Apărarea Patriei, iunie 1955 (Anul 11, nr. 127-151)
1955-06-01 / nr. 127
Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă f #APARAREA PATRIEI Ti Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XI Nr. 127 (2739) Miercuri 1 iunie 1955 4 PAGINI - 20 BANI întărirea păcii și securității cauză scumpă a întregului popor romîn Marea Adunare Națională a Republicii Populare Romîne, în ședința din 30 mai, a ratificat Tratatul de la Varșovia. Deputații au adoptat în unanimitate legea privind ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, tratat semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Expunerea asupra Tratatului de la Varșovia făcută de președintele Consiliului de Miniștri al R.P.R., tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, cuvântările deputaților, atmosfera în care s-au desfășurat lucrările Marii Adunări Naționale, toate au oglindit puternica voință de pace a poporului romîn, au reafirmat hotărîrea de neclintit a poporului nostru de a munci cu drag și însuflețire pentru întărirea scumpei noastre patrii, pentru întărirea întregului lagăr socialist, astfel ca în orice clipă, împreună cu popoarele frățești, să poată da riposta cuvenită celor care ar îndrăzni să le tulbure munca pașnică. Statul nostru democrat-popular, așa cum a arătat tovarășul Gh. Gheorghiu- Dej, duce o consecventă politică de pace, conducîndu-se în permanență după principiul leninist al posibilității coexistenței pașnice a diferitelor sisteme sociale. Semnînd Tratatul de la Varșovia, guvernul nostru și-a manifestat din nou hotărîrea de a participa în spiritul colaborării sincere la toate acțiunile internaționale care au drept scop asigurarea păcii și securității, de a depune toate eforturile pentru ca organizația creată pe baza Tratatului de la Varșovia, organizație care respectă întru totul Carta O.N.U., să devină un mijloc eficace pentru înfăptuirea acestui scop. încheierea Tratatului de la Varșovia a devenit necesară în urma faptului că parlamentele țărilor vest-europene, încâlcind voința și interesele naționale ale popoarelor lor, au ratificat acordurile de la Paris, care prevăd refacerea militarismului german și încadrarea Germaniei occidentale în blocul Atlanticului de nord. In felul acesta, Germania occidentală, cu ajutorul S.U.A., Angliei și Franței, se transformă într-un focar al primejdiei de război în Europa, în forța de șoc a alianței agresive a tratatului Atlanticului de nord. In același timp, forțele agresive și-au intensificat provocările războinice în diferite părți ale lumii, ele exercitînd presiuni asupra R. P. Chineze și a altor state iubitoare de pace. Țările iubitoare de pace nu pot să nu țină seama de toate aceste acțiuni provocatoare, nu pot să nu ia măsurile impuse de situația actuală în vederea întăririi securității lor, a menținerii păcii în întreaga lume. Poporul romîn, ca și celelalte popoare reprezentate la Conferința de la Varșovia, știe prea bine ce înseamnă renașterea militarismului german, care a pricinuit omenirii attea pierderi și suferințe. In ultimele două războaie mondiale, poporul nostru a căzut victimă agresiunii militarismului german. Oamenii muncii din patria noastră, care, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romîn și în alianță frățească cu U.R.S.S. și celelalte țări democratice, construiesc socialismul, nu mai vor ca pe pămîntul patriei noastre să calce piciorul cotropitorilor. De aceea, poporul romîn a primit cu atît de vie aprobare și cu adîncă încredere Tratatul semnat la Varșovia, văzînd țn el chezășia păcii și securității sale, chezășia unor noi victorii în munca sa creatoare. Niciodată în decursul istoriei sale, poporul nostru n-a dispus de o garanție atît de sigură și de puternică a securității sale, a independenței și suveranității sale de stat, împotriva oricărei intervenții sau agresiuni imperialiste. Oamenii muncii din patria noastră nu au uitat vremurile cînd Romînia burghezo-moșierească era obiectul jafului și tîrguielilor trusturilor imperialiste. Tratatele încheiate de Romînia burghezo-moșierească cu puterile imperialiste nu însemnau altceva decît înrobirea țării noastre acestor puteri, transformarea ei într-o furnizoare de carne de tun și de materii prime în vederea atingerii scopurilor agresive ale imperialismului. Așa arătau alianțele și tratatele Romîniei din trecut, așa arată astăzi alianțele și tratatele dintre S.U.A. și partenerii ei mai mici din blocul Atlanticului de nord. Oricît visează imperialiștii să se întoarcă acele vremuri în care ei să devină stăpini în țara noastră, vremurile acelea nu se mai pot întoarce niciodată. Pierzînd simțul realității și al măsurii, imperialiștii nu s-au dat în lături de la a manifesta o asemenea pretenție ridicolă ca aceea a restabilirii vechilor regimuri în țările de democrație populară, deci și în țara noastră. Chestiunea regimului de stat al Romîniei a fost hotărîtă odată pentru totdeauna de poporul romîn conform voinței și intereselor sale. Grosolanele manifestări ale politicii de amestec în treburile interne ale țării noastre și ale altor țări de democrație populară pe care o practică imperialiștii din S.U.A. nu pot fi considerate de către poporul nostru decît ca o expresie a tendințelor agresive ale unor anumite cercuri, al căror scop este ațîțarea „războiului rece” și accentuarea tot mai puternică a încordării internaționale. Asemenea încercări sînt respinse de forțele iubitoare de pace din întreaga lume. Opinia publică internațională salută cu satisfacție și sprijină politica de pace a Uniunii Sovietice și a celorlalte țări democratice. Opinia publică internațională a văzut în eforturile U.R.S.S., pentru încheierea Tratatului de stat cu Austria, în propunerile U.R.S.S. pentru reducerea armamentelor și interzicerea armelor atomice, în acceptarea de către U.R.S.S. a convocării unei conferințe la cel mai înalt nivel a reprezentanților celor patru puteri, manifestări ale unei politici îndreptate spre asigurarea păcii în întreaga lume, spre întărirea colaborării internaționale. Popoarele au primit de asemenea cu satisfacție întîlnirea la cel mai înalt nivel care are loc la Belgrad între reprezentanții Uniunii Sovietice și Iugoslaviei. Poporul romîn și guvernul său salută călduros această întîlnire, dorind din toată inima încheierea cu succes a tratativelor de la Belgrad. Poporul nostru atribuie deplinei normalizări a relațiilor dintre Uniunea Sovietică și Iugoslavia o însemnătate internațională deosebită pentru întărirea păcii și securității în Europa. In actuala situație internațională, încheierea Tratatului de la Varșovia are o deosebită însemnătate. Oamenii iubitori de pace din întreaga lume salută faptul că în fața forțelor agresive ale imperialismului se ridică uriașa și invincibila forță a lagărului socialismului, încheierea Tratatului de la Varșovia, tratat care are un caracter defensiv, are tocmai scopul de a cimenta și mai puternic forța lagărului socialist. Unirea mai strînsă a forțelor lagărului socialist, coordonarea eforturilor lor militare, se reflectă și în crearea comandamentului unificat. Acest comandament creează siguranța că, umăr la umăr, armatele țărilor semnatare ale Tratatului de la Varșovia vor avea toate posibilitățile stle de a riposta nimicitoare agresorului care ar încerca să atace popoarele ce pășesc pe drumul socialismului. Ratificînd Tratatul de la Varșovia, Marea Adunare Națională a R.P.R. a exprimat voința întregului popor romîn care este hotărît să întărească pacea și securitatea, care este hotărât ca, împreună cu celelalte popoare ale lagărului socialist, cu forțele iubitoare de pace din întreaga lume, să desfășoare mai departe lupta pentru preintîmpinarea războiului, pentru micșorarea încordării internaționale. Poporul nostru este mîndru că are aliați puternici ca Uniunea Sovietică, China Populară și celelalte țări de democrație populară. Alianța de la Varșovia creează poporului nostru garanția apărării vieții sale noi. Oamenii muncii din patria noastră, înflăcărați de un fierbinte patriotism, sunt hotărîți să întărească continuu puterea țării, să dezvolte pe mai departe economia noastră, și in primul rînd industria grea, baza puterii patriei, să lupte pentru îndeplinirea cu succes a planului cincinal, pentru ridicarea agriculturii și obținerea de recolte bogate. Militarii Forțelor noastre Armate salută cu satisfacție ratificarea de către Marea Adunare Națională a Tratatului de la Varșovia, ei au primit cu bucurie cuvintele tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, care a arătat: „Trebuie să manifestăm o grijă permanentă pentru vitezele noastre Forțe Armate — straja neclintită a cuceririlor poporului nostru muncitor și a intereselor de stat ale Republicii“. încrederii și grijii pe care li le acordă poporul, partidul și guvernul, militarii Forțelor noastre Armate sînt hotărîți să le răspundă prin continua ridicare la nivelului pregătirii lor de luptă și politice, prin însușirea la perfecție a tehnicii moderne cu care e înzestrată armata noastră, prin întărirea disciplinei, prin ascuțirea vigilenței, prin sporirea necontenită a numărului subunităților fruntașe, astfel ca în orice clipă să poată răspunde chemării patriei de a o apăra de un eventual agtresor, împreună cu întregul popor muncitor militarii Forțelor Armate ale R.P.R. sînt hotărîți să lupte din toate puterile pentru a întări capacitatea de apărare a patriei și, astfel, să contribuie la întărirea forței unite a statelor ce au semnat Tratatul de la Varșovia. Poporul nostru privește cu încredere viitorul. El este ferm convins că forța unită și în continuă creștere a lagărului socialist, forță care se bucură de sprijinul întregii omeniri progresiste, este capabilă să izoleze și să reducă la neputință planurile dușmanilor păcii și libertății omenirii, să facă să eșueze în fașă orice încercare de agresiune a imperialismului împotriva popoarelor libere. Spectacol de gală cu baletul „Macul Roșu“ Pe scena Teatrului de Operă și Balet al R.P.R. a avut loc marți seara un spectacol de gală cu baletul „Macul Roșu”, prezentat cu concursul artiștilor sovietici Olga Lepeșinskaia, artistă a poporului din U.R.S.S., laureată a Premiului Stalin, Iuri Gofman și Vladimir Levașov, soliști ai baletului Teatrului Mare Academic de Stat al U.R.S.S. La spectacol au asistat tovarășii : Gh. Gheorghiu-Dej, dr. P. Groza, Gh. Apostol, I. Chișinevschi, Chivu Stoica, general de armată Emil Bodnăraș, C. Pîrvulescu, P. Borilă, general locotenent Al. Drăghici, N. Ceaușescu, acad. prof. Traian Săvulescu, D. Petrescu, S. Bughici, Constanța Crăciun, ,L. Răutu, Sorin Toma, Stelian Moraru, membri ai C. C. al P. M. R., membri ai guvernului, deputați în Marea Adunare Națională, oameni ai științei, culturii și artei, ziariști romîni și străini, oameni ai muncii. Au participat I. I. Horoșilov, Consilier al ambasadei Uniunii Sovietice, și alți membri ai Corpului diplomatic. A asistat de asemenea M. B. Mitin membru al Academiei de Științe a UTp de Rolul eroinei principale Tai-Ho din baletul „Macul Roșu” de Reinhold Glier, operă coregrafică ce simbolizează încrederea puternică în victoria poporului chinez, a fost interpretat de Olga Lepeșinskaia. Prin desăvîrșita măiestrie artistica a interpretării, Olga Lepeșinskaia a creat în baletul „Macul Roșu” un mare rol. Iuri Gofman și Vladimir Levașov au dovedit, odată cu remarcabile însușiri de parteneri, marile lor calități artistice. Publicul a mulțumit prin entuziaste aplauze excepționalei artiste sovietice Olga Lepeșinskaia și partenerilor ei Iuri Gofman și Vladimir Levașov pentru minunatele clipe de artă pe care le-au dăruit pe scena operei bucureștene. (Agerpres) J GENTRY In numărul de azi: LUCRĂRILE CELEI DE A 6-A SESIUNI A MARII ADUNARI NAȚIONALE Cuvîntarea tovarășului dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale (pag. 1 și 3) Despre bugetul de Stat al R.P.R pe anul 1955. — Raport prezentat de ministrul Finanțelor, tov. D. Petrescu (pag. 2-a) Discuții la proiectul de lege privind ratificarea Tratatului de la Varșovia (pag. 2-a) O INIȚIATIVA FOLOSITOARE — Locotenent major Gh. Roca : Camers pentru munca politico-culturală (pag 3-a) Prin orașele și satele patriei (pag. 3-a) Greva feroviarilor din Anglia a paralizat aproape complet transportul feroviar (pag. 4-a) Declarația făcută de șeful delegației indiene , înainte de a părăsi Uniunea Sovietică (pag. 4-a) Comunicatul cu privire la tratativele dintre delegațiile guvernamentale ale Uniunii Sovietice și Iugoslaviei (pag. 4-a) Presa iugoslavă despre tratativele de la Belgrad (pag. 4-a) Transferarea către R.P.D. Coreeană a cotei sovietice de participare la societățile mixte sovieto-coreene (pag. 4-a) Lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale Ședința din ziua de 31 mai 1955 Marți au continuat lucrările celei de a 6-a sesiuni a Marii Adunări Naționale. La discuțiile în legătură cu proiectul de rege pentru aprobarea bugetului de Stat al R.P.R. pe anul 1955 au luat cuvîntul deputații : Dumitru Balalia, din circumscripția electorală Ploești-Sud, regiunea Ploești, Gavrilă Popa, din circumscripția electorală Adamclisi, regiunea Constanța, Gh. Hossu, din circumscripția electorală Medgidia, regiunea Constanța, Elena Barbălată, din circumscripția electorală Odobești, regiunea Bîrlad, Mathe Ludovic, din circumscripția electorală Mugeni, Regiunea Autonomă Maghiară, colonel Ion Gheorghe, din circumscripția electorală Alexandria, regiunea București, Liuba Chișinevschi, din circumscripția electorală Constanța- Sud, regiunea Constanța, Emil Mazilu, din circumscripția electorală Ștefan cel Mare, regiunea Iași, Romulus Zătoni, din circumscripția electorală Ilia, regiunea Hunedoara, Ion Pas, din circumscripția electorală Aldeni, regiunea Ploești, Alexandru Sencovici, din circumscripția electorală Oradea-Nord, orașul Oradea, G. Gaston Marin, din circumscripția electorală Ceahlău, regiunea Bacău, Ioan Țurai, din circumscripția electorală Drăgănești, regiunea București. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tov. Chivu Stoica, prim vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Proiectul de lege pentru aprobarea bugetului de Stat al R.P.R. pe anul 1955 a fost citit și supus aprobării deputaților. Marea Adunare Națională a votat în unanimitate, într-o atmosferă de puternică însuflețire, legea pentru aprobarea bugetului de Stat al R.P.R. pe anul 1955. Marea Adunare Națională a votat apoi legea pentru ratificarea decretelor emise între sesiuni de Prezidiul Marii Adunări Naționale. De asemenea, Marea Adunare Națională a votat în unanimitate pentru modificarea articolelor 43 și legea 50 din Constituția R.P.R. Pe baza acestei modificări au fost reorganizate Ministerul Construcțiilor și Industriei Materialelor de Construcții și Comitetul de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole, înființîndu-se Ministerul Construcțiilor, Ministerul Industriei Materialelor de Construcții și Ministerul Colectărilor. Marea Adunare Națională a aprobat propunerea făcută de Consiliul împuterniciților de a elibera pe deputatul Dumitru Coliu din funcția de membru al Prezidiului Marii Adunări Naționale, întrucît acesta urmează să primească sarcini pe linie de guvern, și a ales ca membru în Prezidiul Marii Adunări Naționale pe deputatul Nicolae Ceaușescu. De asemenea, din aceleași motive, deputatul Dumitru Coliu a fost eliberat din funcția de membru și președinte al Comisiei de Afaceri Externe. Deputatul Lotar Rădăceanu a fost ales ca membru și președinte al Comisiei de Afaceri Externe, iar deputatul general locotenent Iacob Teclu, ca membru al aceleeași comisii. întrucît deputatul Avram Bunaciu este secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, Marea Adunare Națională l-a eliberat din funcția de membru al Comisiei de propuneri legislative, alegînd ca membru al acestei comisii pe deputatul Ion Vințe. Ora 14,30. Președintele Marii Adunări Naționale, deputatul C. Pîrvulescu, rostește cuvîntul de închidere a sesiunii. Sesiunea a 6-a a Marii Adunări Naționale a avut sarcina de mare răspundere de a ratifica Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Populară Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Populară Ungară, Republica Democrată Germană, Republica Populară Polonă, Republica Populară Romînă, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Cehoslovacă, semnat la Varșovia la 14 mai 1955. Aprobarea unanimă a tratatului de către Marea Adunare Națională dovedește voința de neclintit a poporului nostru de a-și apăra munca sa creatoare și viața fericită și de a contribui la asigurarea păcii și securității popoarelor. In această sesiune a fost de asemenea discutat și votat bugetul de Stat al R.P.R. pe anul 1955. Bugetul asigură dezvoltarea mai departe a economiei noastre naționale în toate ramurile sale, a instituțiilor noastre culturale și sociale. Bugetul pe anul 1955 prevede sume importante care trebuie folosite rațional ca să dăm un nou avînt economiei și culturii și să creăm condiții de viață tot mai bune pentru oamenii muncii. Tovarăși deputați, să contribuim cu toată energia și priceperea la realizarea planului de Stat și a prevederilor bugetului. Declar închisă cea de a 6-a sesiune a Marii Adunări Naționale. (Agerpres) Cuvîntarea tovarășului dr. Petru Groza, președintele Prezidiului Marii Adunări Naționale Tovarăși deputați și deputate Tratatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat la Varșovia constituie un eveniment care prin importanța lui a produs valuri de însuflețire în puternicul nostru lagăr al păcii și o puternică derută în tabăra dușmanilor păcii. Dacă popoarele iubitoare de pace aplaudă acest eveniment de importanță universală, cercurile interesate în războaie și conflicte între popoare, profitorii arhicunoscuți ai mașinațiunilor și aventurilor războinice, devin tot mai neliniștiți. Această neliniște se transformă în reacțiuni, în manifestațiuni care demască tot mai mult intențiile acestor imperialiști și potentați ai banului, legate de zăngănitul armelor și conflicte războinice. Din presa lor și din strigătele lor, care umplu lumea pe aripile undelor, se desprinde o avalanșă de denaturări a conținutului acestui tratat. Acești dușmani ai păcii neagă fără scrupule intenția clară, exprimată în textul precis al Tratatului. Ei fac lamentabile eforturi în încercările lor zadarnice de a atribui contractanților intenții diametral opuse acelora care stau la baza Tratatului. Or, părțile contractante își manifestă limpede hotărîrea fermă de a construi pacea, pe temeiul coexistenței pașnice între popoare. Temelia acestui act exprimată de la început în aliniatul prim din introducerea Tratatului este de a crea un sistem de securitate colectivă a tuturor țărilor din Europa, indiferent de orînduirea lor socială și de stat, în conformitate cu principiile Carter O.N.U. Aliniatul 2 din articolul ultim prevede : „In cazul cînd în Europa va fi creat un sistem de securitate colectivă și va fi încheiat în acest scop un tratat general european de securitate colectivă, lucru spre care părțile contractante vor tinde neîncetat, prezentul Tratat își va pierde valabilitatea în ziua intrării în vigoare a Tratatului general european”. Tratatul, de la intrarea lui în vigoare, lasă larg deschise porțile pentru țările care își însușesc principiile lui de bază, țelurile și soluțiile lui, scopul spre care tinde întregul tratat fiind de a deveni un Tratat general. Totul este în funcție de finalitate, iar această clauză sintetizează finalitatea spre care năzuiesc popoarele din marea familie a lagărului păcii : securitatea și pacea popoarelor. Trebuie o pătimare rea credință, izvorîtă din interese total străine de securitatea popoarelor, pentru a căuta să se nege limpezimea acestei clauze luminoase a Tratatului, care dezvăluie și pentru cei mai sceptici adevăratul lui scop. Tratatul, spre deosebire de pactul Atlanticului și acordurile de la Paris, nu are refrenul zăngănitului de arme. Dacă totuși acest pact are și prevederi de ordin militar, aliniatul al doilea al preambulului lămurește că ele sînt determinate de situația creată în Europa în urma ratificării acordurilor de la Paris, care creează o nouă grupare militară, sub forma „Uniunii europene occidentale”, cu participarea Germaniei occidentale în curs de remilitarizare și includerea ei în blocul militar al Atlanticului de nord. Poate exista îndoială că aceste formațiuni militare adîncesc tensiunea pe plan internațional, agravează primejdia unui nou război și creează o amenințare pentru securitatea națională a popoarelor iubitoare de pace ? Indivizii pot avea memorie scurtă, dar oricît de înclinat ar putea fi cineva să uite trecutul, grozăviile celor două războaie pe care le-am trăit nu pot fi uitate. Militarismul german, nebunia fanatică a generalilor prusaci în frunte cu Kaiserul Wilhelm și mai tîrziu aceea a lui Hitler și a adepților săi, au provocat războaie ale căror sălbăticii și distrugeri au tăiat răni adinei pe trupul atîtor popoare și au distrus atitea fericiri, nicit ele nu pot fi uitate. Poporul romîn a trăit în decursul unei singure generații grozăviile acestor două războaie. Jertfele pe care le-a adus poporul nostru în cele două războaie împotriva militarismului german sînt de patru ori mai mari decît cele suportate de S.U.A., deși acestea au o populație cu mult mai mare, mai mult decît înzecită. Poporul romîn este așezat în drumul spre Orient, pe care militariștii germani au încercat de două ori să pătrundă pentru a realiza cuceririle spre care îi împingea nebuna lor năzuință, exprimată în acel drang nach Osten", care i-a pricinuit însuși poporului german nemăsurate jertfe. Poate fi oare vreo îndoială că această concepție, înrădăcinată adinc în mintea militariștilor și conducătorilor marilor trusturi germane, îi va împinge spre al treilea război, cînd li se pun iar arme în mină cu atîta gnerozitate din partea imperialiștilor apuseni, de dincoace și dincolo de ocean ? Poporul romîn consideră că e o datorie a sa sfîntă să vegheze pentru ca valul acestui „drang nach Osten” să nu amenințe din nou pacea lumii. El este alături de celelalte popoare, însetate de dorința de a nu mai trăi zilele de dezastru din trecut, în lupta pentru a-și crea condiții de muncă pașnică și creatoare, pentru a-și îmbunătăți și zidi(Continuare în pag. 3-a) ZIUA INTERNAȚIONALA A COPILULUI Ziua de 1 iunie, Ziua internațională a copilului, este sărbătorită, de la un capăt la altul al globului, ca o zi închinată apărării și înfloririi vieții celor mici. Ziua de 1 iunie a fost sărbătorită pentru prima oară în anul 1950, atunci cînd milioane de oameni din toate părțile lumii, oameni de opinii politice și profesii diferite, au răspuns cu însuflețire apelului F.D.I.F. și F.M T.D. care îi chema să-și ridice glasul in apărarea vieții copiilor, în apărarea drepturilor lor la sănătate, la învățămînt, la o copilărie senină. An de an, mișcarea mondială pentru apărarea copiilor a luat o mai mare amploare. Oamenii cinstiți și-au ridicat cu hotărîre glasul împotriva primejdiei unui nou război, împotriva dușmanilor omenirii — cercurile agresive imperialiste. Anul acesta, în condițiile intensificării luptei pentru pace, delegatele mamelor din lumea întreagă se vor întruni într-un congres pentru a-și manifesta împotrivirea fermă față de uneltirile ațâțătorilor la un nou război. Mamele din lumea întreagă nu uită și nu pot uita bestialitățile fascismului, care a ucis milioane de copii ; ele declară sus și tare că sînt împotriva reînvierii în Germania occidentală a odiosului Wehrmacht, care a adus atitea dureri și lacrimi pe pămîntul Europei. In multe părți ale pămîntului copiii duc o viață tristă, lipsită de bucurii. Nu demult F. D. I. F. a primit o scrisoare de la o mamă din Iran : „In frumoasa mea țară, țara versurilor și a florilor, florile vieții noastre, copiii, în loc să înflorească și să se dezvolte, sînt galbeni și veșteji. Copilașii noștri sînt flămînzi. Ei muncesc de la vîrsta de 4—5 ani în fabricile de covoare, de chibrituri sau sticlărie, pentru un salariu cu care își pot cumpăra abia o bucată de pîine. Mii de alți copii vagabonzi, caută în lăzile de gunoi resturile de la masa bogaților, dacă nu cumva cîinii le-au luat-o înainte“ Sub lozinca : „Vrem școli și spitale, nu tunuri și bombe“ manifestează mamele engleze, femeile vestgermane. Pentru ca viața copiilor să fie mai fericită, mai luminoasă, pentru ca ea să fie apărată cu nădejde, oamenii cinstiți de pretutindeni își vor manifesta în aceste iunie hotărîrea de a lupta cu înflăcărare pentru pace, împotriva ațîțătorilor la război. Astăzi, la Moscova, Budapesta sau Pekin, în toate orașele și satele țărilor lagărului socialist, copiii se bucură din plin de marea lor sărbătoare. Acolo unde se construiește cu avînt viața nouă, copiii sînt înconjurați cu dragoste și grijă de popor. In Uniunea Sovietică există 1.200 palate și case ale pionierilor, peste 140 teatre pentru copii, case de educație artistică etc. în R. D. Germană crește astăzi un tineret nou, educat în spiritul prieteniei cu toate popoarele lumii, dornic să muncească și să clădească în liniște. In școlile elementare din R. P. Chineză învață astăzi 55 milioane de copii — de două ori și jumătate mai mult decît în timpul stăpînirii gomindaniste. In satele patriei noastre, unde în trecut nu exista nici o singură casă de naștere, funcționează astăzi peste 1.400. In timpul regimului burghezo-moșieresc nu exista în țara noastră nici o facultate care să pregătească medici specialiști pentru copii, in anii puterii populare au fost create cinci facultăți de pediatrie. Anul trecut, peste 125.000 copii și-au petrecut vacanța în minunatele stațiuni balneo-climatice. De strajă vieții noastre noi, viitorului copiilor patriei noastre stau militarii Forțelor Armate ale R.P.R., care-și îndeplinesc cu cinste misiunea lor sfîntă.