Adevěrul, ianuarie 1937 (Anul 51, nr. 16237-16262)

1937-01-05 / nr. 16340 (16240)

Pagina &ha ADEVERI?*. PACT DE AMICIŢIE BULGARO-JUGOSLAV­E! A fost semnat cu asentimentul aliaţilor Jugoslaviei BELGRAD, 2. (Rader).— Agenţia Avala transmite următorul comunicat: Guvernul regatului Bul­gariei a prezentat de cu­rând guvernului regatu­lui Jugoslaviei o propu­nere referitoare la înche­ierea unui pact de ami­ciţie între cele două ţări vecine şi surori. Deşi această propunere a fost în realitate foarte bine primită în cercurile oficiale din Belgrad, gu­vernul iugoslav n’a putut totuşi răspunde definitiv la ea înainte de a fi con­­sultat pe amicii şi aliaţii săi. Dat fiind că aceste con­sultări s’au terminat zilele trecute şi că guvernele Greciei, României, Tur­ciei şi Cehoslovaciei s’ai­ pronunţat în favoarea pri­mirii propunerii bulgare, guvernul iugoslav a fă­c­ut ■cunoscut­eri guvernului regatului Bulgariei că aş­teptă cu cea mai mare sa­tisfacţie propunerea pre-Mit i.v­s.­­Kanon. — Agenţia Te­legrafică Bulgară transmite: Cu prilejul Anului nou, d. Kios­­sei vanoff, preşedintele consiliului de m­iniştri şi ministrul Afacerilor Stră­ine, a ţinut un discurs, adresând prin radio poporului bulgar cele mai bu­ne urări pentru anul care vine. Preşedintele consiliului de miniştri a scos în evidenţă grija pe care a avu­t-o guvernul bulgar de a conso­lida ordinea internă, de a întreţine cele mai bune raporturi ca vecinii Bulgariei şi de a câştiga încrederea marilor puteri, grijă încoronată de succes datorită tactului politic al gu­vernului. O, ICiosseivanoff a a» msistat apoi mcheierea foarte apropiată a pat­tu- I*şi de amiciţie cu iugo­slavia, ţară soră. Ştirea referitoare la * în­cheierea pactului de ami­ciţie cu iugoslavia, swsn* ţaţă de însuşi primul mi­D. KIOSEI VANOFF nistru, a fost primită cu cel mai mare entuziasm în toate cercurile bulgare. Ea este socotită ca un bun augur pentru pacea in Balcani la începutul ace­ttaiî nmi PREGĂTIRILE PENTRU SEMNA­REA PACTULUI BELGRAD 2, (Rador). —­ Ziarul „Politika” anunţă că în cursul au­dienţei pe care a avut-o la d. Stoia­­dînovici, d. Karagioff, ministrul Bul­gariei la Belgrad, a comunicat pri­mului ministru iugoslav instrucţiil guvernului din Sofia în vederea pre­gătiilor pentru semnarea pactului bulgaro-iugoslav.­­ Complectând această informaţie, „Politika" afirmă că textul pactului va fi conform cu modelul recoman­dat de Societatea Naţiunilor, unde va fi şi înregistrat. Ziarul precizează că pactul este în deplină armonie cu angajamen­tele pe care Iugoslavia ie-a luat faţă de aliaţii săi din Mica înţele­gere şi din înţelegerea Balcanică. ENTUSIASM LA SOFIA BELGRAD, 3 (Rador). — Agenţii „Avala“ transmite: Toate ziarele de azi dimineaţă rei­teră entuziasmul cu care a fost pri­mit la Sofia comunicatul publicat la Belgrad în privinţa terminării ne­gocierilor pentru incheiera pactulu de amiciţie dintre Bulgaria şi Iugo­slavia.­ Evenimentul este comentat foarte favorabil in toate cercurile cam­ văi în acest nou document încheiat în­tre cele două ţări vecine şi surori ui nou pas înainte pe calea stabilizări păcii în Balcani ca şi pe calea ar­monioasei desvoltări a celor două popoare care au arătat încă «dat: sincera şi credincioasa lor dragost pentru ideia de pace. Ziarele reproduc deasemeni pasa De îndată ce unele pre­gătiri cu­ caracter pur ?, ut­nic şi formal vor fi termi­nate, se va proceda la semnarea acestui pact. întreaga opinie publică iugoslavă a primit o cea mai vie satisfacţie ştirea referitoare la apropiata îmchreiere a pactului de a­­n»î­ dintre Bulgaria ■*? J? s n tru t rr c. 9 -r» •* n -a giui flm comentariile presei engleze, în special din „Times“. Marele ziar britanic scoate în evidenţă impor­tanţa şi semnificaţia europeană a acestui pact care înseamnă un nou element de pacificare şi stabilizare de care trebuie să se ne bucurăm mai cu seamă azi când Europa tră­­eşte ceasuri atât de tulburi. Ziarele redau şi ecoul pe care l-a avut în străinătate ştirea despre a­­propiata încheiere a pactului bul­garo-iugoslav. Reproducând principalele pasagii din discursul d-lui KhiasservaiVoff, preşedintele consiliului de miniştri al Bulgariei,­­ziarele solv­­iaza pe acela in care primul ministru a de­clarat că politica de apropiere cu Iugoslavia, a dus la încheierea poe­tului de amiciţie a cărei semnare se va face dicurând. GRECIA ACCEPTĂ ACORDUL ATENA 2 (Rador). — Agenţia Te­legrafică Elenă transmite: Ziarele publică azi următoarea no­tă: După informaţii recente este vor­ba să se încheie un pact de neagre­siune intre Bulgaria­­si Iugoslavia. Ştirea este confirmată din izvor autorizat cu adăogirea că guvernul bulgar a supus guvernului iugoslav propunerea de încheiere a unui ast­fel de pact, având însă intenţia de a spune în timp util o propunere ana­logă Greciei şi României. Se ştie că in 1829 s’a încheiat un pact de ami­ciţie intre Turcia şi Bulgaria, care a fost reîno­t in 1936. După un, schimb de vederi con­form articolului 2 din pactul balca­nic intre cele patru state semnatare s’a constatat că validitatea pactului balcanic și a acordului complimentar și interpretativ din Mai 1936, sem­nate la Be­­gard, rămâne întreagă și deplină. Este de­ notat că dorinţa de apro­piere şi cu celelalte state balcanice, manifestată de Bulgaria constitue un fapt concordant cu temeiul pactului balcanic care urmăreşte să asigure­ pacea în Balcani prin menţinerea actualului statu quo. « ATENA, 2. (Rador). — Agenţia telegrafică elenă transmite: Ziarul „Eliia” anunţă că pactul iugoslavo-bidgar ,asigură Intrun­if­od şi mai eficace solidaritatea in­tre cei patru­ aliaţi, balcanici pentru a respinge orice­­ pretenţie a altor state, exteriorizată eventual nu im­portă sub ce formă .Şi, atingând chiar pe departe statu quo-ul teritorial actual al­­ statelor semnatare ale pactului balcanic COMENTARIILE PRESEI BULGARE SOFIA,. .., '(Rador). —­ Ziarele ,de după amiază, primele apărute după anunţare­ai. inci­eierei pactului de a­­miciţie „eternă" bulgaro-iugoslav, fă­cută ori la radio de către d. Kiossei­­vanoff, preşedintele consiliului, pu­blică, in loc de frunte toate articolele ale" presei iugoslave, in această che­stiune. Ziarul oficios „Ottes" scrie urmă­toarele­: "„Acest pact, care este expre­­sia făbrinţei popoarelor bulgar şi iu­goslav, deschide o eră nouă în rela­­ţiunile celor două state vecine şi su­rori. El apare ca o consecinţă a ace­lei politici înţelepte, ale cărei baze au fost puse de regretatul Rege Ale­xandru I al Iugoslaviei şi de către M. S. Regele Boris. Din întreaga ţară sosesc ştiri că poporul bulgar a pri­mit cu entuziasm vestea încheerei pactului de prietenie veşnică cu sora noastră, Iugoslavia". Ziarul „Slovo” afirmă: „Opera a­­propierii cu vecinii noştri, iugosla­­vii, începută acum câţiva ani de că­tre M. S. Regele Boris şi defunctul Rege Alexandru I al Iugoslaviei, fapt, pornit spontan la ambele popoa­re, va găsi o expresiune reală in în­cheierea unui pact de eternă prie­tenie intre cele două state surori şi aceasta va constitui o politică soli­­dă, pentru că este împărtăşită de am­bele popoare, în numele intereselor lor superioare. Noi nu ştim amănuntele pactului proiectat Dar am dori sa credem că in el vor fi priv­uite toate condiţiu­­nile şi posibilităţile necesare pentru colaborarea mutuală pe baza egali­tăţii şi a respectului reciproc. Noi nu ameninţăm pe nimeni, dar dorim să se înlăture bariera ce împarte po­poarele în învingători şi învinşi şi care în zilele de azi tulbură mai mult ca oricând pacea Europei". Ziarul „Mir” declară: „Intre Bul­garia şi Iugoslavia, a fost pregătit şi în curând va fi semnat un pact de prietenie. Această ştire a umplut de bucurie inimile tuturor bulgarilor. Nu ştim încă conţinutul pactului, dar suntem Încredinţaţi că­­ el cores­punde dorinţelor ambelor popoare, rari au ajuns la convingerea că forţa lor stă tocmai în unirea lor. Oricât s’ar spune că în chestiunile interna­ţionale nu există nimic „etern" —­ şi probabil­ că şi in cazul de faţă,se vor găsi oameni, cari vor afirma aceasta: ci totuşi se poate spune că dacă există două popoare în lume cari să fie încredinţate că pot trăi în prie­tenie „eternă”, aceste popoare sunt desigur poporul bulgăr şi ce-i iugo­slav. Ne aflăm in faţa unui adevăr ce greu poate fi doborît, afară numai printr’o crimă faţă de soarta acestor două naţiuni surori”. „Cambana” scrie: „Pactul de veş­nică prietenie dintre, cele două po­­poare vecine şi care va fi fapt îm­plinit peste câteva,zile, a fost idealul mai multor generaţii. E­venimentul acesta fericit­ naşte nădejdea că se va ajunge la consolidarea relaţiilor­ ţării noastre şi cu ceilalţi vecini, spre a se garanta în felul acesta pen­tru noi liniştea atât de necesară”. Comunicarea primul­ui ministru bulgar D. M. STOIADINOVICI Guvernele din Bucureşti şi Praga şi-au dat adeziunea la încheierea lui După cum se ştie, zilele trecute­­ guvernele din Praga şi Bucureşti, au fost înştiinţate că Bulgaria a ofe­rit un pact separat de amiciţie şi neagresiune Iugoslav­iei. Guvernul iugoslav făcând această înştiinţare, a solicitat celorlalte două guverne ale statelor Micii înţelegeri, să-şi dea asentimentul lor pentru indice­­rea pactului de amiciţie iugoslavo­­bulgar. Guvernul iugoslav in sprijinul ce­rerii sale arăta că un asemenea pact a mai fost încheiat acum câţiva ani dintre Turcia şi Bulgaria, iar comi­­­­tetul politic al Micii Antante format­­ din miniştrii de externe ai statelor respective întruniţi la Bled, studiind această propunere au găsit că i­i­cheerea unui pact, separat de ami­ciţie şi neagresiune între Turcia şi Bulgaria intră in prevederile sta­tutului Ligii Naţiunilor. Prin urmare ele au luat act de noul pact, fără să manifeste vreo nemulţumire sau contrarietate. Acum, la solicitarea venită din partea guvernului iugoslav, gu­vernul din Praga şi guvernul din­­ Bucureşti au răspuns în mod af­r­­o­­­mativ, dându-şi astfel adeziunea­­ pentru încheerea pactului de a- I­miciţie şi neagresiune dintre Bul­garia şi Iugoslavia. In acelaş timp se afirma că ar îi foarte probabil, ca guvernul­­ bulgar să ofere in curând, atât­­ guvernului român cât şi guver-­ nului grec încheerea unui pact de amiciţie şi neagresiune iden­tic cu cel încheiat cu Turcia şi cu Iugoslavia. Faptul acesta capătă o importanţă deosebită mai ales în vremurile a­­cestea tulburi când de la toate ori­zonturile se ivesc nori ameninţă­tori de conflagraţie. Intr’advăr, Bulgaria era singurul stat din Balcani care sta in afară de înţelegerea balcanică. Prin intrarea ei în această înţele­gere, fie şi in modul acesta indirect, s’ar realiza un progres înseminat în t opora de consolidare a păcii. Fap­­tul acesta n’ar putea decât să bu­cure pe toţi iubitorii de pace şi, prin urmare şi România,­ Armin­tele din Bucureşti, Praga, Ankara şi, Atena in conformitate cu preve­derile tratatelor Micii Antante şi înţelegerii Balcanice, despre trata­tul proec­at. Intr’un reportaj pe care-l publicăm în numărul de fată se precizează că răspunsurile gu­vernelor din Mica Antantă au şi venit. Guvernul român şi guvernul cehoslovac şi-au dat adeziunea ce­rută de guvernul iugoslav. In ce priveşte înţelegerea Balca­nică, ale cărei interese sunt mai de aproape în joc, se credea, în pri­mul moment că lucrurile stau mai puţin limpede. „Le Temps” de la 29 Decembrie anuna că „guvernele din Ankara şi Atena s’ar părea că fac încă rezerve“ asupra oportunităţii pactului iugoslavo-bulgar . Aceste rezerve ar fi explicate, spunea tot „Le Temps“, prin faptul că „Bulga­ria nu aderă la pactul balcanic şi nu recunoaşte statu quo garantat prin acest pact, dar la angajamente de amiciţie, mai precise, faţă de Iu­goslavia“. De asemenea, nu ar urma să se vorbească în pactul bulgaro­­iugoslav de interesele bulgare la Marea Egee, interese evident con­trarii cu ale Greciei. Nu treb­ie să uităm, insă, că Tur­cia are şi ea un pact cu Bulgaria, similar celui despre care se vorbe­şte acum. Pactul acesta a fost în­cheiat la 6 Martie 1929, adică îna­inte de a se constitui înţelegerea Balcanică. Nu ştim ca ei să fi in­­cetat a fi în vigoare, deci cazul Iu­goslaviei are un precedent clar. Pe de altă parte, o telegramă oficioasă din Belgrad anunţă că TOATE gu­vernele aliate, deci şi guvernele din Atena şi Ankara şi-au dat adeziu­nea la încheierea pactului bulgaro­­iugoslav. In asemenea condiţioni, acest eve­­nimerit diplomatic trebuie salutat cu bucurie, ppntru că el constituie ult semn în plus că optimismul celor ce cred în limpezirea situaţiei euro­pene este justificat. Bucuria trebuie să ne fie mărită î­n fine, pentru fap­tul că Balcanii sunt din nou teatrul unei acţiuni de consolidare a păcii. Mircea Grigoresci* Atelierele „Adevăr*«!”,, Sir. Const. Mille No. 7-9—11» Sensul şi importanţa pactului După cum reiese din telegramele, agenţiilor şi din reportajiile publi­cate de, ziarul nostru, pactul de «* miciţie dintre Bulgaria şi Iugosla­via este pe punctul de a fi încheiat. Negocierile diplomatice dintre cele două state au fost terminate, for­mula pactului este cunoscută, iar Iugoslavia a împlinit faţă de aliaţii săi obligaţiunile ce decurg din tra­tate. Prin urmare, se poate vorbi de pactul bulgaro-iugoslav ca despre un instrument politic internaţional in fiinţă. Dela prima vedere, desigur ca încheerea unui tratat de amiciţie in­tre două ţări vecine cu noi, dintre care una este legată la rându-i, faţă de România prin dubla forţă a Micii înţelegeri şi înţelegerii balca­nic, nu poate decât să ne bucure. Atmosfera din Balcani s’ar putea limpezi şi mai mult, graţie pactului dintre Belgrad şi Sofia, mai ales că uneia cercuri diplomatice precum şi cercurile guvernamentale de la noi consideră pactul în chestiune ca o aderare indirectă a Bulgariei la pactul înţelegerii Balcanice. Intr’adevăr, încheind un tratat de amiciţie cu Iugoslavia, Bulgaria nu poate să uite că Iugoslavia este fi­delă angajamentelor sale mai vechi, faţă de România, Cehoslovacia, Tur­cia şi Grecia. Nimeni nu ar concepe că în ipoteza unui conflict Iugosla­via ar accepta să discute obligaţiu­nile ferme ce decurg pentru ea din pactul Alicii înţelegeri şi a­ înţele­gerii Balcanice, sau să se pună în cumpănă cu obligaţiunile mai noui luate num­ai faţă de Bulgaria. Cu a­­ceastă explicaţiune, pe care o soco­tim dela sine înţeleasă, fireşte că pactul Belgrad-Sofia prezintă un in­teres deosebit Adeziunea Bulgariei la politica de pacificare complectă a Balcanilor era aşteptată cu nerăb­dare şi dorită de toate cele patru puteri semnatare ale acordului in­­terbalcanic de la Atena. Conţinutul pactului dintre Iugo­slavia şi Bulgaria va fi cel obişnuit în tratatele de amiciţie şi neagre­siune încheiate în anii de după răz­boi şi înregistrate la Societatea Na­­ţiunilor. Cele două puteri semna­tare se angajează reciproc să re­nunţe la război,, ca mijloc de lichi­dare a conflictelor ce s’ar ivi între, ele. Se, angajează deasemenea să supună unei proceduri de arbitraj şi­ conciliaţiune orice diferend care nu s’ar putea soluţiona pe calea convorbirilor directe dintre cele două guverne, In fine, cele două pu­­teri semnatare îşi pot lua angaja­mentul de a se ajuta reciproc în caz când una dintre ele ar fi vic­tima unei agresiuni neprovocate Pactul dintre Iugoslavia­ şi Bulga­ria va fi public şi va fi înregistrat la secretariatul Soceităţii Naţiu­nilor. Se vede, prn urmare, din cele a­­rătate până aici, că nu avem decât motive de satisfacţiune, faţă de în­cheierea pactului în cauză. Trebuie să observăm, în plus, că Iugoslavia a respectat obligaţiunile ce decurg pentru ea din tratatele in vigoare. Anume, a informat guver­ ACORDUL MEDITERANIAN A FOST SEMNAT Vie satisfacţie la Roma şi Londra ROMA. 2. (Rador).­­ A­­cordul italo-britanic pri­vitor la Mediterana a fost semnat azi la amiază la palatul Chigi, in „sala vic­toriei*. Sir Eric Drummond, am­basadorul marei Britanii, a sosit la palatul Chigi, cu automobilul, cu câteva minute înainte de ora 12. El a fost introdus imediat în Sala victoriei, unde împreună cu contele Cia­no, ministrul afacerilor­­ străine, a procedat la sem­­narea acordului, înapoin­­­du-se apoi imediat la am­basada Marei Britanii. ROMA, 2. (Rador).—Do­­­­cumentul semnat astăzi la­­­­ Palatul Chigi de contele Ciano şi de Sir Eric Drum­mond va fi dat publicită­ţii Luni. El cuprinde o declaraţie de pace, in cadrul căreia­­ cele două guverne îşi dau o serie de asigurări reci­proce. Acordul este privitor la următoarele puncte: stad­iu-quo în Mediterana, li­bertatea de circulaţie pe această Mare, respecta­rea­ reciprocă a poziţiilor deţinute actualmente de cele două ţări, intenţiile pacifice ale puterilor sem­natare. « Comunitate de interese italo-engleză LONDRA, 3 (Rador). — Corespon­dentul agenţiei „Havas” transmite: Semnarea acordului anglo-italian a provocat la Londra o mare satis­facţie, pe care ziarele de seara o exprimă prin articole purtând ca titlu: „O strângere de mână”. Deoarece nu se cunoaşte textul exact al declaraţiei care însoţeşte semnarea acestui acord şi care nu va fi publicat decât Luni, în cercu­rile diplomatice şi oficiale se atri­buie o valoare oficioasă articolului d-lui Gayda din ziarul „Giornale d’Ita­la”, consacrat azi acestui eve­niment, care este comentat, astfel: Faptul ca declaraţia în cauză nu este îndreptată împotriva niciunei puteri, apoi recunoaşterea comuni­tăţii de interese anglo-italiene in Mediterana, libertatea comunicaţii­lor navale pentru Anglia şi Italia in Mediterana, menţinerea statu quo­­u­lui în această Mare, fiind anunţate de la Roma in ultimele zile ca for­mând baza înţelegerii intervenite, se presupune că toate aceste puncte vor figura în textul declaraţiei care va fi publicată Luni. Acest act diplomatic este conside­rat la Londra ca punând capăt unei perioade din cele mai tulburi ale re­­laţiunilor anglo-italiene şi ca resta­bilind spiritul de cooperaţie din care s’au­ inspirat mai înainte relaţiile dintre cele două suverne. Cercurile politice britanice se felicită de a pu­tea constata stabilizarea ordinei me­­diteranene şi ele socotesc că această stare de lucruri este in avantajul tuturor puterilor din Mediterana. Fraza d-lui Gayda, spunând : „Deși limitat la Mediterana, acordul este susceptibil să îndeplinească u­n rol european”, apare la Londra ca gajul noului spirit cu care guvernul din Roma va urmări reglementarea dificultăţilor cari se opun unei de­stinderi în Europa.­­ Această satisfacţie a cercurilor britanice cuprind însă şi oarecare amărăciune având in vedere eveni­mentele cari au făcut necesare ne­gocierile cari s’au terminat azi cu un rezultat fericit. Enumerând pasivul acestui bilanţ, „Evening Standard” scrie astăseară: „Şi azi? Italia posedă întreaga A­­bisinie. Negusul îşi vinde averea la­­ licitaţie. Sir Samuel Hoare, ale cărui­­ vederi au fost confirmate de eveni-­­ mentele ulterioare, este din nou ad-­­ mis cu onoruri în sânul guvernului. La Roma sir Eric Drummond, lu­crând după instrucţiunile d-lui fi­deli, elaborează un punct de „bună voinţă” cu Italia. Contele Ciano, care a luptat ca a­­viator în războiul italo-abisinian, semnează pactul in numele d-lui Mussolini. Un capitol umilitor şi ne­săbuit al istoriei noastre se sfârşe­şte”. De bună seamă tocmai convinge­rea că această perioadă a trecut şi că o eră mai puţin grea începe fa­ce ca acordul să fie calificat azi drept un eveniment pe deplin sa­tisfăcător. LONDRA 2, (Rador). — Se a­­nunţă oficial că ambasadorului Fran­ţei i s-a comunicat numai un re­­zumat şi nu textul autentic al ar­cordului anglo-italian. In cercurile politice nu se crede că se va încheia între Anglia şi Franţa un acord analog. Declaraţiile d lui Yvon Delbos PARIS, 2. (Rador). — D. Yvon Delbos, ministrul afacerilor străine a declarat unui reprezentant al A­­genţiei Havas că este fericit de a vedea guvernele Marei Britanii şi Italiei de acord pentru a manifesta caracterul amical al relaţiunilor din­tre cele două ţări”. In legătură cu acordul încheiat, d­­elbos a adaugat: „înţelegerea din­tre cele două puteri europene lega­te de Franţa prin tradiţii amicale şi interese solidare a fost totdeauna considerată la noi ca un element de ordine în Mediterana şi in general ca un factor al menţinerii păcii. Guvernul francez a urmărit cu cel mai mare interes felul cum s’au des­­­­făşurat schimburile de vederi cari , au dus la acordul de azi. Ţinut în­­ curent şi informat de guvernul bri­­­­tanic asupra premizelor şi încheie-­­ rei fericite a negocierilor, ca şi a- I supra obiectului şi cuprinsului său 1 Rezerva cercu BERLIN 2, (Rudor). — Cores­pondentul Agenţiei Havas trans­mite: Cercurile politice germane sunt încă destul de rezervate asupra a­­cordului anglo-italian, deoarece con­ținutul acestuia nu este cunoscut exact la Berlin. Ele par totuși a-l primi favorabil. Amintind primej­dioasa tensiune care domnea anul trecut in Marea Mediterana în cercurile politice germane se decla­ră că acordul de la Roma constituie un fel de „armistiţiu politic" şi ar putea fi preludiul restabilirii tradi­ţionalei amiciţii anglo-italiene. SATISFACŢIA PRESEI ITALIENE ROMA, 2. (Rador). — Ştirea des­pre încheierea acordului anglo-ita­­lian din Mediterana este primită cu deosebită satisfacţie de presa ita­liană.'””' ’Y'””' Sub semnătura d-lui Virginio Gay­da, „Giornale d’Italia” publică un lung articol, arătând că acordul ca­re este alcătuit dintr’un ansamblu de asigurări reciproce, reprezintă „dl­ esenţial, guvernul francez poate să se asocieze azi în deplină cunoştin­ţă mărturiilor de simpatie pe care trebue să le provoace în întreaga E­­uropă semnarea recentului acord de la Roma”­­ rilor germane rective pentru un mers paralel care ar putea să devină o colaborare ac­tivă a celor două ţări in cadrul in­ternaţional al problemei Meditera­­nei“. Acordul, spune ziarul, are trei o­­biective principale: pacea şi îmbu­nătăţirea raporturilor italo-britani­­ce, solidaritatea intereselor Angliei şi Italiei şi respectarea intereselor legitime ale celorlalte naţiuni medi­teraneene. „Mai presus de orice, adaogă „Giornale d’Italia“, este vorba să se afirme din nou Intangibilitatea poziţiilor actuale ale Italiei, ale Ma­rei Britanii, cum şi poziţiile interna­ţionale în Mediterana”. Ziarul precizează că acest gen De­ments agreement fiu este o alianţă şi nu este îndreptat împotriva nimă­nui. Este de prisos să repetăm, a­­daogă ziarul, că acordul angio-ital­lan nu este contrariu liniilor gene­rale ale colaborării Halo-germane, care, potrivit definiţiei din discursul de la Milano, rămâne axa şi şira spi­nării politicei externe a Italiei. Alt document dispărut dela Quai d’Orsay PARIS, 3. (Rador). — „Le Matin* anunţă dispa­­riţia şi a unui al doilea document din arhivele de la Quai d’Orsay. După dispariţia textului original a declaraţiei de război a Germaniei în 1914, eri s’a descoperit lipsa notificării adresată Franţei după nota din 25 iunie 1914 prin care gu­vernul sârb a răspuns la ultimatumul austriac. Această notă are o mult mai mică valoare istorică decât declarația de răz­boit». Concediu­ d lui Leon Blum PARIS, 2 (Rador). — D. Blum, în­soţit de d-na Blum, au sosit azi di­mineaţă la Saint Raphael, in sudul Franţei, unde se va odihni în timpul vacanţei parlamentare. Marţi 5 Ianuarie ISS7 PEESIA ENGLEZA DESPRE PACIFICAREA BALCANILOR LONDRA. 2 (Rador). — Noul an nu începe rău în peninsula balcanică, declară „Times” în­­tr’un articol de fond în care se ocupă între altele şi de sem­nele unei apropieri între diferitele sta­te ale răsăritului Europei. Referindu-se la reînsufieţirea alianţei polono-române şi la ope­ra de modernizare a armatelor respective întreprinsă de ambele state. „Times” arată că nu este nici umn motiv de a se vedea în aceste negocieri şi pregătiri mi­litare o intenţie agresivă. Ele în­seamnă numai că cele două ţări doresc să întărească ceea ce pre­şedintele republicei polone a nu­mit bastionul păcii, care despar­te Rusia Sovietelor de Germania naţional-socialistă. Tot­odată ele arată că Polonia şi România nu vor să se alăture niciuneia din cele două tabere ideologice ca­re ameninţă Europa cu o groaz­nică repetare modernizată a raz­­boiului de 30 ani. Accidente de Anul Nou la Budapesta BUDAPESTA 2, (Rador). — Cu prilejul anului nou, 14 persoane or­donate la locuinţa proprietarului unei cafenele din Budapesta, s’au­ intoxicat amestecând din greşeală in băutură o cantitate însemnată de alcool metilic. Două persoane au­ încetat din viaţă, celelalte 12 sunt pe moarte. In noaptea anului nou s’au produs la Budapesta 248 accidente de ma­şini şi trăsuri. EXPLOZIA UNUI DEPOZIT SE OMITĂ 20 lucrători omorîţi MEXICO, 2. (Rador). — Pe o şosea din apropiere de Santo Domingo, care era in reparaţie, au ex­plodat 33 de lăzi cu dina­mită. Au fost distruse toate barăcile lucrătorilor. Au fost omorâţi 20 de lucră­tori. Redado" ■*in«nensabi­s Nicolae Mateescu Demisia d-lui N.Garanţil,ministrul aerului şi al marinei D. N. Garanfil mi­nistrul aerului şi marinei şi-a înaintat demisia dtn acea­stă demnitate. Ocsnsia a fost primită, iar d. Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului şi ministrul armamentului, a fost nu­mit interimar al ministe­rului aerului şi marinei. Decretul regal prin care se primeşte demisia d-lui Caranfil st fost semnat şi va apare în „Monitorul O­­ficial* de Luni. In aceeaşi zi va apare şi decretul de numire a d-lui Gh. Tătărescu ca interi­mar al acest­ui minister. In cercurile iniţiate se spune că demisia d-lui N. Caranfil a fost pro­vocată, de unele neînţelegeri care existau mai de mult intre ministrul aerului şi al marinei — incă de pe vremea când d-sa era numai sub­secretar de stat — şi d. general de corp de armată Paul Angelescu, mi­nistrul apărării naţionale. In ultimul timp aceste disensiuni au luat o formă acută. D. N. Ca­ranfil şi-a prezentat demisiunea, care i-a fost primită. Deocamdată nu s’a numit un titular al ministeru­lui aerului şi marinei. Printre cei cari urmează a fI­I indicaţi de a lua succesiunea d-lui . N. Caranfil se citează numele d-lor Radu Irimescu, care a mai fost subsecretar de stat al aeru­lui, general Stoices­cu din avia­ţie ,comandor Andrei Popovici, ofiţer de rezervă din aviaţie şi inginer Marcel Bastache direc­torul general al fabricei de avioa­ne I. A. R. Până acum nu s’a luat Insă nici o hotărâre.

Next