Adevěrul, februarie 1892 (Anul 5, nr. 1078-1106)

1892-02-14 / nr. 1091

ANUL V — No. 1091 O NUMERUL 10 BANI ABONAMENTELE tnCEP LA I ȘI »5 ALE FIE­CÂREÎ LUNI «î ac plătesc tot­ d’a'atia i't»ain8tt* in BucureșU la casa Administrației. Din Ju­de­e și Străinătate prin mandate postaie­in an în țară 30 Ici­; în străinătate 50 Șease luni , 15 . , , 25 Trd luni . 8 . . . 13 •teb Un noraSr tu Străin Stata 15 tant MANUSCRISELE NU SE VAFOEAZA EDITIA ii ©OUA Să te ferești, Româise! de esin strein In cfyiS. 7. Aîexiindrl. ^v ADIvîINISTRAȚIA SIS, — BULEVARDUL ELIS­ABET­A, — HSDirector politic: ALEX. V. BELBIMANU iPPI«l8BlBg8­WWgy8l^liycWBHKBI3W8W»ti!^3iMCT8RI^^ 111, VINERI 14 FEBRUARIE 1892 NUMERULIO BANI ANUNCIURILE nia BUCURfi.STÎ sl JUDETE ga protteaey NiJSÎAl la ADMINISTRAȚIA. ‘ #f! Din STRĂIN­ĂTATE, direct Ia administrație gf Sa tonte ©ISeîila de­­publicitate. Anunciuri la pagina IV . . . . . p.30 b. linia *A . . . m...... 2— lei .­­ . o » n....................3.— lei .. laifcrtimnele și Reclamele 3 lei rândul. « si­ MA PARIS, ziarul se găsește de vfinzare cu n i- J) mătrul la kiescal No. 117, Boulevard 84„­Mie!iel”, UN NUMER VECHI, 30 BANI REDACȚIA •BULEVARDUL ELÎSAJ8ETA, — JIT MIZERIA POLITICA Resultatul balotagielor Pământ la ţărani ANARHIŞTII Viaţa care vorbeşte Buchetul Ucigaş Bucureşti 13 Februarie 1892 MIZERII FIfLITIGA In urma rezultatului zdrobitor al alegerilor de acuma, mulţi duş­mani ai progresului bat în palme de bucurie şi iau în zeflemea pe democraţi, cari vor să introducă votul universal. „Cu cine să faci revizuirea Con­stituţiei ? Cu Iorgu Catargiu de la Iaşi? Cu Dobrescu-Chitanţă? Nu vezi ce fel de alegători avem acu­ma, când ţeranii inculţi n’au încă dreptul de vot ? Nu vezi cum pre­fectul, poliţaiul, comisarii, bătăuşii, banii şi chiar o simplă beţie au mai mare preţ în ochii alegători­lor, care formează majoritatea, de­cât principiile cele mai frumoase ? Beldimann e un visător, dacă crede că va putea să fie ales la Iaşi nu­mai cu programul, când e fără partid şi mai ales fără bani“. Şi apoi urmează un şir de pilde. Cutare candidat a pus în buzu­nar programul radical şi s’a apu­cat de treburi mai practice. Mai întâi s’a pus de a învăţat pe din afară numele tutulor alegă­torilor din colegiul în care avea să’şi pue candidatura; apoi s’a a­­pucat să între­be de unii şi de alţii, cari sunt alegători mai cu influenţă în mahala ? Ce rude au ? Din ce trăesc ? Ce le lipseşte ? Au vr’un bolnav în casă, vr’un băiat de pus în slujbă, le trebue ceva bani ca negoţul să meargă mai bine ? Şi când a ştiut toate aceste, candida­tul cu programul pus în buzuna­rul cel mai ascuns, a început să colinde pe înserate mahalalele. — Nene cutare, poftim sănătate multă! Ce’ți mai face nepotul ? I-ai găsit rostul ? Iaca, vorbeam tocmai cu conu cutare și el îmi spunea că ar avea loc pentru dînsul. Cu­mătră cutare a făcut? Ași vrea să’i fiu eu naş.... Dar am aflat că nenea Gâtlej s’a dat cu stăpânirea... N’ai putea să’l întorci la noi? Uite, noi nu cerem treabă de geaba. Po­liţia făgădueşte şi nu dă; la noi treaba merge pe ţanc, da’mi şi’ţi dau. Vezi D-ta, eu când m’am ho­­tărît să mă aleg, am dat dracului toate vorbele franţuzite, toate pro­gramele pe care bietul negustor nu le pricepe şi am început să mă îngrijesc de parale. Şi m-am inte­resat de nevoile tuturor alegăto­rilor nevoiaşi, ca să le pot alina. De aceea am venit la D-ta fiind­că te ştie om cu vază în mahala şi te rog să pofteşti pe mâine seară aici pe prietenii şi cunoscuţii D-tale ca să ne sfătuim împreună despre nevoile D­v. A doua seară în mahala e chef mare. Candidatul bea cu alegătorii, joacă la stos cu dînşii şi pierde într’una; e poftit la o cununie, la un botez şi cheltueşte şi se pupă cu toţi beţivii în gură şi cântă, joacă şi la urmă.... cade numai cu câte­va voturi de diferenţă, din pri­cină că Beldimann, — visătorul şi răzvrătitorul, — înţelege alt­fel po­litica şi nu voeşte să se retragă din luptă în favoarea candidaţilor cari au ca armă unii administraţia, alţii banii. In timpul campaniei electorale din Iaşi, am avut tristul prilej de a asculta fel de fel de teorii elec­torale, eşite din gura unor oameni cu idei înaintate; dar n’am auzit de cât de la foarte puţini teoria, că democraţii trebue sâ’şi dea cu toţii mâna, pentru a zdrobi par­tidele (?) politicianilor vechi, cari — contrupţi ei înşi­şi — au con­­rupt şi pe alegătorul sărac şi l’au adus în starea cea mai de jos, în mizeria politică cea mai neagră şi mai ruşinoasă. Alegătorii au ajuns — şi aci vor­besc aproape numai de oamenii in­culţi — a’şi crea din dreptul lor de vot un fel de capital, care le aduce o dobândă cu atât mai mare, cu cât alegerile sunt mai dese. Unii democraţi — speriaţi de a­­ceastă mizerie şi nedomiriţi asupra mijloacelor de a o combate—au cre­zut că trebue să se dea la brazdă, să se supue curentului şi să cum­pere voturile ca şi politicianii vechi; iar la obiecţiile ce le făceam noi, ei răspundeau : — Azi nu putem vorbi de re­forme, căci nu suntem în Parla­ment. Trebue să căutăm a ne alege în ori­ce chip şi cu ori­ce mijloc. „Să fim deputaţi şi apoi ne vom­ putea gândi la îmbunătăţiri. „Alegătorul de azi te priveşte cu ironie, când vii la dînsul cu mâi­nile, goale şi-i vorbeşti de program. Programul, pentru el, este banul. „De aceea trebue să ne aliăm cu cei mai perverşi politiciani, chiar cu Ghiţă Mârzescu, numai să reu­şim a ne alege.“ Şi, pentru a ne convinge mai bine, democratul în chestiune ne aducea aminte de materialismul e­­conomic, care cârmuieşte toate ac­ţiunile omeneşti în societatea ca­pitalistă. Aşa este, mizeria economică este motivul cel mai însemnat al mi­zeriei politice şi antreprenorii de a­­legeri ca Ghiţă Mârzescu sau ca Sandu Răşcanu bat cu multă abi­litate în struna economică, pentru a zmulge voturi şi a scoate de­putaţi. Noi nu voim să ne dăm după curent. Şarlatanii politici au corupt pe alegător, întemeindu-se pe sărăcia şi nevoile lui; noi voim ca rege­nerarea să vie treptat şi în raport cu îmbunătăţirile economice. Pentru a ne alege, nu vom cum­păra voturi, dar vom pune tot­deauna beţe în roate cumpărători­lor de conştiinţe, vom deschide o­­chii alegătorilor şi-i vom face ca, dacă li se vor oferi bani de către negustorii politici, ei să-i refuze cu dezgust, să le întoarcă spatele şi să dea voturile adevăraţilor prieteni ai poporului. Mizeria politică, pricinuită de cea economică, ar putea să perpetueze pe aceasta din urmă, dacă demo­craţii sinceri nu s’ar pune s’o dis­trugă din toate puterile. La luptă, mereu la luptă! Acesta să fie strigătul de raliare al tute­lor democraţilor conştienţi de da­toria lor. Scipio ---------------». — ^-------------­ TELEGRAME BERLIN, 12 Februarie. — Reichstagul a respins propunerea socialiştilor de a desfiinţa taxele asupra nutrimentelor. LONDRA, 12 Februarie — Camera co­munelor a respins cu 267 voturi contra 220 propunerea care tinde să facă bise­rica principatului de Galles independentă de Stat. BERNA, 12 Februarie.—Guvernul spa­niol a invitat consiliul federal să desem­neze nişte delegaţi pentru un nou tratat de comerţ. Spania s’a declarat în prin­cipii­ gata să reducă tariful minimum. BUDAPESTA, 13 Februarie.— Magyar­ Ujság anunţă că ancheta pentru etalo­nul monetar va fi convocată de minis­trul de finanțe la 8 Marte. AFACEREA LAUR-CONSTANS PARIS, 12 Februarie.—Tribuna­lul a declarat că nu se poate primi cererea de urmărire a D-lui Laur contra D-lui Constans, de­oare­ce senatul nu autorizează această ur­mărire. ANARHIŞTII PARIS. 12 Februarie.­­Débats anunţă în privinţa furtului de dinamită că poli­ţia este foarte neliniştită din cauza ma­relui număr de cartuşe cari nu s-au re­găsit ; ea a luat măsuri speciale pentru siguranţa ambasadei Spaniei. Se crede că analiştii au reuşit a face să treacă în Spania o parte din dinamita furată. -e** Viitorul cabinet­ francez PARIS, 12 Februarie. — Se asi­gură că D. Rouvier a acceptat mi­siunea de a forma cabinetul care se va compune, în cazul când ne­gocierile ar reuşi, din D-nii Rou­vier preşidenţia şi Finanţele, Frey­­cinet Rezbelul, Libot, afacerile stre­ine, Constans interne şi Culte, Develle, agricultura; Burdeau, Ins­trucţia publică; Raynal, marină; Felix Favre, lucrările publice; Ro­che, comerţul; Loubet, justiţia; E­tienne sub­secretar de Stat al Co­loniilor. Pe de altă parte se pretinde că în faţa obiecţiunilor D-lui Freycinet, D. Ribot ar fi prezentat şi el de asemenea. D. Rouvier va merge mâine la Eliseu; respunsul său va fi negativ pentru că ataşează cel mai mare preţ la menţinerea D-lui Ribot la afacerile streine spre a dovedi că orientarea politicei ex­terioare a Franciei nu va suferi nici o modificare. Cabinetul indicat care este pe cale de a se forma, a declarat Ca­merei că negocierile cu Roma nu au avut nici de­cum caracterul ce li s’a atribuit de oare­care ziare ; el va proba prin documente că mi­nisterul Freycinet nu a părăsit nici o dată apărarea intereselor de Stat. Agenţia Havas desminte ştirea după care D. de Rotsild ar fi fost primit de D. Carnot și ar fi insis­tat pentru ca D. Rouvier să fie în­sărcinat cu formarea noului cabi­net. In culoarele Camerei radicalii primesc cu o rea dispoziţie nepre­făcută, lista ministerială indicată mai sus­;— dreapta din contră s’a­­rată satisfăcută. Ziarele oportuniste şi conserva­toare şi câte­va radicale consideră combinaţia lui Rouvier cu cea mai mare parte a foştilor miniştri ca favorabilă. ~oO­O 0§§O CXO­O-o- Rezultatul balotagielor COLEGIULUI I DESENATORI IN POPOR E SCAPAREA Rezultatul alegerilor e cunoscut c­abinetul conservator, incarnaţiu­­nea a tot ce are ţara mai îndărăt­nic în materie de reforme cu ca­racter larg, care să satisfacă inte­resele celor mulţi, a eşit trium­fător. Şi să nu se tot laude conserva­torii cu reforma monetară a D-lui Ghermani, cu legea vînzărei bunu­rilor Statului şi cele­l­alte câte­va îmbunătăţiri, cu care le-a plăcut să se păuneze toate nuanţele conser­vatoare ce au staţionat pe banca ministerial de la căderea liberali­lor încoa, căci uşor se poate do­vedi, că tot s’a făcut nu în intere­sul celor mulţi, ci în al puţinora din pătura superpusă. Aşa de exem­plu, reforma monetară întru cât a contribuit la oftinirea hranei, lo­­cuinţei­ şi înbrăcămintei celui sărac ? In nimic. In acelaşi timp însă, pu­ţinii din pătura de sus ce fac plăţi în s­trăin­ătate, economisesc sumele însemnate ce platiau odinioară pen­tru agio. Şi cu toate aceasta D. L Catargiu şi consoţii soi, care prin tot trecutul lor ar fi trebuit să de­termine un gol imens împrejuru-le, au reuşit să-şi formeze majorităţi zdrobitoare în Camerele ce se vor deschide peste câte­va zile. De ce? M­ulte sunt pricinile, dar cele mai de căpetenie cred că au fost pă­­cătoşia politicianilor din opoziţie şi lipsa de rezistenţă a corpului nostru electoral In adevăr, ce prestigii puteau să aibă liberalii, cum erau să le dea cetăţenii voturile, când au fost ju­deţe în care s’au aliat cu guver­nul, pe care spuneau că’l combat, numai ca să capete un scaun de deputat ? Ce prestigiu puteau să aibă liberalii, când tot d’auna s’au ferit de a spune ce au să facă când vor ajunge la putere ? Ce presti­giu puteau să aibă Vernescanîi, care până în ajunul alegerilor au stat la guvern cu aceia pe care o combat astăzi și care tocmai ca și liberalii nici nu s’au gîndit la vr’un program de reforme pe care să’l propue celor!(cărora lel'cereau su­fragiile ? Nici unul.­ Atunci !pentru ce s’ar fi pasionat alegătorii ? Ce ar fi putut să-i încălzească şi să­­facă să -şi dea voturile candidaţilor opoziţiei ? De elementele democrar­tice nu vorbesc, căci sunt prea ti­nere şi prea slabe ca să aibă pre­tenţia de a fi partid de guvernă­mânt. Şi când opoziţia a fost aşa de păcătoasă, nu era firesc ca să reu­­şască guvernul ? Ba da , alegerile nu puteau să aibă alt rezultat, de­cât acela pe care l-au avut. A doua pricină a reuşitei gu­vernului este lipsa de rezistenţă a corpului electoral. Dar şi această lipsă de rezistenţă de unde pro­vine, dacă nu tot din cauza poli­ticianilor cari, ca să ajungă­ la pu­tere, tot­d’auna s’au gudurat pe lingă tron, în loc să se adreseze poporului, să stud­eze împreună cu el păsurile pe care le are, să­­ facă conscient de datoriile lui şi să ca­pete puterea prin el, adevăratul su­veran al unei naţiuni ? Exemplul pe care Belgia ni-l dă în momentul acesta, ar trebui să ne pue pe gîndit. Acolo e pe cale de a se vee revizuirea constitu­ţiei, ca să se acorde sufragiul uni­versal. Dar sub presiunea cui se face această reformă? sub a po­porului care a ajuns să aibă conş­tiinţa puterei şi drepturilor sale. Acolo şi guvern şi palat trebue să -şi plece fruntea înaintea voin­ţei poporului. De aceea zicem: toţi oamenii sinceri, care vor să facă ceva pen­tru binele acestei ţări, care pe vii­tor să facă imposibil un guvern ca cel de astă­zi, să schimbe sis­tema, să studieze nevoile poporu­lui, să lupte pentru luminarea lui şi să f­­acă conştient de puterea pe care o are, căci atunci nu ti­­bişirul şi chinorosul, nu ingerinţa guvernamentală vor face alegerile, ci cetăţenii conştienţi şi luminaţi, care vor avea încrederea reală. Deci în popor e scăparea. BACAU Votanţi 108 Anulate 6 Au obţinut: Thoma Rafailă, guv. 67 ales Vasile Tătaru, opoz. 35 BOTOŞANI loan Ciolac, guv. 79 ales loan Arapu, opoz. 45 GORJ Doctor Culcer, opoz. 49 ales Doctor Frumuşanu, guv. 46 PUTNA Votanţi 144 Anulate 1 Au obţinut: P. Tufelcică, guv. 78 ales Gr. Orleanu, opoz. 65 ROMAN înscrişi 113 Votanţi 52 Anulate 4 Au obţinut : Ioan Stroescu, guv. 48 ales ROMANAŢI înscrişi 173 Votanţi 127 Au obţinut: N. R. Locusteanu, opoz. 64 ales I. Brătăşanu, guv. 63 SUCEAVA înscrişi 79 Votanţi 62 Au obţinut: An­ghel Vali, guv. 34 ales Th. Tatos, guv. 31 „ Em. Morţun, opoz. 27 Const. Ghiţescu, opoz. 21 TECUCIU înscrişi 96 Votanţi 64 Anulare 6 Au obţinut: Anton Cincu, guv. 36 ales Aris. Papadopol Calimah, guv. 34 „ D. Sturdza, opoz. 24 Tach­e Anastasiu, opoz. 22 ------------------»■ -----------------­ Pămînt la ţărani Primim din partea unui mare număr de locuitori ai comunelor Răchita, Căciulata, Cătunul Ştiu­­beiu, plasa Dumbrava, judeţul Dol­­jin, următoarea plângere către mi­nisterul domeniilor: Fiind neînproprietariţi, locuitorii sus ziselor comune au cerut încă în 1881 de la administraţia dome­niilor să li­ se dea pămînt din mo­şia Statului Vâlcovu. Nevezând nici un rezultat au în­ceput a petiţiona regulat în fie­care an către ministerul respectiv. Au reclamat în acelaş timp şi cor­purilor legiuitoare. Pe petiţia adresată ministeriului domeniilor s’a pus rezoluţia atunci

Next