Adevěrul, februarie 1892 (Anul 5, nr. 1078-1106)
1892-02-14 / nr. 1091
ANUL V — No. 1091 O NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE tnCEP LA I ȘI »5 ALE FIECÂREÎ LUNI «î ac plătesc tot d’a'atia i't»ain8tt* in BucureșU la casa Administrației. Din Judee și Străinătate prin mandate postaiein an în țară 30 Ici; în străinătate 50 Șease luni , 15 . , , 25 Trd luni . 8 . . . 13 •teb Un noraSr tu Străin Stata 15 tant MANUSCRISELE NU SE VAFOEAZA EDITIA ii ©OUA Să te ferești, Româise! de esin strein In cfyiS. 7. Aîexiindrl. ^v ADIvîINISTRAȚIA SIS, — BULEVARDUL ELISABETA, — HSDirector politic: ALEX. V. BELBIMANU iPPI«l8BlBg8WWgy8l^liycWBHKBI3W8W»ti!^3iMCT8RI^^ 111, VINERI 14 FEBRUARIE 1892 NUMERULIO BANI ANUNCIURILE nia BUCURfi.STÎ sl JUDETE ga protteaey NiJSÎAl la ADMINISTRAȚIA. ‘ #f! Din STRĂINĂTATE, direct Ia administrație gf Sa tonte ©ISeîila depublicitate. Anunciuri la pagina IV . . . . . p.30 b. linia *A . . . m...... 2— lei . . o » n....................3.— lei .. laifcrtimnele și Reclamele 3 lei rândul. « si MA PARIS, ziarul se găsește de vfinzare cu n i- J) mătrul la kiescal No. 117, Boulevard 84„Mie!iel”, UN NUMER VECHI, 30 BANI REDACȚIA •BULEVARDUL ELÎSAJ8ETA, — JIT MIZERIA POLITICA Resultatul balotagielor Pământ la ţărani ANARHIŞTII Viaţa care vorbeşte Buchetul Ucigaş Bucureşti 13 Februarie 1892 MIZERII FIfLITIGA In urma rezultatului zdrobitor al alegerilor de acuma, mulţi duşmani ai progresului bat în palme de bucurie şi iau în zeflemea pe democraţi, cari vor să introducă votul universal. „Cu cine să faci revizuirea Constituţiei ? Cu Iorgu Catargiu de la Iaşi? Cu Dobrescu-Chitanţă? Nu vezi ce fel de alegători avem acuma, când ţeranii inculţi n’au încă dreptul de vot ? Nu vezi cum prefectul, poliţaiul, comisarii, bătăuşii, banii şi chiar o simplă beţie au mai mare preţ în ochii alegătorilor, care formează majoritatea, decât principiile cele mai frumoase ? Beldimann e un visător, dacă crede că va putea să fie ales la Iaşi numai cu programul, când e fără partid şi mai ales fără bani“. Şi apoi urmează un şir de pilde. Cutare candidat a pus în buzunar programul radical şi s’a apucat de treburi mai practice. Mai întâi s’a pus de a învăţat pe din afară numele tutulor alegătorilor din colegiul în care avea să’şi pue candidatura; apoi s’a apucat să întrebe de unii şi de alţii, cari sunt alegători mai cu influenţă în mahala ? Ce rude au ? Din ce trăesc ? Ce le lipseşte ? Au vr’un bolnav în casă, vr’un băiat de pus în slujbă, le trebue ceva bani ca negoţul să meargă mai bine ? Şi când a ştiut toate aceste, candidatul cu programul pus în buzunarul cel mai ascuns, a început să colinde pe înserate mahalalele. — Nene cutare, poftim sănătate multă! Ce’ți mai face nepotul ? I-ai găsit rostul ? Iaca, vorbeam tocmai cu conu cutare și el îmi spunea că ar avea loc pentru dînsul. Cumătră cutare a făcut? Ași vrea să’i fiu eu naş.... Dar am aflat că nenea Gâtlej s’a dat cu stăpânirea... N’ai putea să’l întorci la noi? Uite, noi nu cerem treabă de geaba. Poliţia făgădueşte şi nu dă; la noi treaba merge pe ţanc, da’mi şi’ţi dau. Vezi D-ta, eu când m’am hotărît să mă aleg, am dat dracului toate vorbele franţuzite, toate programele pe care bietul negustor nu le pricepe şi am început să mă îngrijesc de parale. Şi m-am interesat de nevoile tuturor alegătorilor nevoiaşi, ca să le pot alina. De aceea am venit la D-ta fiindcă te ştie om cu vază în mahala şi te rog să pofteşti pe mâine seară aici pe prietenii şi cunoscuţii D-tale ca să ne sfătuim împreună despre nevoile Dv. A doua seară în mahala e chef mare. Candidatul bea cu alegătorii, joacă la stos cu dînşii şi pierde într’una; e poftit la o cununie, la un botez şi cheltueşte şi se pupă cu toţi beţivii în gură şi cântă, joacă şi la urmă.... cade numai cu câteva voturi de diferenţă, din pricină că Beldimann, — visătorul şi răzvrătitorul, — înţelege altfel politica şi nu voeşte să se retragă din luptă în favoarea candidaţilor cari au ca armă unii administraţia, alţii banii. In timpul campaniei electorale din Iaşi, am avut tristul prilej de a asculta fel de fel de teorii electorale, eşite din gura unor oameni cu idei înaintate; dar n’am auzit de cât de la foarte puţini teoria, că democraţii trebue sâ’şi dea cu toţii mâna, pentru a zdrobi partidele (?) politicianilor vechi, cari — contrupţi ei înşişi — au conrupt şi pe alegătorul sărac şi l’au adus în starea cea mai de jos, în mizeria politică cea mai neagră şi mai ruşinoasă. Alegătorii au ajuns — şi aci vorbesc aproape numai de oamenii inculţi — a’şi crea din dreptul lor de vot un fel de capital, care le aduce o dobândă cu atât mai mare, cu cât alegerile sunt mai dese. Unii democraţi — speriaţi de această mizerie şi nedomiriţi asupra mijloacelor de a o combate—au crezut că trebue să se dea la brazdă, să se supue curentului şi să cumpere voturile ca şi politicianii vechi; iar la obiecţiile ce le făceam noi, ei răspundeau : — Azi nu putem vorbi de reforme, căci nu suntem în Parlament. Trebue să căutăm a ne alege în orice chip şi cu orice mijloc. „Să fim deputaţi şi apoi ne vom putea gândi la îmbunătăţiri. „Alegătorul de azi te priveşte cu ironie, când vii la dînsul cu mâinile, goale şi-i vorbeşti de program. Programul, pentru el, este banul. „De aceea trebue să ne aliăm cu cei mai perverşi politiciani, chiar cu Ghiţă Mârzescu, numai să reuşim a ne alege.“ Şi, pentru a ne convinge mai bine, democratul în chestiune ne aducea aminte de materialismul economic, care cârmuieşte toate acţiunile omeneşti în societatea capitalistă. Aşa este, mizeria economică este motivul cel mai însemnat al mizeriei politice şi antreprenorii de alegeri ca Ghiţă Mârzescu sau ca Sandu Răşcanu bat cu multă abilitate în struna economică, pentru a zmulge voturi şi a scoate deputaţi. Noi nu voim să ne dăm după curent. Şarlatanii politici au corupt pe alegător, întemeindu-se pe sărăcia şi nevoile lui; noi voim ca regenerarea să vie treptat şi în raport cu îmbunătăţirile economice. Pentru a ne alege, nu vom cumpăra voturi, dar vom pune totdeauna beţe în roate cumpărătorilor de conştiinţe, vom deschide ochii alegătorilor şi-i vom face ca, dacă li se vor oferi bani de către negustorii politici, ei să-i refuze cu dezgust, să le întoarcă spatele şi să dea voturile adevăraţilor prieteni ai poporului. Mizeria politică, pricinuită de cea economică, ar putea să perpetueze pe aceasta din urmă, dacă democraţii sinceri nu s’ar pune s’o distrugă din toate puterile. La luptă, mereu la luptă! Acesta să fie strigătul de raliare al tutelor democraţilor conştienţi de datoria lor. Scipio ---------------». — ^------------- TELEGRAME BERLIN, 12 Februarie. — Reichstagul a respins propunerea socialiştilor de a desfiinţa taxele asupra nutrimentelor. LONDRA, 12 Februarie — Camera comunelor a respins cu 267 voturi contra 220 propunerea care tinde să facă biserica principatului de Galles independentă de Stat. BERNA, 12 Februarie.—Guvernul spaniol a invitat consiliul federal să desemneze nişte delegaţi pentru un nou tratat de comerţ. Spania s’a declarat în principii gata să reducă tariful minimum. BUDAPESTA, 13 Februarie.— Magyar Ujság anunţă că ancheta pentru etalonul monetar va fi convocată de ministrul de finanțe la 8 Marte. AFACEREA LAUR-CONSTANS PARIS, 12 Februarie.—Tribunalul a declarat că nu se poate primi cererea de urmărire a D-lui Laur contra D-lui Constans, deoarece senatul nu autorizează această urmărire. ANARHIŞTII PARIS. 12 Februarie.Débats anunţă în privinţa furtului de dinamită că poliţia este foarte neliniştită din cauza marelui număr de cartuşe cari nu s-au regăsit ; ea a luat măsuri speciale pentru siguranţa ambasadei Spaniei. Se crede că analiştii au reuşit a face să treacă în Spania o parte din dinamita furată. -e** Viitorul cabinet francez PARIS, 12 Februarie. — Se asigură că D. Rouvier a acceptat misiunea de a forma cabinetul care se va compune, în cazul când negocierile ar reuşi, din D-nii Rouvier preşidenţia şi Finanţele, Freycinet Rezbelul, Libot, afacerile streine, Constans interne şi Culte, Develle, agricultura; Burdeau, Instrucţia publică; Raynal, marină; Felix Favre, lucrările publice; Roche, comerţul; Loubet, justiţia; Etienne subsecretar de Stat al Coloniilor. Pe de altă parte se pretinde că în faţa obiecţiunilor D-lui Freycinet, D. Ribot ar fi prezentat şi el de asemenea. D. Rouvier va merge mâine la Eliseu; respunsul său va fi negativ pentru că ataşează cel mai mare preţ la menţinerea D-lui Ribot la afacerile streine spre a dovedi că orientarea politicei exterioare a Franciei nu va suferi nici o modificare. Cabinetul indicat care este pe cale de a se forma, a declarat Camerei că negocierile cu Roma nu au avut nici decum caracterul ce li s’a atribuit de oarecare ziare ; el va proba prin documente că ministerul Freycinet nu a părăsit nici o dată apărarea intereselor de Stat. Agenţia Havas desminte ştirea după care D. de Rotsild ar fi fost primit de D. Carnot și ar fi insistat pentru ca D. Rouvier să fie însărcinat cu formarea noului cabinet. In culoarele Camerei radicalii primesc cu o rea dispoziţie neprefăcută, lista ministerială indicată mai sus;— dreapta din contră s’arată satisfăcută. Ziarele oportuniste şi conservatoare şi câteva radicale consideră combinaţia lui Rouvier cu cea mai mare parte a foştilor miniştri ca favorabilă. ~oOO 0§§O CXOO-o- Rezultatul balotagielor COLEGIULUI I DESENATORI IN POPOR E SCAPAREA Rezultatul alegerilor e cunoscut cabinetul conservator, incarnaţiunea a tot ce are ţara mai îndărătnic în materie de reforme cu caracter larg, care să satisfacă interesele celor mulţi, a eşit triumfător. Şi să nu se tot laude conservatorii cu reforma monetară a D-lui Ghermani, cu legea vînzărei bunurilor Statului şi celelalte câteva îmbunătăţiri, cu care le-a plăcut să se păuneze toate nuanţele conservatoare ce au staţionat pe banca ministerial de la căderea liberalilor încoa, căci uşor se poate dovedi, că tot s’a făcut nu în interesul celor mulţi, ci în al puţinora din pătura superpusă. Aşa de exemplu, reforma monetară întru cât a contribuit la oftinirea hranei, locuinţei şi înbrăcămintei celui sărac ? In nimic. In acelaşi timp însă, puţinii din pătura de sus ce fac plăţi în străinătate, economisesc sumele însemnate ce platiau odinioară pentru agio. Şi cu toate aceasta D. L Catargiu şi consoţii soi, care prin tot trecutul lor ar fi trebuit să determine un gol imens împrejuru-le, au reuşit să-şi formeze majorităţi zdrobitoare în Camerele ce se vor deschide peste câteva zile. De ce? Multe sunt pricinile, dar cele mai de căpetenie cred că au fost păcătoşia politicianilor din opoziţie şi lipsa de rezistenţă a corpului nostru electoral In adevăr, ce prestigii puteau să aibă liberalii, cum erau să le dea cetăţenii voturile, când au fost judeţe în care s’au aliat cu guvernul, pe care spuneau că’l combat, numai ca să capete un scaun de deputat ? Ce prestigiu puteau să aibă liberalii, când tot d’auna s’au ferit de a spune ce au să facă când vor ajunge la putere ? Ce prestigiu puteau să aibă Vernescanîi, care până în ajunul alegerilor au stat la guvern cu aceia pe care o combat astăzi și care tocmai ca și liberalii nici nu s’au gîndit la vr’un program de reforme pe care să’l propue celor!(cărora lel'cereau sufragiile ? Nici unul. Atunci !pentru ce s’ar fi pasionat alegătorii ? Ce ar fi putut să-i încălzească şi săfacă să -şi dea voturile candidaţilor opoziţiei ? De elementele democrartice nu vorbesc, căci sunt prea tinere şi prea slabe ca să aibă pretenţia de a fi partid de guvernământ. Şi când opoziţia a fost aşa de păcătoasă, nu era firesc ca să reuşască guvernul ? Ba da , alegerile nu puteau să aibă alt rezultat, decât acela pe care l-au avut. A doua pricină a reuşitei guvernului este lipsa de rezistenţă a corpului electoral. Dar şi această lipsă de rezistenţă de unde provine, dacă nu tot din cauza politicianilor cari, ca să ajungă la putere, totd’auna s’au gudurat pe lingă tron, în loc să se adreseze poporului, să studeze împreună cu el păsurile pe care le are, să facă conscient de datoriile lui şi să capete puterea prin el, adevăratul suveran al unei naţiuni ? Exemplul pe care Belgia ni-l dă în momentul acesta, ar trebui să ne pue pe gîndit. Acolo e pe cale de a se vee revizuirea constituţiei, ca să se acorde sufragiul universal. Dar sub presiunea cui se face această reformă? sub a poporului care a ajuns să aibă conştiinţa puterei şi drepturilor sale. Acolo şi guvern şi palat trebue să -şi plece fruntea înaintea voinţei poporului. De aceea zicem: toţi oamenii sinceri, care vor să facă ceva pentru binele acestei ţări, care pe viitor să facă imposibil un guvern ca cel de astăzi, să schimbe sistema, să studieze nevoile poporului, să lupte pentru luminarea lui şi să facă conştient de puterea pe care o are, căci atunci nu tibişirul şi chinorosul, nu ingerinţa guvernamentală vor face alegerile, ci cetăţenii conştienţi şi luminaţi, care vor avea încrederea reală. Deci în popor e scăparea. BACAU Votanţi 108 Anulate 6 Au obţinut: Thoma Rafailă, guv. 67 ales Vasile Tătaru, opoz. 35 BOTOŞANI loan Ciolac, guv. 79 ales loan Arapu, opoz. 45 GORJ Doctor Culcer, opoz. 49 ales Doctor Frumuşanu, guv. 46 PUTNA Votanţi 144 Anulate 1 Au obţinut: P. Tufelcică, guv. 78 ales Gr. Orleanu, opoz. 65 ROMAN înscrişi 113 Votanţi 52 Anulate 4 Au obţinut : Ioan Stroescu, guv. 48 ales ROMANAŢI înscrişi 173 Votanţi 127 Au obţinut: N. R. Locusteanu, opoz. 64 ales I. Brătăşanu, guv. 63 SUCEAVA înscrişi 79 Votanţi 62 Au obţinut: Anghel Vali, guv. 34 ales Th. Tatos, guv. 31 „ Em. Morţun, opoz. 27 Const. Ghiţescu, opoz. 21 TECUCIU înscrişi 96 Votanţi 64 Anulare 6 Au obţinut: Anton Cincu, guv. 36 ales Aris. Papadopol Calimah, guv. 34 „ D. Sturdza, opoz. 24 Tache Anastasiu, opoz. 22 ------------------»■ ----------------- Pămînt la ţărani Primim din partea unui mare număr de locuitori ai comunelor Răchita, Căciulata, Cătunul Ştiubeiu, plasa Dumbrava, judeţul Doljin, următoarea plângere către ministerul domeniilor: Fiind neînproprietariţi, locuitorii sus ziselor comune au cerut încă în 1881 de la administraţia domeniilor să li se dea pămînt din moşia Statului Vâlcovu. Nevezând nici un rezultat au început a petiţiona regulat în fiecare an către ministerul respectiv. Au reclamat în acelaş timp şi corpurilor legiuitoare. Pe petiţia adresată ministeriului domeniilor s’a pus rezoluţia atunci