Agenda Zilei, noiembrie 1999 (Anul 4, nr. 258-283)

1999-11-01 / nr. 258

■#_ ____ _________________ 2 a jive mi­a­nului iN ACTUALITATE 1 noiembrie 1999 PUNCTUL OCTAVIANNUL ANDRONIC PE „Mizerabilii“ - ediție revăzută și adăugită O știre difuzată recent de tele­viziune ne informează că pe undeva prin Ardeal au apărut hoții de mu­rături! Da, ați citit (și ați auzit) bine! „Autori necunoscuți“ au pătruns în boxele - cămări ale locatarilor din­­tr-un bloc, de unde au sustras bor­­cane cu murături, cu zacuscă și chiar vreo două bucăți de slană. Ce vor fi făcut cu ele? Răspunsul mi se pare simplu, întristător de simplu, du­reros chiar, pentru că-mi amintește de una dintre lecturile emoționante ale copilăriei: „Mizerabilii“ lui Hugo. Acolo, bietul Jean Valjean fura o jimblă (ce ciudat mi-a sunat denumi­rea!) pentru a-și hrăni, parcă, copiii! Era atât de sărac și de fără speranță încât doar furtul îi mai rămăsese. Și perspectiva zecilor de ani de puș­cărie. Căci justiția franceză era se­veră pe vremea aia. Ca și cea română pe vremea asta. Pun pariu că dacă nefericitul va fi prins (oricum, poliția nu se dă în vânt să-l caute, iar dacă pentru cei vitregiți de proviziile iernii lipsa aceasta poate avea consecințe du­reroase!) va primi ani grei de puș­cărie. Oricum, mai mult decât cei care iau mită ca să facă treaba pentru care primesc salarii de la stat. Oricum, mai mult decât ar lua unii miniștri dacă ar fi funcționat până acum legea răspunderii ministeriale. Și, oricum, mai mult decât nu vor primi vreodată cei care au adus țara în situația ca unii dintre oamenii care trăiesc în ea să fie nevoiți să fure murături pentru a-și astâmpăra foamea! Pentru că aici cred că stă morala dureroasă a acestui episod autohtonizat dintr-o ediție revăzută și adăugită a „Mizerabililor“. 4Ft Ia sfârșit, se zărește luminița # 1 1 de la capătul tunelului România și instituțiile europene trudesc în comun pentru ca țara noastră să îndeplinească cerințele pentru aderarea la UE Pentru prima dată în ultimii zece ani, Europa nu ne mai tra­sează, simplu, sarcini de îndeplinit ca să ne alinieze la marea fa­milie europeană, lă­­sându-ne să ne spar­gem singuri capul cum să ne achităm de aceste responsa­bilități, ci se anga­jează la un efort co­mun cu întreaga su­flare românească pentru ca integrarea europeană să nu ră­mână un vis aproape imposibil de trans­format în realitate. Primul-ministru Radu Vasile și comi­sarul european pentru extinderea UE, Gün­ter Verheugen, au convenit asupra a­­cestui demers comun care va permite Ro­mâniei să îndepli­nească acele condiții impuse de Comisia Europeană înainte de începerea negocieri­lor de aderare. Va fi pusă la punct o stra­tegie pe termen me­diu, rezultatul muncii experților români cot la cot cu experții Co­misiei Europene și ai instituțiilor finan­ciare internaționale. Până la 15 martie 2000, această strate­gie va avea nevoie de aprobarea Guvernu­lui, dar și de cea a Parlamentului. Co­misarul european a insistat pe aspectul necesității obținerii girului opoziției față de aceste planuri, pentru a exista ga­ranția continuității lor, indiferent de evo­luția politică a țării. Ca să facem im­presie bună la Hel­sinki, la reuniunea Consiliului Euro­pean, ni se cere ga­ranția că vom asigura urgent condiții de­cente de viață pentru copiii instituționali­­zați și că vom pune la punct, pe termen lung, o politică atot­cuprinzătoare și o autoritate unică de ocrotire a acestor copii. Pe de altă par­te, europenii vor să fie siguri că refor­mele macro-econo­­mice au determinat progrese concrete și doresc continuarea punerii în practică cu succes a programelor existente, pe termen scurt, de ajustare economică, progra­me încheiate cu FMI, Banca Mondială și Uniunea Europeană. Premierul român a dat asigurări că abor­darea oficialului Co­misiei Europene este în totalitate compati­bilă cu politica Gu­vernului român și că, parțial, autoritățile române au și luat în calcul aceste cerințe ale Uniunii Euro­pene. Pe de altă parte, în următoarele săptă­mâni va fi tranșată și chestiunea creării unei singure autori­tăți instituționale de administrare a aces­tor așezăminte so­ciale, a subliniat pre­mierul român, întru totul de acord cu ideea definirii unei strategii pe termen mediu pentru accele­rarea reformelor ma­­cro-economice. N. S. Günter Verheugen a primit și din partea lui Constantinescu asigurări că reforma nu va fi abandonată cu nici un preț Despăgubiri de două miliarde de dolari Foștii proprietari ai caselor naționalizate primesc bani grei pentru „greșeli“ din trecut Deputatul țărănist Mihai Grigoriu a estimat că, în baza noii legi a imobilelor naționalizate, statul va aloca de la buget două miliarde de dolari pentru plata despăgubirilor ce vor fi acordate foștilor proprietari ai caselor naționalizate. Deputatul PNȚCD și-a bazat estimările pe o expertiză recent întocmită de Mi­nisterul Lucrărilor Publice și Ame­najării Teritoriului (MLPAT). Pentru imobilele demolate, des­păgubirile sunt apreciate la apro­ximativ 18 000 de miliarde de lei (puțin peste un miliard de dolari), restul banilor reprezentând, cu apro­ximație, diferențele de preț pentru toate cele 88 000 de locuințe vândute în baza Legii 18/1994. Grigoriu a arătat că, în opinia sa, doar unul din cinci contracte de vânzare-cumpărare a acestor imobile va fi contestat de către foștii pro­prietari deoarece „aceștia nu mai sunt în viață, pentru că au fost omo­râți în închisorile comuniste“. Din această cauză, se va reduce mult din suma pentru despăgubiri, a prevăzut deputatul țărănist, nemulțumit de faptul că statul a vândut, în perioada 1994-1996, în baza Legii 112, imo­bilele naționalizate la prețuri mul mai reduse decât cele practicate pe piață, „actuala guvernare fiind obligată să repare greșeala din tre­cut“ în cazul imobilelor cu destinație economică, se acordă acțiuni la întreprinderile cu capital majoritar de stat, nu despăgubiri bănești, a precizat Grigoriu. N. S. Țărăniștii au inventat ZÂMBETE fi MfiRE Miss Politica Bătălie mare pentru un loc eligibil pe viitoarele liste electorale s-a declanșat de când cu apropierea anului 2000. Se reactivează vechi prietenii, se face apel la antecedente, se încropesc dosare sau se pun pe roate comisii de anchetă, toate sub același semn, al instalării cât mai aproape de primele locuri pe listele viitorilor candidați propuși de partide pentru a ocupa posturile aleșilor după viitoarele alegeri. Dar, se pare că, în lu­mea bărbaților atotstăpânitori în politică se strecoară, încet și sigur, sexul „slab“, dar frumos. Țărăniștilor din Suceava le-a venit ideea de a organiza un concurs prin care cea mai arătoasă femeie din organizația PNȚCD își va câștiga nu numai statutul de concurentă la postura de Miss Politica, ci și un loc eligibil pe listele partidului în alegerile locale. „Vom demonstra că, în afara oamenilor în vârstă și venerabili din partid, avem și frumuseți“, a declarat liderul organizației municipale sucevene, Orest Onofrei, subliniind și interesul din subsidiar: „Sunt sigur că­­ ' nu vom mai fi catalogați ca un partid de oameni bătrâni“.­­ La concursul ce se va desfășura la începutul lu­nii^JPLI, decembrie vor participa reprezentante TOTIA ale tuturor partidelor politice din ^ județul Suceava. N. S. ZÂMBETE fiMfiRE Banca Agricolă și bancul de pe urmă wr

Next