de ma­rele duce Wladimir, de ministrul Bel­giei și de generali.—Întrevederea celor două suverani a fost foarte cordială. Crispi şi Caprivi VIENA.116 Octombre.—O scrisoare din Berlin publicată de„ Politische Correspon­denza zice că întrevederea de d-lor Ca­privi şi Crispi s’a hotârît în prima linie de dorinţa lor de a face cunoştinţă şi de ideea că interesele triplei alianţe nu pot de­cât se câştige din întrevederile oa­menilor de stat conducători. — E sigur că aceste întrevederi se vor reînoi în fie­care an. Conversiunea braziliana RIO DE JANEIRO, 16 Octombre.— Guvernul a decretat conversiunea obli­gaţiunilor 5°/0 a datoriei publice în 2% a căror procente se vor plăti în aur.— Guvernul mai are de gând să rescum­­pere datoria internă şi împrumutul din 1889. Pentru Primarul Capitalei Domnule Pache, La întrunirea de la 14 ale corentei care a avut loc în sala Atheneului ve­­chin, am fost curios şi eu ca alegător, şi contribuabil, să mă duc să ascult cele ce se vor petrece acolo. In adevăr, după mine­, acea întrunire a fost una din acelea care trebue să fie în ajunul alegerilor, căci în discursurile ţinute, n’a fost vorba de cât de gospo­dăria comunală. Dar ceia­ ce m’a impresionat şi m’a mulţumit într’un grad satisfăcător a fost darea de seamă ce D-voastră aţi făcut’o cu destulă claritate şi probe, asupra gospodăriei comunale. Şi să nu credeţi că prin aceasta voiu să vă flatez, căci nu sunt nici amicul D-voastră, şi nici ştiţi dacă mă cunoaşteţi bine; dar ceia ce voiu să zic este, că prin darea de seamă ce aţi făcut-o, sprijinită pe probe, ori­ce cetăţean cu durere de pielea lui, nu poate sta rece la cele auzite, rela­tiv la destrăbălarea ce era în trecut şi la buna administraţie ce există în pre­zent. A fost un tablou îngrozitor acela al deficiturilor ce lăsau bugetele comunei în trecut, precum şi preţurile exorbi­tante la diferite furnituri de piatră, pe­­triş, nisip şi altele, şi între cele alcă­tuite sub administraţia actualului consi­­liu comunal, care a dat excedente, şi preţuri în minimum la toate acele ar­ticole. De aceia o­i, fără a mă ocupa câtuşi de puţin de ideia politică, declar că îm­preună cu amicii mei, care sunt cam mulţişori la număr, vom vota lista aceia în care veţi figura şi D-voastra, convin­­gându-ne că sunteţi un real şi bun gos­podar, ceia­ ce pentru moment este in­dispensabil Capitalei care a luat un a­­vent spre progres. Primiţi, vă rog, cu această ocaziune încredinţarea prea osebitei mele consi­­deraţiuni. Maior I. Bălâceanu pensionar, liberal-conservator, alegător în colegiul I comunal, co­loarea de Roșu.

Next