Agenda Magazin, iulie-decembrie 2000 (nr. 27-53)
2000-07-01 / No. 27
Noul vis iranian Pentru majoritatea cetățenilor iranieni, revoluția islamică este deja încheiată. Ei doresc tranziția spre democrație și o societate PERSIA LEGENDARĂ Persepolis, capitala Persiei antice, a redevenit un loc de vizitat la modă în Iran. După 20 de ani de „perfuzie“ integristă, iranienii au dorit foarte mult să reînnoade legătura cu trecutul lor, anterior islamismului. O istorie pe care propaganda homeynistă o dorea uitată. Acum, numeroși iranieni vor să cunoască zoroastrismul, istoria vechii religii a strămoșilor lor persani. Zoroastrismul a apărut la începutul mileniului I î.Hr., rămânând religie dominantă până în secolul al VlI-lea d.Hr. Fondatorul lui este reformatorul mitic al mezdeismului, profetul persan Zarathustra (numit de greci Zoroastru). Zoroastrismul dăinuiește și azi, dar reunește un număr mic de credincioși: 24 000 în Iran și 150 000 în lumea întreagă. Adoratori ai focului în credința populară, zoroastriștii sunt monoteiști și cred în libertatea individului de a alege între bine și rău. Persecutați în timpul cuceririi musulmane, ei au fugit în munții Indiei. Mulți au revenit în Iran în secolul trecut. Au un deputat în Parlament (la fel ca evreii, asirienii și armenii) și formează o populație înstărită și educată de profesori universitari, medici și ingineri. Dar copiii lor își părăsesc țara pentru a se stabili în S.U.A. și Canada. PUTEREA CEDEAZĂ La originea schimbării de mentalitate se află tinerii și aceasta deoarece 30 din cele 60 de milioane de iranieni au mai puțin de 30 de ani. Numeroși tineri au urmat studii universitare, dar mulți sunt frustrați - 10 milioane sunt șomeri și tot atâția au ajuns la vârsta la care ar trebui să se căsătorească. Ar fi nevoie de 800 000 de noi locuri de muncă pe an pentru a-i absorbi pe noii sosiți pe piața muncii, dar se asigură doar între 20 000 și 30 000 de locuri de muncă, fapt ce creează o situație explozivă. Și, revoluție islamică sau nu, tinerii iranieni au aceiași idoli - Leonardo DiCaprio, eroul din „Titanic“, aceeași muzică, același jargon, aceeași îmbrăcăminte - Nike, T-shirt și șepci - ca cei din New York, Cairo sau Paris. De 5 ani, pătrunderea televiziunii prin satelit în casele iranienilor a dat peste cap toată ordinea socială. Oficial, antenele parabolice sunt interzise, dar, în ultimul timp, gardienii revoluției au pierdut „războiul antenelor parabolice“. în aprilie, o circulară i-a autorizat pe particulari să dețină casete video și postere liberă, în timp ce puterea este implicată în certurile dintre clanuri, iar reformatorii luptă împotriva conservatorilor. LUPTA CLANURILOR PENTRU PUTERE Deși președintele Mohammad Khatami se vrea un credincios sincer și convins de necesitatea deschiderii țării spre exterior, el este un om al sistemului. Are șeful statului destulă libertate pentru a reforma în profunzime regimul? Dacă are câteva atuuri, Mohammad Khatami este departe de a avea toate cărțile în mână. De partea sa sunt populația și un Parlament în care 70% dintre candidați aparțin partidului său. Deputații reformatori doresc să voteze mai multe legi așteptate cu nerăbdare. Una se referă la delimitarea sferei private și împiedicarea poliției și a armatei de a descinde în orice moment în magazinele particulare și în locuințele oamenilor. Al doilea proiect vizează modificarea legii presei, votată în aprilie de către Parlamentul conservator, care a ieșit de la putere, lege care face foarte dificilă apariția unor noi ziare. Pentru ca noi publicații să își facă apariția pe piață, nu este suficient doar avizul ministrului culturii - un liberal - ci trebuie și acordul armatei și al serviciilor secrete, funcții deținute de conservatori. Or, în ultimul timp, 28 de jurnaliști au fost închiși și mai multe ziare au fost desființate. împotriva lui Mohammad Khatami luptă un clan conservator mai slăbit, dar încă puternic, a cărui capacitate de a renaște din propria cenușă este enormă. El se sprijină pe banii bazărilor - comercianți bogați, pe forțele de securitate: 350 000 militari și 5 milioane de bassidji - milițieiluntari în timpul războiuliua Irakului, proveni lrtierele sărace, șirmează trupele dempotriva schimbării. Stăpâni ai aparatului judiciar, conservatorii controlează de asemenea Consiliul gardienilor și Consiliul de discernământ, instituție care are ultimul cuvânt în situația în care apare un conflict între Parlament și Consiliul gardienilor, în spatele luptei dintre reformatori și conservatori, sunt două concepții privind cea mai bună modalitate de a deține puterea. Reformatorii apreciază că trebuie acceptată liberalizarea pentru a evita o explozie socială. Conservatorii se tem că datorită liberalizării puterea le-ar putea scăpa printre degete. Cele două clanuri au același obiectiv: obținerea puterii. Ayatolahul Khamenei, ghidul suprem al revoluției islamice, joacă rolul de arbitru între cele două forțe. I. M. Imaginea profetului Zarathustra 2 reflector