Adevěrul, ianuarie 1937 (Anul 51, nr. 16237-16262)
1937-01-05 / nr. 16340 (16240)
Pagina &ha ADEVERI?*. PACT DE AMICIŢIE BULGARO-JUGOSLAVE! A fost semnat cu asentimentul aliaţilor Jugoslaviei BELGRAD, 2. (Rader).— Agenţia Avala transmite următorul comunicat: Guvernul regatului Bulgariei a prezentat de curând guvernului regatului Jugoslaviei o propunere referitoare la încheierea unui pact de amiciţie între cele două ţări vecine şi surori. Deşi această propunere a fost în realitate foarte bine primită în cercurile oficiale din Belgrad, guvernul iugoslav n’a putut totuşi răspunde definitiv la ea înainte de a fi consultat pe amicii şi aliaţii săi. Dat fiind că aceste consultări s’au terminat zilele trecute şi că guvernele Greciei, României, Turciei şi Cehoslovaciei s’ai pronunţat în favoarea primirii propunerii bulgare, guvernul iugoslav a făcut ■cunoscuteri guvernului regatului Bulgariei că aşteptă cu cea mai mare satisfacţie propunerea pre-Mit i.vs.Kanon. — Agenţia Telegrafică Bulgară transmite: Cu prilejul Anului nou, d. Kiossei vanoff, preşedintele consiliului de miniştri şi ministrul Afacerilor Străine, a ţinut un discurs, adresând prin radio poporului bulgar cele mai bune urări pentru anul care vine. Preşedintele consiliului de miniştri a scos în evidenţă grija pe care a avut-o guvernul bulgar de a consolida ordinea internă, de a întreţine cele mai bune raporturi ca vecinii Bulgariei şi de a câştiga încrederea marilor puteri, grijă încoronată de succes datorită tactului politic al guvernului. O, ICiosseivanoff a a» msistat apoi mcheierea foarte apropiată a pattu- I*şi de amiciţie cu iugoslavia, ţară soră. Ştirea referitoare la * încheierea pactului de amiciţie cu iugoslavia, swsn* ţaţă de însuşi primul miD. KIOSEI VANOFF nistru, a fost primită cu cel mai mare entuziasm în toate cercurile bulgare. Ea este socotită ca un bun augur pentru pacea in Balcani la începutul acettaiî nmi PREGĂTIRILE PENTRU SEMNAREA PACTULUI BELGRAD 2, (Rador). — Ziarul „Politika” anunţă că în cursul audienţei pe care a avut-o la d. Stoiadînovici, d. Karagioff, ministrul Bulgariei la Belgrad, a comunicat primului ministru iugoslav instrucţiil guvernului din Sofia în vederea pregătiilor pentru semnarea pactului bulgaro-iugoslav. Complectând această informaţie, „Politika" afirmă că textul pactului va fi conform cu modelul recomandat de Societatea Naţiunilor, unde va fi şi înregistrat. Ziarul precizează că pactul este în deplină armonie cu angajamentele pe care Iugoslavia ie-a luat faţă de aliaţii săi din Mica înţelegere şi din înţelegerea Balcanică. ENTUSIASM LA SOFIA BELGRAD, 3 (Rador). — Agenţii „Avala“ transmite: Toate ziarele de azi dimineaţă reiteră entuziasmul cu care a fost primit la Sofia comunicatul publicat la Belgrad în privinţa terminării negocierilor pentru incheiera pactulu de amiciţie dintre Bulgaria şi Iugoslavia. Evenimentul este comentat foarte favorabil in toate cercurile cam văi în acest nou document încheiat între cele două ţări vecine şi surori ui nou pas înainte pe calea stabilizări păcii în Balcani ca şi pe calea armonioasei desvoltări a celor două popoare care au arătat încă «dat: sincera şi credincioasa lor dragost pentru ideia de pace. Ziarele reproduc deasemeni pasa De îndată ce unele pregătiri cu caracter pur ?, utnic şi formal vor fi terminate, se va proceda la semnarea acestui pact. întreaga opinie publică iugoslavă a primit o cea mai vie satisfacţie ştirea referitoare la apropiata îmchreiere a pactului de an»î dintre Bulgaria ■*? J? s n tru t rr c. 9 -r» •* n -a giui flm comentariile presei engleze, în special din „Times“. Marele ziar britanic scoate în evidenţă importanţa şi semnificaţia europeană a acestui pact care înseamnă un nou element de pacificare şi stabilizare de care trebuie să se ne bucurăm mai cu seamă azi când Europa trăeşte ceasuri atât de tulburi. Ziarele redau şi ecoul pe care l-a avut în străinătate ştirea despre apropiata încheiere a pactului bulgaro-iugoslav. Reproducând principalele pasagii din discursul d-lui KhiasservaiVoff, preşedintele consiliului de miniştri al Bulgariei,ziarele solviaza pe acela in care primul ministru a declarat că politica de apropiere cu Iugoslavia, a dus la încheierea poetului de amiciţie a cărei semnare se va face dicurând. GRECIA ACCEPTĂ ACORDUL ATENA 2 (Rador). — Agenţia Telegrafică Elenă transmite: Ziarele publică azi următoarea notă: După informaţii recente este vorba să se încheie un pact de neagresiune intre Bulgariasi Iugoslavia. Ştirea este confirmată din izvor autorizat cu adăogirea că guvernul bulgar a supus guvernului iugoslav propunerea de încheiere a unui astfel de pact, având însă intenţia de a spune în timp util o propunere analogă Greciei şi României. Se ştie că in 1829 s’a încheiat un pact de amiciţie intre Turcia şi Bulgaria, care a fost reînot in 1936. După un, schimb de vederi conform articolului 2 din pactul balcanic intre cele patru state semnatare s’a constatat că validitatea pactului balcanic și a acordului complimentar și interpretativ din Mai 1936, semnate la Begard, rămâne întreagă și deplină. Este de notat că dorinţa de apropiere şi cu celelalte state balcanice, manifestată de Bulgaria constitue un fapt concordant cu temeiul pactului balcanic care urmăreşte să asigure pacea în Balcani prin menţinerea actualului statu quo. « ATENA, 2. (Rador). — Agenţia telegrafică elenă transmite: Ziarul „Eliia” anunţă că pactul iugoslavo-bidgar ,asigură Intrunifod şi mai eficace solidaritatea intre cei patru aliaţi, balcanici pentru a respinge orice pretenţie a altor state, exteriorizată eventual nu importă sub ce formă .Şi, atingând chiar pe departe statu quo-ul teritorial actual al statelor semnatare ale pactului balcanic COMENTARIILE PRESEI BULGARE SOFIA,. .., '(Rador). — Ziarele ,de după amiază, primele apărute după anunţareai. incieierei pactului de amiciţie „eternă" bulgaro-iugoslav, făcută ori la radio de către d. Kiosseivanoff, preşedintele consiliului, publică, in loc de frunte toate articolele ale" presei iugoslave, in această chestiune. Ziarul oficios „Ottes" scrie următoarele: "„Acest pact, care este expresia făbrinţei popoarelor bulgar şi iugoslav, deschide o eră nouă în relaţiunile celor două state vecine şi surori. El apare ca o consecinţă a acelei politici înţelepte, ale cărei baze au fost puse de regretatul Rege Alexandru I al Iugoslaviei şi de către M. S. Regele Boris. Din întreaga ţară sosesc ştiri că poporul bulgar a primit cu entuziasm vestea încheerei pactului de prietenie veşnică cu sora noastră, Iugoslavia". Ziarul „Slovo” afirmă: „Opera apropierii cu vecinii noştri, iugoslavii, începută acum câţiva ani de către M. S. Regele Boris şi defunctul Rege Alexandru I al Iugoslaviei, fapt, pornit spontan la ambele popoare, va găsi o expresiune reală in încheierea unui pact de eternă prietenie intre cele două state surori şi aceasta va constitui o politică solidă, pentru că este împărtăşită de ambele popoare, în numele intereselor lor superioare. Noi nu ştim amănuntele pactului proiectat Dar am dori sa credem că in el vor fi privuite toate condiţiunile şi posibilităţile necesare pentru colaborarea mutuală pe baza egalităţii şi a respectului reciproc. Noi nu ameninţăm pe nimeni, dar dorim să se înlăture bariera ce împarte popoarele în învingători şi învinşi şi care în zilele de azi tulbură mai mult ca oricând pacea Europei". Ziarul „Mir” declară: „Intre Bulgaria şi Iugoslavia, a fost pregătit şi în curând va fi semnat un pact de prietenie. Această ştire a umplut de bucurie inimile tuturor bulgarilor. Nu ştim încă conţinutul pactului, dar suntem Încredinţaţi că el corespunde dorinţelor ambelor popoare, rari au ajuns la convingerea că forţa lor stă tocmai în unirea lor. Oricât s’ar spune că în chestiunile internaţionale nu există nimic „etern" — şi probabil că şi in cazul de faţă,se vor găsi oameni, cari vor afirma aceasta: ci totuşi se poate spune că dacă există două popoare în lume cari să fie încredinţate că pot trăi în prietenie „eternă”, aceste popoare sunt desigur poporul bulgăr şi ce-i iugoslav. Ne aflăm in faţa unui adevăr ce greu poate fi doborît, afară numai printr’o crimă faţă de soarta acestor două naţiuni surori”. „Cambana” scrie: „Pactul de veşnică prietenie dintre, cele două popoare vecine şi care va fi fapt împlinit peste câteva,zile, a fost idealul mai multor generaţii. Evenimentul acesta fericit naşte nădejdea că se va ajunge la consolidarea relaţiilor ţării noastre şi cu ceilalţi vecini, spre a se garanta în felul acesta pentru noi liniştea atât de necesară”. Comunicarea primului ministru bulgar D. M. STOIADINOVICI Guvernele din Bucureşti şi Praga şi-au dat adeziunea la încheierea lui După cum se ştie, zilele trecute guvernele din Praga şi Bucureşti, au fost înştiinţate că Bulgaria a oferit un pact separat de amiciţie şi neagresiune Iugoslaviei. Guvernul iugoslav făcând această înştiinţare, a solicitat celorlalte două guverne ale statelor Micii înţelegeri, să-şi dea asentimentul lor pentru indicerea pactului de amiciţie iugoslavobulgar. Guvernul iugoslav in sprijinul cererii sale arăta că un asemenea pact a mai fost încheiat acum câţiva ani dintre Turcia şi Bulgaria, iar comitetul politic al Micii Antante format din miniştrii de externe ai statelor respective întruniţi la Bled, studiind această propunere au găsit că iicheerea unui pact, separat de amiciţie şi neagresiune între Turcia şi Bulgaria intră in prevederile statutului Ligii Naţiunilor. Prin urmare ele au luat act de noul pact, fără să manifeste vreo nemulţumire sau contrarietate. Acum, la solicitarea venită din partea guvernului iugoslav, guvernul din Praga şi guvernul din Bucureşti au răspuns în mod afromativ, dându-şi astfel adeziunea pentru încheerea pactului de a- Imiciţie şi neagresiune dintre Bulgaria şi Iugoslavia. In acelaş timp se afirma că ar îi foarte probabil, ca guvernul bulgar să ofere in curând, atât guvernului român cât şi guver- nului grec încheerea unui pact de amiciţie şi neagresiune identic cu cel încheiat cu Turcia şi cu Iugoslavia. Faptul acesta capătă o importanţă deosebită mai ales în vremurile acestea tulburi când de la toate orizonturile se ivesc nori ameninţători de conflagraţie. Intr’advăr, Bulgaria era singurul stat din Balcani care sta in afară de înţelegerea balcanică. Prin intrarea ei în această înţelegere, fie şi in modul acesta indirect, s’ar realiza un progres înseminat în t opora de consolidare a păcii. Faptul acesta n’ar putea decât să bucure pe toţi iubitorii de pace şi, prin urmare şi România, Armintele din Bucureşti, Praga, Ankara şi, Atena in conformitate cu prevederile tratatelor Micii Antante şi înţelegerii Balcanice, despre tratatul proecat. Intr’un reportaj pe care-l publicăm în numărul de fată se precizează că răspunsurile guvernelor din Mica Antantă au şi venit. Guvernul român şi guvernul cehoslovac şi-au dat adeziunea cerută de guvernul iugoslav. In ce priveşte înţelegerea Balcanică, ale cărei interese sunt mai de aproape în joc, se credea, în primul moment că lucrurile stau mai puţin limpede. „Le Temps” de la 29 Decembrie anuna că „guvernele din Ankara şi Atena s’ar părea că fac încă rezerve“ asupra oportunităţii pactului iugoslavo-bulgar . Aceste rezerve ar fi explicate, spunea tot „Le Temps“, prin faptul că „Bulgaria nu aderă la pactul balcanic şi nu recunoaşte statu quo garantat prin acest pact, dar la angajamente de amiciţie, mai precise, faţă de Iugoslavia“. De asemenea, nu ar urma să se vorbească în pactul bulgaroiugoslav de interesele bulgare la Marea Egee, interese evident contrarii cu ale Greciei. Nu trebie să uităm, insă, că Turcia are şi ea un pact cu Bulgaria, similar celui despre care se vorbeşte acum. Pactul acesta a fost încheiat la 6 Martie 1929, adică înainte de a se constitui înţelegerea Balcanică. Nu ştim ca ei să fi incetat a fi în vigoare, deci cazul Iugoslaviei are un precedent clar. Pe de altă parte, o telegramă oficioasă din Belgrad anunţă că TOATE guvernele aliate, deci şi guvernele din Atena şi Ankara şi-au dat adeziunea la încheierea pactului bulgaroiugoslav. In asemenea condiţioni, acest evenimerit diplomatic trebuie salutat cu bucurie, ppntru că el constituie ult semn în plus că optimismul celor ce cred în limpezirea situaţiei europene este justificat. Bucuria trebuie să ne fie mărită în fine, pentru faptul că Balcanii sunt din nou teatrul unei acţiuni de consolidare a păcii. Mircea Grigoresci* Atelierele „Adevăr*«!”,, Sir. Const. Mille No. 7-9—11» Sensul şi importanţa pactului După cum reiese din telegramele, agenţiilor şi din reportajiile publicate de, ziarul nostru, pactul de «* miciţie dintre Bulgaria şi Iugoslavia este pe punctul de a fi încheiat. Negocierile diplomatice dintre cele două state au fost terminate, formula pactului este cunoscută, iar Iugoslavia a împlinit faţă de aliaţii săi obligaţiunile ce decurg din tratate. Prin urmare, se poate vorbi de pactul bulgaro-iugoslav ca despre un instrument politic internaţional in fiinţă. Dela prima vedere, desigur ca încheerea unui tratat de amiciţie intre două ţări vecine cu noi, dintre care una este legată la rându-i, faţă de România prin dubla forţă a Micii înţelegeri şi înţelegerii balcanic, nu poate decât să ne bucure. Atmosfera din Balcani s’ar putea limpezi şi mai mult, graţie pactului dintre Belgrad şi Sofia, mai ales că uneia cercuri diplomatice precum şi cercurile guvernamentale de la noi consideră pactul în chestiune ca o aderare indirectă a Bulgariei la pactul înţelegerii Balcanice. Intr’adevăr, încheind un tratat de amiciţie cu Iugoslavia, Bulgaria nu poate să uite că Iugoslavia este fidelă angajamentelor sale mai vechi, faţă de România, Cehoslovacia, Turcia şi Grecia. Nimeni nu ar concepe că în ipoteza unui conflict Iugoslavia ar accepta să discute obligaţiunile ferme ce decurg pentru ea din pactul Alicii înţelegeri şi a înţelegerii Balcanice, sau să se pună în cumpănă cu obligaţiunile mai noui luate numai faţă de Bulgaria. Cu această explicaţiune, pe care o socotim dela sine înţeleasă, fireşte că pactul Belgrad-Sofia prezintă un interes deosebit Adeziunea Bulgariei la politica de pacificare complectă a Balcanilor era aşteptată cu nerăbdare şi dorită de toate cele patru puteri semnatare ale acordului interbalcanic de la Atena. Conţinutul pactului dintre Iugoslavia şi Bulgaria va fi cel obişnuit în tratatele de amiciţie şi neagresiune încheiate în anii de după război şi înregistrate la Societatea Naţiunilor. Cele două puteri semnatare se angajează reciproc să renunţe la război,, ca mijloc de lichidare a conflictelor ce s’ar ivi între, ele. Se, angajează deasemenea să supună unei proceduri de arbitraj şi conciliaţiune orice diferend care nu s’ar putea soluţiona pe calea convorbirilor directe dintre cele două guverne, In fine, cele două puteri semnatare îşi pot lua angajamentul de a se ajuta reciproc în caz când una dintre ele ar fi victima unei agresiuni neprovocate Pactul dintre Iugoslavia şi Bulgaria va fi public şi va fi înregistrat la secretariatul Soceităţii Naţiunilor. Se vede, prn urmare, din cele arătate până aici, că nu avem decât motive de satisfacţiune, faţă de încheierea pactului în cauză. Trebuie să observăm, în plus, că Iugoslavia a respectat obligaţiunile ce decurg pentru ea din tratatele in vigoare. Anume, a informat guver ACORDUL MEDITERANIAN A FOST SEMNAT Vie satisfacţie la Roma şi Londra ROMA. 2. (Rador). Acordul italo-britanic privitor la Mediterana a fost semnat azi la amiază la palatul Chigi, in „sala victoriei*. Sir Eric Drummond, ambasadorul marei Britanii, a sosit la palatul Chigi, cu automobilul, cu câteva minute înainte de ora 12. El a fost introdus imediat în Sala victoriei, unde împreună cu contele Ciano, ministrul afacerilor străine, a procedat la semnarea acordului, înapoindu-se apoi imediat la ambasada Marei Britanii. ROMA, 2. (Rador).—Documentul semnat astăzi la Palatul Chigi de contele Ciano şi de Sir Eric Drummond va fi dat publicităţii Luni. El cuprinde o declaraţie de pace, in cadrul căreia cele două guverne îşi dau o serie de asigurări reciproce. Acordul este privitor la următoarele puncte: stadiu-quo în Mediterana, libertatea de circulaţie pe această Mare, respectarea reciprocă a poziţiilor deţinute actualmente de cele două ţări, intenţiile pacifice ale puterilor semnatare. « Comunitate de interese italo-engleză LONDRA, 3 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas” transmite: Semnarea acordului anglo-italian a provocat la Londra o mare satisfacţie, pe care ziarele de seara o exprimă prin articole purtând ca titlu: „O strângere de mână”. Deoarece nu se cunoaşte textul exact al declaraţiei care însoţeşte semnarea acestui acord şi care nu va fi publicat decât Luni, în cercurile diplomatice şi oficiale se atribuie o valoare oficioasă articolului d-lui Gayda din ziarul „Giornale d’Itala”, consacrat azi acestui eveniment, care este comentat, astfel: Faptul ca declaraţia în cauză nu este îndreptată împotriva niciunei puteri, apoi recunoaşterea comunităţii de interese anglo-italiene in Mediterana, libertatea comunicaţiilor navale pentru Anglia şi Italia in Mediterana, menţinerea statu quoului în această Mare, fiind anunţate de la Roma in ultimele zile ca formând baza înţelegerii intervenite, se presupune că toate aceste puncte vor figura în textul declaraţiei care va fi publicată Luni. Acest act diplomatic este considerat la Londra ca punând capăt unei perioade din cele mai tulburi ale relaţiunilor anglo-italiene şi ca restabilind spiritul de cooperaţie din care s’au inspirat mai înainte relaţiile dintre cele două suverne. Cercurile politice britanice se felicită de a putea constata stabilizarea ordinei mediteranene şi ele socotesc că această stare de lucruri este in avantajul tuturor puterilor din Mediterana. Fraza d-lui Gayda, spunând : „Deși limitat la Mediterana, acordul este susceptibil să îndeplinească un rol european”, apare la Londra ca gajul noului spirit cu care guvernul din Roma va urmări reglementarea dificultăţilor cari se opun unei destinderi în Europa. Această satisfacţie a cercurilor britanice cuprind însă şi oarecare amărăciune având in vedere evenimentele cari au făcut necesare negocierile cari s’au terminat azi cu un rezultat fericit. Enumerând pasivul acestui bilanţ, „Evening Standard” scrie astăseară: „Şi azi? Italia posedă întreaga Abisinie. Negusul îşi vinde averea la licitaţie. Sir Samuel Hoare, ale cărui vederi au fost confirmate de eveni- mentele ulterioare, este din nou ad- mis cu onoruri în sânul guvernului. La Roma sir Eric Drummond, lucrând după instrucţiunile d-lui fideli, elaborează un punct de „bună voinţă” cu Italia. Contele Ciano, care a luptat ca aviator în războiul italo-abisinian, semnează pactul in numele d-lui Mussolini. Un capitol umilitor şi nesăbuit al istoriei noastre se sfârşeşte”. De bună seamă tocmai convingerea că această perioadă a trecut şi că o eră mai puţin grea începe face ca acordul să fie calificat azi drept un eveniment pe deplin satisfăcător. LONDRA 2, (Rador). — Se anunţă oficial că ambasadorului Franţei i s-a comunicat numai un rezumat şi nu textul autentic al arcordului anglo-italian. In cercurile politice nu se crede că se va încheia între Anglia şi Franţa un acord analog. Declaraţiile d lui Yvon Delbos PARIS, 2. (Rador). — D. Yvon Delbos, ministrul afacerilor străine a declarat unui reprezentant al Agenţiei Havas că este fericit de a vedea guvernele Marei Britanii şi Italiei de acord pentru a manifesta caracterul amical al relaţiunilor dintre cele două ţări”. In legătură cu acordul încheiat, delbos a adaugat: „înţelegerea dintre cele două puteri europene legate de Franţa prin tradiţii amicale şi interese solidare a fost totdeauna considerată la noi ca un element de ordine în Mediterana şi in general ca un factor al menţinerii păcii. Guvernul francez a urmărit cu cel mai mare interes felul cum s’au desfăşurat schimburile de vederi cari , au dus la acordul de azi. Ţinut în curent şi informat de guvernul britanic asupra premizelor şi încheie- rei fericite a negocierilor, ca şi a- I supra obiectului şi cuprinsului său 1 Rezerva cercu BERLIN 2, (Rudor). — Corespondentul Agenţiei Havas transmite: Cercurile politice germane sunt încă destul de rezervate asupra acordului anglo-italian, deoarece conținutul acestuia nu este cunoscut exact la Berlin. Ele par totuși a-l primi favorabil. Amintind primejdioasa tensiune care domnea anul trecut in Marea Mediterana în cercurile politice germane se declară că acordul de la Roma constituie un fel de „armistiţiu politic" şi ar putea fi preludiul restabilirii tradiţionalei amiciţii anglo-italiene. SATISFACŢIA PRESEI ITALIENE ROMA, 2. (Rador). — Ştirea despre încheierea acordului anglo-italian din Mediterana este primită cu deosebită satisfacţie de presa italiană.'””' ’Y'””' Sub semnătura d-lui Virginio Gayda, „Giornale d’Italia” publică un lung articol, arătând că acordul care este alcătuit dintr’un ansamblu de asigurări reciproce, reprezintă „dl esenţial, guvernul francez poate să se asocieze azi în deplină cunoştinţă mărturiilor de simpatie pe care trebue să le provoace în întreaga Europă semnarea recentului acord de la Roma” rilor germane rective pentru un mers paralel care ar putea să devină o colaborare activă a celor două ţări in cadrul internaţional al problemei Mediteranei“. Acordul, spune ziarul, are trei obiective principale: pacea şi îmbunătăţirea raporturilor italo-britanice, solidaritatea intereselor Angliei şi Italiei şi respectarea intereselor legitime ale celorlalte naţiuni mediteraneene. „Mai presus de orice, adaogă „Giornale d’Italia“, este vorba să se afirme din nou Intangibilitatea poziţiilor actuale ale Italiei, ale Marei Britanii, cum şi poziţiile internaţionale în Mediterana”. Ziarul precizează că acest gen Dements agreement fiu este o alianţă şi nu este îndreptat împotriva nimănui. Este de prisos să repetăm, adaogă ziarul, că acordul angio-itallan nu este contrariu liniilor generale ale colaborării Halo-germane, care, potrivit definiţiei din discursul de la Milano, rămâne axa şi şira spinării politicei externe a Italiei. Alt document dispărut dela Quai d’Orsay PARIS, 3. (Rador). — „Le Matin* anunţă dispariţia şi a unui al doilea document din arhivele de la Quai d’Orsay. După dispariţia textului original a declaraţiei de război a Germaniei în 1914, eri s’a descoperit lipsa notificării adresată Franţei după nota din 25 iunie 1914 prin care guvernul sârb a răspuns la ultimatumul austriac. Această notă are o mult mai mică valoare istorică decât declarația de războit». Concediu d lui Leon Blum PARIS, 2 (Rador). — D. Blum, însoţit de d-na Blum, au sosit azi dimineaţă la Saint Raphael, in sudul Franţei, unde se va odihni în timpul vacanţei parlamentare. Marţi 5 Ianuarie ISS7 PEESIA ENGLEZA DESPRE PACIFICAREA BALCANILOR LONDRA. 2 (Rador). — Noul an nu începe rău în peninsula balcanică, declară „Times” într’un articol de fond în care se ocupă între altele şi de semnele unei apropieri între diferitele state ale răsăritului Europei. Referindu-se la reînsufieţirea alianţei polono-române şi la opera de modernizare a armatelor respective întreprinsă de ambele state. „Times” arată că nu este nici umn motiv de a se vedea în aceste negocieri şi pregătiri militare o intenţie agresivă. Ele înseamnă numai că cele două ţări doresc să întărească ceea ce preşedintele republicei polone a numit bastionul păcii, care desparte Rusia Sovietelor de Germania naţional-socialistă. Totodată ele arată că Polonia şi România nu vor să se alăture niciuneia din cele două tabere ideologice care ameninţă Europa cu o groaznică repetare modernizată a razboiului de 30 ani. Accidente de Anul Nou la Budapesta BUDAPESTA 2, (Rador). — Cu prilejul anului nou, 14 persoane ordonate la locuinţa proprietarului unei cafenele din Budapesta, s’au intoxicat amestecând din greşeală in băutură o cantitate însemnată de alcool metilic. Două persoane au încetat din viaţă, celelalte 12 sunt pe moarte. In noaptea anului nou s’au produs la Budapesta 248 accidente de maşini şi trăsuri. EXPLOZIA UNUI DEPOZIT SE OMITĂ 20 lucrători omorîţi MEXICO, 2. (Rador). — Pe o şosea din apropiere de Santo Domingo, care era in reparaţie, au explodat 33 de lăzi cu dinamită. Au fost distruse toate barăcile lucrătorilor. Au fost omorâţi 20 de lucrători. Redado" ■*in«nensabis Nicolae Mateescu Demisia d-lui N.Garanţil,ministrul aerului şi al marinei D. N. Garanfil ministrul aerului şi marinei şi-a înaintat demisia dtn această demnitate. Ocsnsia a fost primită, iar d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului şi ministrul armamentului, a fost numit interimar al ministerului aerului şi marinei. Decretul regal prin care se primeşte demisia d-lui Caranfil st fost semnat şi va apare în „Monitorul Oficial* de Luni. In aceeaşi zi va apare şi decretul de numire a d-lui Gh. Tătărescu ca interimar al acestui minister. In cercurile iniţiate se spune că demisia d-lui N. Caranfil a fost provocată, de unele neînţelegeri care existau mai de mult intre ministrul aerului şi al marinei — incă de pe vremea când d-sa era numai subsecretar de stat — şi d. general de corp de armată Paul Angelescu, ministrul apărării naţionale. In ultimul timp aceste disensiuni au luat o formă acută. D. N. Caranfil şi-a prezentat demisiunea, care i-a fost primită. Deocamdată nu s’a numit un titular al ministerului aerului şi marinei. Printre cei cari urmează a fII indicaţi de a lua succesiunea d-lui . N. Caranfil se citează numele d-lor Radu Irimescu, care a mai fost subsecretar de stat al aerului, general Stoicescu din aviaţie ,comandor Andrei Popovici, ofiţer de rezervă din aviaţie şi inginer Marcel Bastache directorul general al fabricei de avioane I. A. R. Până acum nu s’a luat Insă nici o hotărâre.