Adevěrul, octombrie 1896 (Anul 9, nr. 2649-2673)
1896-10-10 / nr. 2657
AHUL IX Rt? 8«57 1®S11 UL 1© Rap . ABONAMENTELE ; ■ ... *v»> - INOEPDfîLAlSIÎSALSFîE-O^^JiUN V și se plătesc tot-d'a-W ímsínd-j . la Bmuregă la Caea admiiaste^i^'^*" -7 v ;ț ín Judtp §i Streinătah pria raLuate 'pogtate ah se în Țară 30 Lei; *n Strein&táie 50 La Qaee Inni 15 „ „ » 85 » Trei kai 8 . „ , 18 » O* asstut la rtrois Stete SO sail MANUSCRIPT*!^ Nu S® MI APOI AZ? ADMINISTRAT‘I A (PASAU.SANCE« NATIONALeitTrSalulsrOlW Wo, BUS) EDIȚIA A TREIA zwdisrejs.flsambBBtBgiSBspi««BiBBSa»©Bswngaimiwwwm.BMa'iM&wi*^^ Sä te reteg! Romíne de cura strein in casă! ' %?. AiaxttVtfrt .......................... ^ | Î7?țf ...... ..........mi ii|fi g, Director politic: AnSS. V. BELPIMAHU || REDACTIA PASAQ. BANCS! RATIONAL.fi,X,J3!IL.K3K*OW ES®. SBJ CTOMBRII, lui O SERIE INFINITA Credeam ca regimul liberalilor D-lui Sturdza ne va lăsa cîteva momente de odihnă, ne va îngădui să cercetăm mai liniştit trebuinţele publice. Constatăm însă, că seria afacerilor necinstite e fără sfirşit şi că întreaga domnie liberală se va rezuma, de raidul acesta, în hoţiile descoperite pretutindeni. De data aceasta, liberalii aui luat-o prea devreme. După cîteva luni de putere, au început afacerile veroase, au reluat firul întrerupt la 1888 şi, prevăzînd par’că, cît de efemeră le va fi trecerea pe la cîrmă, au hotărît să profite de toate zilele cele bune. Este de întrebat însă, unde mergem cu aceste moravuri ruşinoase, cu acest desfrîu al politicianilor de mîna a doua şi a treia, şi cu beţia jafului care a cuprins o atît de însemnată porţiune a societăţei ? Căci, după cum am văzut cu toţii, aci nu mai e vorba de cîteva cazuri izolate, ci ne găsim în faţa unei sisteme care se propagă cu repeziciune, care cotropeşte ţara şi ale căreia efecte le resimt aproape toate judeţele. Partidul liberal este numai de un an la putere şi deja s-au ivit denunţări formale în potriva administraţiilor comunale din Galaţi, Iaşi, Focşani, Ploieşti, Roman, Piatra, Bîrlad, Severin, Bucureşti, Huşi, iar guvernul a fost nevoit să trimeată anchete în mai toate aceste oraşe. Ceea ce însemnează că plîngerile au fost mai întotdeauna întemeiate şi că administraţiile au fost în adevăr abuzive. Faţă cu o asemenea situaţiune, nu poate fi un singur om cuminte care să nu rămîie pe gînduri. Dacă în adevăr boala hoţiei a cuprins pînă într’atîta, toate elementele diriginte, şi dacă simţul moral a scăzut atît de mult în ţară, trebuie să fim îngrijaţi cu toţii, să căutăm remediile radicale, fără să ne oprim exclusiv la critici pasionate, stimulate de luptele de partid. Oamenii cinstiţi din toate partidele, trebuie să înţeleagă că criticile din presă, oricît de neîndurate ar fi, nu pot pune stavilă unui rău care face progrese şi nici nu pot moraliza o clasă decăzută, cu simţul moral alterat, lipsită de sentimentul datoriei, lipsită de ruşine ca şi de onoare. Partidele politice, şefii, fruntaşii tuturor grupărilor din ţară, au mari datorii de îndeplinit faţă cu decadenţa orei actuale. India datorie a acestora este să pună la carantină pentru eternitate, pe toţi jefuitorii patentaţi, să-i înlăture din capul afacerilor, să li ridice autoritatea de care sunt învestiţi, să-i scoată cu totul din circulaţiune. Şi atunci, cînd indivizi de trampa aceasta sunt goniţi cu ruşine şi cu alaxa dintr’un partid, facă bine celei’alte partide să nu-l primească cu surle şi cu exclamaţiunî de bucurie. Concurenţa partidelor face însă imposibilă o asemenea linie de conduită. Am văzut de atîtea orî şi vedem încă, cum oameni maloneşti, jefuitori patentaţi, indivizi cari sînt oroarea şi teroarea unui judeţ, devin favoriţii opoziţiunei de îndată ce guvernul s-a asvîrlit peste bord; şi, din potrivă, am văzut guverne primind cu braţele deschise pe acei opozanţi pe care, pînă în ajun n’aveau destule cuvinte ca să-i înfiereze. Venind partidul liberal la cîrmă, primejdia semnalată a crescut şi cangrena s’a lăţit într’un chip înspăîmîntător. Cauza este că partidul liberal n’a avut nici un scrupul în toţi anii de opoziţionizm şi a recrutat, fără să aleagă, pe toţi nemulţumiţii, pe toţi cei cari nu găseau la conservatori slujbe şi vorbe bune. Liberalii, din acest punct de vedere, sunt cumplit vinovaţi. Iată un caz între altele multe. Intr’o zi, pe cînd liberalii erau în opoziţiune, un domn X face cerere de admisiune în clubul liberal; cînd cererea sa ajunge în cercetarea comitetului, un membru, domnul avocat V., se scoală şi combate primirea acestui domn, pentru motivul că are un trecut ca şi un prezent scandalos, căci a fost surprins pe cînd înşela la cărţi şi altele şi altele. Credeţi că membrii comitetului, credeţi că fruntaţii partidului liberal s’au emoţionat ? De loc. Ba, din potrivă, D. Palladi, care avea specialitatea de şef al agenţilor electorali, a luat cuvîntul şi a susţinut cu căldură cererea petiţionarului, sub cuvîntul că acest domn,oricare i-ar fi moralitatea, este foarte influent în mahalaua sa, unde dispune de cel puţin zece voturi. Cu asemenea principii au venit oamenii D-lui Sturdza la putere şi nu odată am auzit pe unii liberali văitîndu-se că la clubul lor se dau zilnic spectacole de plîns şi că de multe ori se vede un cunoscut cartofor tăind bancuri de bacara. Iar un bătrîn şi respectat fost ministru şi profesor la Universitate stînd în faţa lui şi slujindu-i de crupier. Cu asemenea elemente partidul liberal trebuia să alunece repede pe povîrnişul unde îl găsim. In setea lui de a avea numărul şi de a avea puterea, a introdus în sinul sau toate lepădăturile societăţei. Astăzi, o amputare este aproape peste putinţă; ea nu se va face cu succes decît atunci cînd partidul va recădea în opoziţiune. Const. O. naoslibaşa Năzdrăvăniile zilei Mitiţă a pus mina pe ciurul relaamator şi a început să-l tragă. Această operaţie are de scop ca să creieze locuri vacante pentru nemulţumiţi, să dea afară pe cei compromişi,şi să înmulţească numărul liberalilor, cari si poată tipări pe cărţile lor de vizită. Fost ministru. Un lucru ciudat însă. Pe cină de obiceiu prin găurile ciurului ies boabele cele mai mici, iar cele mai mari rămîn înăuntru, de data, aceasta lucrurile se petrec din potrivă: diu: • ' cel minunat al lui Mitiţă lasă liberă trecere bărbaţilor ca Palladi şi reţine pe sfrijiţii de catârul lui Stătescu şi Budişteanu. Acuma, încă o observaţie : dafijLgaEEm^jmaniator, are urîtcl ix să borţoşi, să bage bine de seamă ^^f^^K^ăstaze : in ordinea borţoşilor, D-sa vine imediat dupe Palladi. Wapdalafessm Se va lua in curînd o asemenea măsura fi li Clubul din Bucureşti. Vom afiş la filele acestea la numeroase schimbări de funcţionari? toţi cei bănuiţi că ar fi simpatifind cu membrii opofiţiunii vor fi înlocuiţi. Oculta crede că prin mijloace violente va înspâiminta lumea şi astfel va împiedeca defecţiunile cari ameninţă să ia proporţii serioase în partidul liberal. In cSsfcada Sîssnadîe In chestia mitropolitului, di asemenea se va proceda au o extremă violenţă. Ondit a hotărît să adune cu orice preţ aste în contra fostului mitropolit, pentru ca să poată dovedi regelui că judecata Sinodului trebuie să fie confirmată, şi Ghenadie să fie trimis şi înaintea Cirtei de casaţie pentru delicte de drept comun. Noul guvern La deschiderea Camerei, guvernul se va prezintă constituit în forma cea mai pur colectivistă ocultistă şi va fi un guvern de luptă pentru menţinerea cu orice preţ a partidului liberal la putere. D. Cantacuzino, ca ministru de interne, va recurge la toate mijloacele pentru a asigura reuşita guvernului în alegerile parţiale de deputaţi şi senatori, ca şi in alegerile comunale ,şi judeţene ce au să se facă anul acesta. Păres»©® ooiiîSisSilffiS' Ocultiştii spun că partidul liberal a dat pînă acum dovadă de prea mare slăbiciune şi el nu poate să şteargă impresia de nedurabilitate pe care a produs-o în ţară, decît dinduce guvernului un conducător energic şi acesta nu poate să fie de rit D. Cantacuzino. D. D. Sturdza este evirlit pe planul al douilea. Toţi foştii dizidenţi sînt puşi la carantină. Acum vom vădea pe adevăraţii colectivişti la putere; Ü® acum »3® simţi ce vrem sa zică regimul Oculte. Rep. Interview cu D. Min Coroianu La B. Caraiarsu Energicul luptător român din Transilvania, D. Iuliu Coroianu, aflîndu-se în Capitală, neam prezintat la D-sa spre al întreba asupra, chestiuneî naţionale, mai ales că acum după împăcarea D sale §1 a D-ruluî Rajin cu Dr. Lucaciu, chestia naţională a intrat într’o nouă fază. D. Coroianu e un bărbat de vre-o ciacî-zecî. da ani şi de talie mijlocie. — Noi nu vom lua parte la alegerile actuale, îmi zise D. Coroianu, căci pasivitateanu este impusă de motive de principii. Intr’adsvăr, ce vorbeşte de unele* candidaturi romîneştî, dar aceşti rcraînî nu fac parte', din partidul naţional şi nici nu reprezintă pet romb.î. Ei sint parsoane, cari fără a se gîmlifi laț chestia naţională, îşi caută de interesele lor pr fypt-iî. Dacă vor fi aleşi ca deputaţi, noi nu îi vom considera de reprezintanţî ai noştri. Astfel de candidaturi guvernamjeatale, de altmintreri, au mai fost şi în alţi ani, dar el a ■ au fost ca şi acum cu totul pertmale şi n’aiu privit întru nimic chestia naţ’onalâ. — Prin urmare, D-vos retrâ ‘întet? ă-.ci vă abţine cu totul de la alegeri, întrebai D. Coroianu ? — Aşa cred; dar acest lucru depinde si de hotărîrea pa care o va lua conferinţa naţională care se va întruni SîmMtă, k OctombreJ Noul cojvitet — Credeţi D-voa»*^ că conferinţa naţionala va realege veeVQl comitet ? ~ -^u cred, deoarece ar fi mai bine să se aleagă un comitet nou, compus din elemente omogene şi care să poată conduce cu mult tact chestia naţională. Comitetul cel vechi şi a lucrat cinci ani. Lucrările sale au fost din cele maî importante şi mai grele. Este destul să menţionăm chestia Memorandului, a dele-» gaţiunei trimise la Viena, a proceselor din Cluj, etc., pentru a se vedea cîtă activitate a desfăşurat vechiul comitet în aceşti cinci ani. După o activitate atît de mare, era sina'avai ca să se întîmple unele mici neîuţf.’egerî si zizanii, aşa că alegîndu-sa un comfitet nou şi omogen, activitatea iui ar putea reînvia. , ~ t'-whTt oare că hceat comitet nou va hotărî participare*, ia alegeri? — Nu cred căci, cum v’am spus, no, transilvănem», avem motive de principii cari ne impun pasivitatea. nSe'Hweb pasivitatcl Și cari sunt aceste motive ? , — Aceste motive au origina lor în lucrările dietei din 1860, care a distrus toate drepturile ciștigate de români pa urma luptelor din 1848 și caii drepturi nu au fost acordate prin dieta din 1863. Dieta din 1866 a uzurpat toata drepturile romînilor din Transilvania, căci baza lucrărilor ei au fost legile din 1731 adică legi feudale cari nu puteau corespunde spiritului timpului. Pentru ca comitetul naţional să poată ieşi din pasivitatea sa, ar trebui mai întîi să ni se acorde revizuirea dietei din 1866 şi să se îndeplinească astfel programul nostru din 1881. Noi cerem în primul rînd, ca legea electorală să ne acorde aceleaşi drepturi ca şi ungurilor, lucru pe care maghiarii îl refuză, de oarece se tem că acordînd romînilor, sîrbilor, saşilor, etc., libertăţile ce li se cuvin, aceştia vor avea majoritatea în Cameră, iar ungurii vor rămînea în minoritate. Fr*an3z»Josef şi chestia naţională —Dar se vorbeşte că vizita împăratului FrantzJosef în România ar fi schimbat oare cum chestia naţională? — De loc. Na monarhii şi vizitele lor vor rezolva această chestiune; degeaba umblă unii şi vorbesc că se pregătesc lucruri mari. Aceste lucruri mari să rezumă numai în vorbe. Politica de astăzi este o politică de ademeniri. Noi nu ne putem lua numai după faţa lată a unor persoane. Ne trebuiesc fapte şi acestea nu există pentru moment. De aceea trebuie şi noi să urmăm aceeaş politică de pasivitate, pe care am avut-o pînă astăzi. Noi cerem îndeplinirea programului din 1881. îndeplinirea acestui program se poate realiza ilicitul cu încetul, şi monarchii cari vor să rezolve această chestiune care e un spin pentru tripla a lianţă, ar trebui să caute un „modus vivendiu Cind am avea linişte, am putea aştepta şi ajunge astfel a realiza idealurile noastre naţionale în conformitate cu programul nostru din 1881, Dr. Lucaciu —Dr. Lucaciu, este, oare de aceeaş opiniune ? — Nu pot să ştiu. Vă pot spune numai, că D-sa a venit la noi şi s’a împăcat tocmai pe baza respectăreî programului din 1881. Dacă dar va urma calea indicată de acest program, el va fi de sigur de aceeaş opinie cu noi toţi. Inter. INTERVIEW CUD. C0R01ANU—PROCESUL STELORIAMED81M D-NA STEINER ÎNAINTEA JURAT LOR a Pe —----------------------------------------------------------------------------------- Grandomanie bulgară Tripla alianţă balcanică.-Ferdinand grozavul.—Socoteală greşită Tripla alianţă balcanică Ştiri din Sofia ne vestesc că prinţul Ferdinand îşi dă toată osteneala pentru a compune o nouă triplă alianţă balcanică, în care vor intra Grecia, Muntenegru şi Bulgaria. Această triplă alianţă microscopică, odată formată, prinţul Ferdinand voieşte să o alipească la dubla alianţă franco-rusă. Spre acest scop, prinţul Ferdinand a şi trimis la Paris pe fostul său secretar, Dr. Standoff, pentru a azista la primirea ţarului şi a-i supune acest nou şi ingenios plan al grandomanului său stăpîn. In adevăr, Dr. Standoff a azistat la primirea ţarului la Paris şi a căutat a-i comunica plănui prinţului Ferdinand. Dacă ţarul a acceptat sau nu propunerile prinţului Ferdinand, nu se ştie. E constatat însă faptul, că tratări de acest gen se urmează între Curţile din Sofia, Atena şi Cetinge şi că D-rul Standoff a avut o întrevedere la Paris cu regele Greciei. Ferdinănd grozavul Prinţul Ferdinand s’a pus dar serios pe lucru şi are de gînd, după cum se vede, să zdrobească tripla alianţă, este cu fizicul unui război şi cu Rusia, l-a pus pe tronul Bulgariei, în contra voinţei Rusiei şi a poporului bulgar. Drept răsplată, prinţul Ferdinand e preocupat mereu de diferitele combinaţiuni politice prin cari ar putea da o lovitură de moarte acelora cam opt ani i-au apărat în contra furiei ruseşti. Seatefilmă greşită Prinţul Ferdinand speră a fi găsit în noua tripla alianţă, pe care a croit-o împreună cu D. Stoiloff, o armă cu care să zdrobească pe vecinii săi de la Dunăre. Dar pare că socoteala prinţului bulgar va fî greşită, deoarece ruşii nu îl prea bagă în seamă, şi această nouă combinaţii se va avea acelaş rezultat pa care l-a avut şi alianţa sîrbo-bulgaro-muntenegreană, pa Care Ferdinand a căutat s’o întocmească astă primăvară. Val. ---------------------------------------------- REFECURI Peripeţii politice Aşa s’a întors politica, încît D. Cismati de la Huşi, care pînă erî nu era alta de cît un odio- asasin şi un colectivist din cei mai rău-nărăviţi, astăzî sa transformat într’un bărbat politic de valoare, care a ştiut grupa în jurul sau tot ce Husui are mai însemnat. Tot asemenea metamorfoze se petrec şi la R.Sarat. Familia liberală se găseşte divizată în trei grupuri bine distincte: Grupul prefectului Tătăranu, grupul fraţilor Lupeşti şi grupul Oroveanu-Gherghiceanu, care urmează pe D. Fieva. Aceste trei grupări se află în războiu de moarte, se sapă, se mănîncă, se pîndesc în umbră, iar interesele şi minunăţiile politice, vor face ca la viitoarele alegeri comunale, opoziţia conservatoare să meargă mînă în mînă cu grupul pretectoral. Ultima noutate interesantă şi politică a zilei, este scrisoarea D-lui deputat G. Dobrescu din Prahova. De unde zilele din urmă se spunea că primul-ministru s’a împăcat cu dizidenţa ploieşteană, iată că tînărul deputat dizident apare pe scenă mai vrăjmaş Ocultei decît oî cînd şi gata pentru războiu. Prin urmare, o interesantă perspectivă ni se deschide, iar programul distracţiilor politice pentru toamna şi iarna ce vin, cuprinde următoarea bogăţie de numere: 1) Chestia Ghenadie, 2) Chestia Malaxa —Galaţi, 3) Chestia Sireanu—Putna, 4 Chestia Stanian—Ploieşti, 5) Chestia R.Sărat, 6) Chestia remaniere ministeriale, 7) Chestia Morţun-Virnav-Roman, 8) Chestia laşilor, etc. etc. Şi nici o chestie de idei. Clopâcsaș ------------------------ 1~——------------------— DIRECŢIA NOUA In consfătuirile pe cari le-au ţinut corifeii guvernamentali, Oculta a triumfat. D. Gogu Cantacuzino a reuşit să-şi impute vederile sale şi să hotărască pe conducătorii partidului a admite o acţiune mai energică, mai violentă. D. Cantacuzino e de părere că trebui să se dusă lupta cea mai straşnică în contra dizidenţilor. D-sa a susţinut în consfătuirile Ocultei, că guvernul trebue să trateze ca pe duşmanii cei mai periculoşi, pe aceia cari fiind, membrii ai partidului liberal, combat guvernul. Şi nu trebue să se aştepte manifestaţiunî făţişe in acest sens, ci de la cea mai mică veleitate de opoziţie pe care o va manifesta un membru al partidului, să i se taie toate beneficiile, tantiemele, diurnele şi micile afaceri pe cari le face cu ajutorul şi îngăduinţa guvernului. Urmărire Ca urmare a acestei hotariri, este convocarea Clubului Liberal din Iași, pentru a exclude pe membru care combat guvernul. Cetitorii v®r gâsî îsa pag. iii, ia „Uâtimele iestorESsatâi*4, o dssr© d® sabmă complectă & precessziei EEURSE3- QUSTELORÎ&S. "SATIS^A POLITICA Bugetul 0-3uî prefect Un contibil dintre cei mai prima a voit sa vadă îa ce chip cheltueşte D. prefect al poliţie! fondurile secrete, şi a devenit la următorul rezultat ! Activ: Avere personală; zero)-leafa: 1800 lei; fondurile secrete: 2500. Pasiv: Otelul, casa, masa, încălzit, luminat, bacșișuri, spălătoreasă, etc. . . 1000 le! De buzunar, chefinele personale 500 * O cheltuială familiară obligatorie 200 „ Copiii în institute, etc. . . . 400 „ Birja. ........ . 050 „ Total. . . 2.750 Li. Cină la suma de 4.300 le! car! formează activul D-lui prefect, mai rămîn le! 1.550, car! sunt cheltuiţi pe BehtemU. Nu găsiţi, oare, că D. Paul Stătescu fumează prea exagerat? Vax. ‘------------------------54—-------------------------- EPUEAŢIUMEA Colectiviştii simt neooaitatea de-a epura mlministsrul de elementele străine adevăratei colectivităţi. D. Palladi este cel întâlfi sacrificat. D-sa, deşi se coleotivizasa cu totul, deşi ştorsene cu buretele peste tot trecutul sau de amic politie al lui Dumitru Brătianu îşi de teribil duşman al colectivităţei trecute, totuşi era râu văzut de acela cari acuză partidul că sânt lăsaţi in umbră, el oari în zile bune ca şi în zile rile au fost soldaţi credincioşi. Colectiviştii sânt oameni practici. In adevăr la ce la foloseşte D. Faliad! ? Personal, nu este o Inteligenţă vastă, nu e vorbitor de prima ordine, ca să fie un cabinetul liberal, cum D. Taebo Zenesen, era, de pildă, un fel de podoabă a ministerului conservator. Fa de altă parte, vechia disidenţă liberală este cu totul sfârşită, odată cu moartea lui Dumitru Brătianu. ÎŞt urnirea D-lui Faliad! în minister a fost făcută de ochii ultimilor dizidenţi, ca să se mulţumească toată lumea. Azi nu mai e nevoie de aşa ceva. Colectiviştii vor să-şi strângă rândurile şi ,ai itisiri, să devie singurii şi exclusivii stăpâni ai puterei. Şi astfel D. Faiîadl, după un an de minister, fără a fi gonit de Parlament, cade victima Intrigilor de culise, şi pleacă pentru ca să facă loc altuia mai ortodox. După D-sa, va veni rândul D-lui Peni, iarăşi un element străin în corpul colectivist. D-sa ca şi D. Palladi va fi eliminat, redat scumpelor sale studii chimico-fizice şi slugarnicia sa faţă de D. Sturdza nu-i va fi servit la nimica. Eai mult Incă. Pe cind D. Palladi pleacă fără să se fi făcut odios, cu reputaţia unui ministru inofensiv, D. Foni va ieşi cu faima tristă care şi-a fâcut-o pentru a fi in bunele graţii ale colectivității, Sfinx. i