Agricultura Sălajului, 2003 (Anul 2, nr. 35-67)

2003-03-15 / nr. 35

Agricultura Sălajului LUCRĂRI DE FORMARE ȘI ÎNTREȚINERE A COROANELOR LA POMII FRUCTIFERI FORMAREA COROANELOR LA POMII FRUCTIFERI Scopul pomiculturii este obținerea fructelor și nu producția de lemn, în acest sens pomii fructiferi sunt supuși lucrărilor de formare, întreținere și fructificare. Pomii fructiferi cu coroanele formate prin diferite sisteme de coroane se remarcă prin structurarea coroanelor, subordonarea ramurilor, buna garnisire (îmbrăcare ) cu ramuri de rod, penetrabilitate pentru lumină, aer, tratamente fitosanitare. Fructificarea se realizează atât în interiorul coroanei cât și la ex­terior. Pomii care nu sunt supuși acestor lucrări, prezintă coroane foarte înalte, încâlcite, cu zone de garnisite foarte mari, Iodul migrează la exteriorul coroanei unde fructele devin greu de protejat, prin tratamentele fitosanitare, și de recoltat, în interiorul coroanei se realizează un microclimat favorabil dezvoltării atacului bolilor și dăunătorilor. Coroanele pomilor se formează respectând câteva principii:­­ evitarea pe cât posibil a tăierilor, accentul punându-se pe schimbarea poziției ramurilor,­­ subordonarea ramurilor, vigoarea ramurilor în cadrul coroanei scade de jos în sus, cu alte cuvinte ramificațiile superioare nu pot depăși ca vigoare ramificațiile inferioare, ramurile aparținând aceluiași etaj trebuie să prezinte obligatoriu aceiași vigoare, la coroanele unde șarpantele nu sunt dispuse în etaje, coroanele de tip vas, vigoarea lor trebuie să fie egală, unghiurile de inserție pe ax­a șarpantelor să prezinte aceeași valoare pentru fiecare șarpantă,­­ înălțimea maximă a pomilor se admite a fi maxim de 1,5 ori distanța dintre rânduri, dar se recomandă următoarele dimensiuni: pentru livezile superintensive 1,8 - 2,2 m, în livezile de tip intensiv pomii pot avea 2.5 - 3 m, iar pentru livezile clasice se recomandă înălțimi ale pomilor de 3.5 - 4 m. Formarea coroanelor se execută respectând următorii pașii:­­ provocarea ramificațiilor prin ciupirea lăstarilor, tăierea în uscat sau incizii pentru realizarea ramificării în poziții obligate, stabilirea destinației­­­ a ramificațiilor în ramuri de schelet - șarpante, sub șarpante­­ sau ramuri de semischelet purtătoare de rod, conducerea ramificațiilor în funcție de destinația rezervată fiecăreia. OPERAȚII TEHNICE UTILIZATE LA FORMAREA COROANELOR Operații care se bazează pe schimbarea poziției ramurilor:­­ dresarea sau aducerea spre ver­ticală a ramurii favorizează creșterea, în detrimentul rodirii, - aplecarea sau înclinarea spre orizontală a ramurii favorizează fructificarea dar frânează creșterea, când se aplică aceste operații ramura rămâne rectilinie pe toată lungimea ei. - arcuirea ramurilor favorizează rodirea, dar pe­ parcursul ramurii se modifică zonele de creștere și fructificare, creșterea este favorizată pe porțiunea ascendentă iar rodirea pe porțiunea descendentă. Aceste operații se aplică atât ramurilor cât și lăstarilor. Operații tehnice bazate pe înlăturarea unor porțiuni de ramuri cunoscute mai ales sub numele de tăieri. Scurtarea ramurilor se referă numai la creșterile anuale, putând fi scurtare moderată când se elimină 1/4 maxim 1/3 din ramură, reacția la această scurtare constă în apariția a 2-3 creșteri viguroase la vârful ramurii, iar sub aceste creșteri se formează formațiuni de rod scurte, este indicată pentru garnisirea cu formațiuni de rod a ramurilor de semischelet când lungimea ramurilor depășește 60 - 70 cm. Scurtarea puternică implică eliminarea a 1/2 până la 2/3 din ramură, provocând apariția de creșteri foarte puternice și numeroase care îndesesc coroană, sub aceste creșteri nu se formează formațiuni de rod. Reducția ramurilor se aplică ramurilor de peste 2 ani, cu scopul de a norma producția, de a provoca noi creșteri în vederea înlocuirii semischeletului, de a simplifica semischeletul îndesit. Suprimarea sau rărirea ramurilor se aplică creșterilor anuale sau chiar ramificațiilor, eliminarea făcându-se îln inele, adică în zona bazală unde ramura prezintă o îngroșare, aici vindecarea rănii se face cu rapiditate datorită existenței în î inele a unui surplus de substanțe de rezervă. Aceste operații se execută cu precădere în afara perioadei de vegetație, din acest motiv fiind și denumite î tăieri în uscat­.La unele specii pomicole - cireș, vișin, piersic, măr soiurile timpurii,cais - tăierile se pot executa după lignificarea lăstarilor fiind denumite tăieri de vară. Lăstarii în stare erbacee sunt supuși tăierilor în verde sau lucrărilor în verde cu ocazia operațiilor de formare a coroanelor. Este mult mai util pentru pom, cât și pentru pomicultor să elimine sau să scurteze un lăstar prin tăieri în verde decât să-l lase să crească într-o poziție nefavorabilă și apoi să fie eliminat sau scurtat cu ocazia tăierilor în uscat. Ciupitul lăstarilor constă în îndepărtarea cu unghia a vârfului erbaceu al lăstarului, având ca efect stoparea creșterii lăstarului, lăstarii neciupiți își continuă, însă, creșterea devenind mai viguroși. Nu se ciupesc lăstarii reținuți pentru a deveni ramuri de schelet. Ciupirea efectuată în momentul domolirii creșterii are ca efect diferențierea unui număr sporit de muguri de rod pe ramura supusă ciupirii. Plivitul lăstarilor este sinonim cu răritul lăstarilor, lăstarii de prisos, cei crescuți în poziții nefavorabile, deasupra, dedesubtul ramurilor, concurenții prelungirilor ramurilor de schelet se elimină complet de la bază când au 6-8 frunze, lăstarii rămași în coroană se dezvoltă mai viguros datorită redistribuirii asimilatelor. TĂIERI DE ÎNTREȚINERE ȘI FRUCTIFICARE Tăierile de întreținere și fructificare se aplică după intrarea pomilor pe rod cu coroanele formate sau în curs de finalizare a coroanei. Au ca obiective principale: normarea încărcăturii de rod a pomilor, menținerea coroanelor în limitele stabilite, echilibrarea proceselor de creștere și rodire, prevenirea și diminuarea degarnisirii, prelungirea duratei de rodire eco­nomică. Tăierea se începe cu limitarea dimensiunilor coroanei - lărgime, înălțime­­ scurtând ramurile de semischelet care au tendința să ocupe intervalul dintre rânduri sau să ridice talia pomului. Ramurile anuale se răresc iar cețe­ care depășesc lungimea de 50-70 cm se scurtează ușor.Ramurile de roci scurte se elimină odată cu scurtarea semischeletului, asupra lor neintervenindu-se în mod direct prin tăieri. Ramurile de semischelet se întineresc la intervale de 4-5 ani, respectarea acestei verigi tehnologice asigură rodirea constantă și calitativă a pomilor chiar și la vârste mai înaintate. La speciile pomicole cu fructe mari și care formează muguri de rod în exces - măr, păr, prun, piersic, cais,­­ tăierile de fructificare sunt necesare an de an. Speciile pomicole cu fructe mici - cireș, vișin, alun, nuc- nu necesită tăieri amănunțite de rod anual, prin lucrările de întreținere aplicate coroanelor și întinerirea semischeletului la intervale de 3-4 ani se rezolvă problema rodirii economice. ing. MARCEL JUNIAN JJ___________________________________________________ CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ Ca răspuns la numeroasele solicitări, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Sălaj a deschis în cursul lunii martie, în localitatea Tămașa, comuna Cuzăplac, primul curs din acest an de pregătire profesională a producătorilor agricoli. Structurat pe 5 module (tehnologia creșterii bovinelor, porcinelor și ovinelor, mașini și instalații zootehnice, elemente de contabilitate și gestiune economică, legislație, management și marketing, protecția mediului), cursul organizat cu sprijinul Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, respectă metodologia de instruire a Ministerului Educației și Cercetării și se vor derula pe o perioadă de 6 luni. Latinele acestuia, cursanții (peste 40 la număr) vor obține calificarea în meseria de lucrător calificat în creșterea animalelor. Stând de vorbă cu o parte din cursanți, am aflat că nu vor parcurge acest curs doar pentru a se lăuda că vor dobândi o diplomă în plus. Pop Daniela­­ Zimbor - “Pe viitor intenționez să-mi fac o mică fermă. Și cunoștințele ce le voi acumula aici sper să-mi fie de un real folos“. Varga Ana - Tămașa - “Eu lucrez la o fermă zootehnică de aici din localitate, care urmează a fi modernizată, în aceste condiții, îmi vor fi necesare, cu siguranță, noi cunoștințe”. De aceeași părere este și Fărcaș Meda, angajată la aceeași fermă. Stranț Ioan “Am o exploatație cu 22 de vaci din rasa Bălțata Românească și 18 viței la îngrășat, unde lucrez cu cei doi fii ai mei. Pe viitor intenționez modernizarea fermei”. Ungur Ovidiu“ : “Dețin 320 de oi, 17 vaci, iar în cursul verii acestui an aș vrea să-mi dublez efectivele. Consider că aceste cursuri îmi vor fi cât se poate de utile, mai ales dacă voi obține și niște fonduri din programele interne și internaționale destinate agricultorilor”. Pintea Nicolae - președintele Asociației Crescătorilor de Bovine Tămașa - “Am în gospodăria proprie 11 capete de bovine, iar din cele învățate aici voi avea nevoie atât în activitatea proprie cât și în cea de asociație.” ing. DOREL SEICHEI, Centrul de Consultanță Agricolă Sălaj

Next