Adevěrul, noiembrie 1890 (Anul 3, nr. 658-682)

1890-11-08 / nr. 664

ANUL HI—No. 664 fatimopul 10 ABONAMENTELE ÎNCET LA l SI 1& ALE FIE­CIREI LUNI SI SE PLĂTESC TOT­DEAUNA ’NAINT* ]n Bucuresci la casa Administraţiei Din Judeţe şi Streinetate prin mim date poştale Un­­an in ţară 30 lei , in streinietate 50 Şese luni „ 15 „ „ . 25 Trei luni „ 8 „ „ „ 13 LA PARIS, ziarul se găsește de sem­zare cu numărul la biosoul No. 117, Boulevard St-Michel. MANUSCRISELE NU SE ’NAPOEAZă ADMINISTRAȚIA , Strada Nouă. rO EDITIA ALTEIA Să te ferești, Române! de cuiui strein in casă. V. Alexandri. JOI 8 NOEMBRE 1890 Numărul IO Bani Din PARIS la Agenția Liberă, C. Adam și Agenția Havas. Din STREINETATE, direct la admi­nistrație si la toate Oficiile de publicitate. Anunciuri la pagina IV . .. 0,30 b. linia . . . I« • • ■ -V- lei . . . , » îl •• • S,­ lei „ Aserţiunile şi Reclamele 3 lei rândul REZOLUTUL ALEGERILOR LUIMUL COLEGIUL N ANUNCIURILE Din BUCURESCI şi JUDEŢE se pri­mesc direct la admpinistraţie. Bucuresci 7 Noémire Minciuni plătite Noroc că nu D. Andrei Batail­­lard va scrie istoria acestor două­zeci şi cinci de ani ai Domniei lui Carol Hohenzollern în Româ­nia. Noi Românii, cari am plătit şi plătim scump ruşinea de a vedea pe acest Strein pe Tronul Ţârei, noi vom scrie istoria acestui pă­trar de secol, şi generaţiunile vii­toare se vor întreba dacă trebue să ne admire pentru răbdarea noas­tră, sau să ne dispreţuiască pen­tru înjosirea morală în care am căzut. O dată s’a decis Sgârcitul înco­ronat a’şi deschide punga pururea închisă, şi numai proastei Sale în­gâmfări de a vedea panegiricul Seu tipărit în La Grande Encyclopédie se datorește această minune. Și ce panegiric! ? — Nu e un rând, nu e cuvânt care să nu con­­ție cea mai sfruntată minciună. Xiar? îraabrrbo de­u x Iii bi ci III culHu“ nuntele acestei scârboase cadelni­­țări, trebue să reamintesc lectorilor Adevărului două fapte săvârşite de Carol I în primele săptămâni, după sosirea Sa în România, fapte cu care a inaugurat nefasta Sa Domnie. Cu toată solemna promisiune dată corpului ofiţeresc din Bucu­reşti că militarii trădători de la 11 Februarie vor fi goniţi din ar­mată. Locotenentul prusac şi-a călcat ruşinos cuvăntul resplătind pe acei ofiţeri, încurajând trăda­rea şi inoculând tinerei noastre armate virusul corupţiunei. Cu toată solemna promisiune dată prin o scrisoare publicată în Monitorul Oficial că dărueşte două­­spre­zece mii galbeni, plătiţi în trei ani, pentru fondarea unei instituţiuni de bine­facere. Loco­tenentul prusac, profitând de cul­pabila complezenţă a Miniştrilor care nu au cerut acea sumă, Şi-a călcat ruşinos cuvântul şi fără cel mai mic scrupul a escamotat acei două­spre­zece mii galbeni dăruiţi Ţarei. Aceste două fapte, pe cari lec­torii Adevărului le-au calificat de mult, ar fi trebuit să găsească loc în coloanele Marei Encyclopedii pen­tru ca simţimentele necinstite şi nesăţioase ale acestui Hohenzolern Sigmaringen să fie obşteşte cu­noscute. Dar D. Bataillard nu are, cred, pretenţiunea de a fi un istoric. Ţe­lul său a fost de a stoarce o sumă de bani celui mai zgârcit Suveran ce trăeşte sub lumina soarelui. De aceia el pretinde că Casa de depuneri şi consemnaţiune a fost creată sub Domnia Străinului, că poştele au fost luate din mânile Ru­şilor şi ale Austriacilor tot sub Dom­nia Străinului, şi s’a înfiinţat di­recţiunea generală română a poş­telor şi telegrafelor. Cine nu ştie că aceste două in­stituţiuni au fost create sub Dom­nia lui Cuza Vodă. Dar culmea neruşinărei şi a min­­ciunei este când speculantul fran­cez spune că :—Finanţele Statului pricinuiau Prinţului Carol serioase griji, atât de serioase, în­cât la 1866 El renunţă la 600 mii franci şi la 1867 la 133 mii franci din lista Sa civilă Shylockul încoronat care dato­reşte astăzi Ţărei două­spra­­zese mii galbeni cu dobânda lor de la 1866 . Zaraful încoronat, care Işi-a pri­mit lista civilă în napoleoni de aur pe când flagelul agiului rupea din bucăţica de pâne a nenorocitului slujbaş cu una sută lei pe lună. Acest necinstit cămătar ar fi dăruit Ţărei în doi ani 733 mii franci!? Ce batjocură pe capul acestui nenorocit popor despuiat de nesăţioasa lăcomie nemţească (­Strasberg — Bleichröder — Grüs­­son)­ Ce insultă i s’aruncă nă­­păstuindu’l că ar fi primit mila u­­nui flohenzolern! Mă aştept a ceti mâne într’un ziar german că Carol Hohenzolern Sigmaringen a sosit în România bo­gat, şi că Românii, după ce L’au să­răcit, voesc a’L goni. Dar din fericire, precum am /.io mai sus, noi Românii vom scrie Istoria de la 1848 încoace, pentru a stabili o comparaţiune între vechii noştri Domni cu aspi­­raţiuni româneşti, cu avînturi ge­neroase, şi un Strein în viaţa căruia numai banul a jucat un rol. Trebue ca generaţiunile viitoare să ştie că unirea Principatelor du­nărene într’o singură Românie, că secularizarea moşiilor monastireşti nu ne au costat nici un ban, pe când sosirea Străinului pe pămân­tul românesc am plătit’o cu mur­dara concesiune Strasberg , la care erau interesaţi duci, prinţi germani şi chiar defunctul Anton Hohenzollern , pe când Indepen­­dinţa noastră am plătit’o răs­­cumpărând de la Bleichroeder a­­ceastă concesiune ducală şi prin­ciară , pe când titlul de Regat l’am plătit cu pierderea drepturilor noas­tre strămoşeşti asupra Dunărei şi cu venitul pe vecie a două­spre­­zece din cele mai frumoase moşii ale Statului. Trebue ca generaţiunile viitoare să ştie că un Domn Român nu se vindea, pe când un Neamţ, care poartă ilustrul nume de Ho­henzolern, se vinde şi se vinde scump, căci se târguieşte ca cel mai neruşinat telal. Voia distruge peste câte­va zile şi cele­l­alte minciuni cuprinse în faimoasa biografie, dictată de ba­nii lui Carol I şi subscrisă de D-l André Bataillard. Alex. Y. Beldim­amlo­ veşte proiectul de a face Oltul navigabil ministrul speră a putea obţine adesiunea României. BELGRAD, 6 Noembre.— Scupcina a reales vechiul său biuron . D-l Pasid, preşedinte şi D-l Vulkovici vice-preşe­­dinte. D-l Pasid a avut 89 voturi din 99. Mâine va fi deschiderea solemnă cu discursul tronului. BRUXELLES, 6 Noembre. — D-nul Jansen a depus în Cameră o propunere de revizuire a articolelor Constituţiei ce privesc dreptul electoral. NEW-YORK, 6 Noembre. — Pacea între Guatemala şi San- Salvador s’a sem­nat în oraşul Guatemala. ---------------------------frfiS$£* ----------------­------­ TELEGRAME SOFIA, 6 Noembrie.—Avocatul Ma­­theeff, unul din achitaţii procesului Panit­­za, a încercat ieri să se sinucidă la Ta­tar Bazargic unde locuieşte. Acest fapt se atribuie unui acces de alienaţiune mintală. Astăzi starea sa s’a înbună­­tăţit. CONSTANTINOPOL, 6 Noembre.— Carantina care există deja pentru pro­­veninţele din Tripoli până la Mersina s’a întins la Nord până la Selefkel. BUDA­PESTA, 6 Noembre. — Ca­mera deputaţilor. Ministrul agriculturei a declarat că regularea fluviului Raab va fi terminată in doui ani. Iar ce pri­ Krahal din Londra LONDRA, 18 Noembre. — Situaţia financiară e tot rea. E teamă ca scumptul oficial să nu se urce peste câte­va zile şi să nu fie o nouă scădere a valorei ar­gintului. Nu s’a anunţat nici un nou faliment dar e de temut că o nouă scă­dere a valorilor sud-americane să nu pre­gătească aceasta. PARIS, 18 Noembre. — Camera a amânat peste o lună interpelarea D-lui Laur asupra avansului de 75 milioane a băncei Franciei către banca Angliei. D. Rouvier a cerut să nu întrerupă discuțiunea uiți.*. &• jud­i­r cerea discuția imediată ; a fost chemat de două ori la ordine. LONDRA, 18 Noembre. — Se for­mează un comitet compus din comer­cianţi, din samsari, din interesaţi în financele argentine şi din representanţi ai băncei Angliei, care va trebui să examineze financele republicei Argentine ca să se poată ajunge la aplanarea di­ficultăţilor. Vindecare ţi Osîndire II Ciudat Icuru ! Nu este cu putinţă absolutul în lume.. D-rul Koch, care a dezlegat una din cele mai arzătoare probleme ale medicinei moderne, nu vi dis­truge de pe pământ boala, cu care a luptat atâta vreme. învăţatul german a adus un ma­re serviciu omenire!, — aceasta este incontestabil: el a distrus nesgu­­ranţa şi nedomirirea în care se afla lumea medicală faţă cu fa­­gelul ftiziei; el a dat naştere pu­tinţei de a se vindeca o boaă care nu ierta şi va fi bine-cuvîn­­tat de toţi aceia cari, bogaţi fiind ar fi jertfit milioane pentru a pu­tea respira în voie, sau cam­ să­raci, s’ar fi vîndut robi numai pen­tru o scănteie de viaţă. Un merit şi o glorie mai mare pentru un om, nici că se poate. Cu toate aceste, tuberculoza va trăi şi va trăi poate mai mult de­cât D-rul Koch. Tuberculoza va trăi alături cu mijlocul de a o dis­truge şi omenirea va continua a suferi de­ftizia pulmonară nu pen­tru că va avea de­­luptat cu ne­cunoscutul , ci, pentru că, cunos­când obârşia şi leacul râului ea nu se înarmează încă şi nu-şi în­cordează toate puterile—din multe pricini —spre a doborâ împrejură­rile cari înlesnesc fiinţa tubercu­lozei. Tuberculoza, ca şi pelagra, ca şi conjunctivita purulentă, este o boală pricinuită de condiţiile de trai­ ale oamenilor şi în strînsă legătură cu mediul economic şi so­cial în care ei petrec. Tuberculoza, care este deci o boală socială, are ca origină tra­iul rău, hrana insuficientă, munca excesivă, locuinţa insalubră, gri­jile şi necazurile la clasele să­race. La cele cu stare, ea provine dintr’o viaţă destrăbălată, din ex­cese, din nopţi nedormite şi din nepăzirea regulelor higienice. Insă traiul rău nu e ce­va în­tâmplător, nu se iveşte azi pentru a dispare mâine. Tot aşa, destră­bălarea şi excesele tinerimei din clasa suprapusă nu sunt ce­va su­perficial. Şi unul şi cele­lalte au rădăcini adânci, motive puternice de a fi, motive de ordine politică, econo­mică şi socială. Traiul reu provine din lipsa, din mizeria şi lipsa de conştiinţa drepturilor sale, în care trăeşte mulţimea. Destrăbălarea şi excesele pro­vin din prisosul celor necesare vieţei, dintr’un belşug, care zăpă­ceşte pe oamenii învăţaţi a nu munci nici cu braţul nici cu mintea. Aceste două stări deosebite şi antagoniste întreţin tuberculoza in societatea actuală. Antagoniz­ing dintre densele va face ca des­coperirea lui Koch să folosească numai unora și să nu distrugă de tot și pentru tot-d’a­una flagelul tuberculozei. Bucuria pricinuită deci în lumea întreagă de vestea că s’a găsit mijlocul terapeutic pentru a se combate tuberculoza, va trebui — când primele zile de entusiazm vor trece— să devie relativă. Toate statele trimit reprezen­tanţi specialişti la Berlin pentru a studia procedeul lui Koch cu scopul de a’l introduce la ele şi a’l pune la îndemâna tuturor su­ferinzilor. Această grabă, la care guvernanţii noştri nu au vreme să se gândească încă din pricina a­­legerilor comunale, este foarte lău­dabilă, de­şi rezultatul ei va fi o îmbunătăţire superficială a stărei bolnăvicioase a omenire­. In special la noi, dacă-după cât se aude ,guvernul va trimite pe cine­va la Berlin, sau dacă doc­torul Babeş, care pare a cunoaşte secretul lui Koch, va începe să trateze pe ftiziei şi­­tuberculoşi după sistemul acestuia, folosul nos­tru va fi foarte platonic. Pentru a distruge cu desăvârşi­­re tuberculoza trebue să se pue ca­­păt antagonizmului claselor sociale. Toate ţările vor face aceasta dpă cum vor găsi mai bine; noi nu vom putea aduce la înde­­pliire acest lucru, dacă nu ne voi scăpa mai întâi de Monar­hie. S nu ni se obiecteze că sunt repulici în cari terenul favorabil desvitărel diferiţilor microbi e mai vast­a la noi. Se poate şi chiar aşa est : în alte ţări sistemul de guvernmânt, ori care ar fi, n’are înrîurit preponderentă asupra mi­zeriei serale, dar la noi, un singur Microb I stăpîn pe situaţie, nici o mişcare - regenerare nu se va putea între, până când acest Mi­crob nu v fi distrus cu rădăcini cu t­ot. Dacă citî, de azi încolo, avem la îndemână un mijloc pentru a distruge ftizia din mijlocul nostru, trebue să ne grăbim a înlătura tot ce opreşte acest mijloc de a-şi e­­xercita salutarele-i efecte. Veritas Alegerile Comunale Bucuresci Din 8528 alegători înscrişi„ s’au prezintat la vot 3770. Conservatorii au avut 3490 de voturi şi socialiş­tii 175. Au fost 105 voturi anulate. Iată cum s’au împărţit voturile: Secţiunea IV (Şcoala Polizu). Alegători înscrişi 754 Votanţi 358 Liberali-conservatori 334 Socialişti 9 Anulate 15 Secţiunea V. Cuibu-cu-Barză. Alegători înscrişi 694. Votanţi 370. Liberali conservatori 341 Socialişti 21 Anulate 8 Secţiunea VI. Antim. Alegători înscrişi 975. Votanţi 367. Liberali-conservatori 340 Socialişti 15 Anulate 12 Secţiunea VII (Măidanu dulapului) Alegători înscrişi 822 Votanţi 445 Liberaîi-conservatori 404 Socialişti 26 Anulate 15 Secţiunea VIII (Radu-Vodă) Alegători înscrişi 576 Votanţi 366 Liberaîi-conservatori 341 Socialişti 20 Anulate 5 Secţiunea IX (casa Gălăşescu). Alegători înscrişi 1012 Votanţi 487 Liberaîi-conservatori 462 Socialişti 15 Anulate 10 Secţiunea X (Lucacî)­ Votanţi 992 Alegători înscrişi 406 Liberaîi-conservatori 363 Socialişti 26 Anulate 17 Din districte Buzău Lista guvernamentală Vot. 261 liberal-naţională Secţiunea I (Primărie) Alegători înscrişi 752 Votanţi 253 Liberaîi-conservatori 226 Socialişti 21 Anulate 6 Secţiunea II (Clemenţa) Alegători înscrişi 945 Votanţi 302 Liberaîi-conservatori 282 Socialişti 12 Anulate 8 Secţiunea III (Tunari)­ Alegători înscrişi 988 Votanţi 416 Liberaîi-conservatori 397 Socialiști 10 Anulare 9

Next