Apărarea Patriei, septembrie 1956 (Anul 12, nr. 206-230)
1956-09-02 / nr. 206
Pentru patria noastră* Republica Populară Romînâ t #SAPARAREA PATRIEI r|r Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ...________ j. ANUL XII Nr. 206 (3126) 1 Duminică 2 septembrie 1956 4 PAGINI — 20 BANI In numărul de azi; SPRE CULMILE MĂIESTRIEI DE ZBOR (pag. 2-a) Locotenent major T. Cernea : Grănicerii litoralului (pag. 3-a) Date memorabile în istoria mișcării muncitorești din țara noastră (pag. 3-a) PARTIDUL COMUNIST DIN GERMANIA TRĂIEȘTE ȘI VA TRAI — Să fie anulată sentința ilegală de la Karlsruhe (pag. 4-a) Ziua Aviației Republicii Populare Romîne - Astăzi, întregul nostru popor muncitor și militarii Forțelor Armate sărbătoresc Ziua Aviației Republicii Populare Romîne. Instituția acestei sărbători populare are o adîncă semnificație. Ea dovedește atenția de care se bucură aviația l^in partea partidului, grija lui permanentă pentru punerea acestei minunată creații a geniului omenesc In slujba constructorilor socialismului. Republica Populară Romînă este moștenitoarea unei bogate tradiții aviatice, situîndu-se din acest punct de vedere in rîndul primelor țări ce au dăruit lumii oameni curajoși care s-au încumetat să-și măsoare forțele cu natura pentru a cuceri oceanul aerian. Traian Vuia și Aurel Vlaicu, ridicați din mijlocul celor obidiți, animați de dorința fierbinte de a face cunoscute peste hotare talentul și spiritul, inventiv ale poporului nostru, cu mulți ani în urmă au construit aparate de zbor mai grele de cu aerul și au zburat pe ele aducînd patriei victorii de răsunet cu care ne mândrim. ■La 18 martie 1906, revista franceză „L’Aerophite", organ oficial al aeroclubului francez, înregistra un eveniment de o excepțională însemnătate : romînul Traian Vuia a efectuat, primul în lume, un sbor cu mijloace mecanice de bord proprii — pe cimpul din Montesson de lîngă Paris. Realizarea aviatorului Vuia a rezolvat definitiv problema mecanic. El a reușit să se zborului ridice de la pămînt cu mașina construită după planurile proprii, să planeze în aer atît cit i-a permis motorul improvizat și apoi să aterizeze normal. Rezolvarea decolării — aterizării fără accidente — iată o problemă care a frămîntat mult mintea primilor cuceritori ai aerului, problemă pe care a soluționat-o Traian Vuia, adoptînd mașinei sale roți pneumatice. Alături de numele lui Vuia, în cartea de aur a aripilor romînești era scris și acela al lui Aurel, Vlaicu, fiu de țăran din Binținți, care, cu tot disprețul burghezo-moșierimii, cu toate piedicile puse de reprezentanții acestora, a reușit să ridice și mai sus gloria aviației patriei sale. Aurel Vlaicu a dus mai departe făclia aprinsă de Vuia. El avea o deosebită stimă față de compatriotul său și încercînd bucuria acestuia, mîndru de poporul căruia aparțineau — declara în 1910 : „Nu trebuie să uităm și simt o mare mulțumire sufletească aducîndu-mi-o aminte că cel dintîi aviator care s-a ridicat cu propriile lui mijloace (de bord) de la pămînt a fost un romîn: „Traian Vuia“. • Construind primul avion romînesc și demonstrînd o înaltă măiestrie de pilotaj în întrecerile cu piloți ca Malia și Bibescu și la concursul Internațional de la Aspern din Austria (iunie 1912), feciorul din Binținți cucerește un mare renume, aduce patriei răsunătoare victorii și ca urmare devine obiectul unor oferte măgulitoare ale burgheziei occidentale. Animat însă de un profund simț patriotic, Aurel Vlaicu refuză să plece în străinătate și continuă cu perseverență munca pentru perfecționarea aparatului realizat. Frămîntat de gîndul de a traversa primul în zbor Carpații pe un avion romînesc și lipsit de posibilitatea de a-și construi un aparat nou, în ziua de 13 septembrie 1913 Aurel Vlaicu își ia zborul pe vechiul aparat, extrem de uzat,și ,se prăbușește în apropiere de satul Bănești, lîngă Cîmpina. Pe cît de dureroasă a fost pierderea lui Aurel Vlaicu pentru popor, pe atît de indiferentă a fost ea pentru burghezo-moșierimea căreia îi revenea principala răspundere în această catastrofă. Faptele săvîrșite în anii primului război mondial de aviatori ca Mircea Zorileanu și Muntenescu 1., dar aviatorii români participanți la General maior ION IONIȚĂ războiul antifascist, au îmbogățit tradiția aviației noastre și au reprezentat tot atîtea omagii aduse pionierilor aviației romînești. Una din paginile cele mai glorioase din istoria aviației noastre o constituie perioada din august 1944 pînă în mai 1945. Imediat după 23 August 1944, unitățile și formațiunile aviației romîne, alături de trupele terestre, au întors armele împotriva trupelor fascism germane, participînd activ la acțiunile de nimicire a centrelor de rezistență organizate de hitleriști pe teritoriul Romîniei. In primele zile de după 23 August, unitățile de aviație au adus o contribuție hotărîtoare în apărarea Bucureștiului, în stăvilirea bombardamentelor aviației germane asupra orașului, în anihilarea încercărilor trupelor terestre fasciste de a pătrunde spre inima Capitalei. La fel de însemnat a fost participarea unităților de aviaație la apărarea regiunii petrolifere Ploești împotriva atacurilor aeriene dușmane. Incepînd din prima săptămînă a lunii septembrie 1944, unitățile aviației române s-au constituit în Corpul Aerian Romîn, care a contribuit efectiv, alături de trupele și aviația sovietică, la eliberarea Ardealului, Ungariei și Cehoslovaciei pe sub jugul fascist! In aceste lupte au căzut eroic sublocotenentul pilot Seican Frantz, sergentul adjutant pilot Bouru Alexandru și alții. Prin grija Partidului Muncitoresc Romîn, a oamenilor muncii, în anii puterii populare aviația noastră civilă și militară a cunoscut și cunoaște o puternică dezvoltare. Pe cerul patriei noastre zboară astăzi avioane din cele mai moderne, mînuite de piloți cu o înaltă calificare profesională. Potrivit aspirațiilor poporului nostru, partidul și guvernul acordă o atenție deosebită dezvoltării aviației civile de transport și utilitare. O mare dezvoltare a luat aviația de transport. Puterea populară deschis numeroase linii aeriene materne și internaționale. Zeci de avioane decolează zilnic de pe aeroportul Băneasa, transporting în diferite localități din țară, sau în străinătate mărfuri sau călători. Avionul, ca mijloc de transport rapid și sigur, este tot mai mult solicitat de oamenii muncii. Desfășurarea zborului în cele mai bune condiții este asigurată de calitatea superioară a materialului de zbor și a instalațiilor terestre, de calificarea înaltă a personalului navigant. încă în primul semestru al anului curent, sarcinile trasate de Congresul al II-lea al P.M.R. privind dezvoltarea aviației civile au început să prindă viață. Măsurile luate de T.A.R.O.M. încă din primele luni ale anului 1956 au permis dezvoltarea rețelei transporturilor aeriene prin prelungirea unora din liniile existente și prin deschiderea unor noi linii aeriene. Intre orașele Cluj — Sibiu, Sibiu — Tg. Mureș, Galați—Tulcea, au fost puse în circulație curse suplimentare de avioane. Pentru a da posibilitate călătorilor din principalele centre industriale ale țării să ajungă în Capitală în primele ore ale dimineții, au fost organizate curse speciale cu înoptare. Linia aeriană București- Budapesta-Praga a fost prelungită pină la Berlin și s-a deschis o nouă linie București-Belgrad. Se extinde tot mai mult folosirea avioanelor pentru aprovizionarea centrelor muncitorești cu produse industriale. In țara noastră, în ultimii ani se folosește cu mult succes aviația utilitară, care-și desfășoară activitatea în scopuri agricole, silvicole, piscicole etc., servind la distrugerea dăunătorilor din agricultură, la răspîndirea îngrășămintelor chimice, la protecția pădurilor și plantarea acestora în regiunile inaccesibile. La sfîrșitul anului 1955, pentru prima oară în țara noastră s-a experimentat pulverizarea din avion a unei soluții pentru distrugerea de plante acvatice care împiedică înmulțirea și creșterea peștilor, iar în cursul anului 1956, Institutul de Cercetări Agronomice și Direcția reglementării pescuitului din Ministerul Industriei Alimentare au extins această metodă prin pulverizări pe suprafețe mărite. Una din noile preocupări ale aviației utilitare este și cea de supraveghere aeriană a pădurilor contra incendiilor. In București, Deva, Tg. Mureș și Bacău au fost organizate centre de supraveghere, folosindu-se avioane specialiate, pentru supravegherea amenapermanentă a masivelor paduroase. Aviația sanitară menit muncii, aducînd deservește cadin satele cele mai îndepărtate bolnavi care necesită intervenții grabnice ale specialiștilor, transportă la mari distanțe ■ sînge conservat și medicamente pentru salvarea vieții bolnavilor, sprijină efectiv lupta împotriva țînțarilor răspînditori de boli. Regimul democrat-popular a deschis larg calea aviației, chemînd-o la avînt. In Republica Populară Romînă a devenit o pasiune pentru tineret practicarea sportului aviatic. Aeromodelismul, parașutismul, planorismul și zborul cu motor cîștigă sute și sute de noi prieteni. Școlile aviatice organizate de A.V.S.A.P. au devenit pepinierele viitorilor stăpînitori ai aerului. Ele au dat numeroși pasionați ai sportului aviatic, care au stabilit recorduri republicane la diferite categorii și care ne-au reprezentat cu cinste la concursurile internațiv Concomitent cu dezvoltarea aviației civile, partidul și guvernul acordă o atenție deosebită întăririi continue a Forțelor Aeriene Militare, chemate să apere, alături de celelalte arme ale Forțelor Armate ale R.P.R., munca pașnică a poporului romîn, cuceririle sale revoluționare. Condițiile optime de muncă asigurate personalului Forțelor Aeriene Militare, înzestrarea aviației militare cu cea mai modernă tehnică de luptă, dovedesc grija,, părintească a partidului. Ca răspuns, piloții, tehnicienii, specialiștii și toți aviatorii militari nu precupețesc nici un efort pentru a obține noi succese în întărirea capacității combative a unităților și subunităților. Ziua Aviației R.P.R. a stîrnit în rîndul aviatorilor militari un nou și puternic avînt în muncă, în fruntea acestora aflînduse comuniștii și cei mai buni utemiști. Piloți ca maior Popescu Tudor, căpitan Popovici Vasile, locotenent major Abrudan loan, maior Adam Iosif și tehnicieni ca locotenent major Tudor Stelian, plutonier Munteanu loan, locotenent Chițu Gheorghe, sublocotenent Pribischi Vasile, sunt o adevărată mîndrie a Forțelor Aeriene Militare și a unităților în care muncesc, prin felul in care înțeleg să îndeplinească misiunile încredințate, să-și însușească și să mînuiască cu multă pricepere tehnica modernă de aviație. In rîndul aviatorilor militari a crescut numărul inventatorilor și inovatorilor. In rîndul militarilor în termen sunt numeroși fruntași în pregătirea de luptă și politică. Aviatorii militari — păzitori vigilenți ai spațiului aerian al R.P.R., simțind în permanență grija părintească a partidului și guvernului, nu se mulțumesc cu succesele obținute pînă acum. Ei pășesc cu hotărire spre noi succese, conștienți că astfel contribuie la întărirea și înflorirea patriei lor scumpe — Republica Populară Romînă OHcU ORDINUL MINISTRULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII POPULARE ROMÎNE Nr. 25 Tovarăși piloți și navigatori, ingineri și tehnicieni, trăgători și radiofoniști, mecanici și motoriști, lucrători din atelierele de aviație ; Tovarăși soldați și matrozi, sergenți și cartnici Tovarăși ofițeri, generali și amirali ! Poporul romîn și forțele sale armate sărbătoresc astăzi Ziua Aviației Republicii Populare Romîne. Vă salut și vă felicit cu prilejul Zilei Aviației Republicii Populare Romîne. Urez întregului personal al Forțelor Aeriene Militare ale Armatei Republicii Populare Romîne noi succese în ridicarea nivelului pregătirii de luptă și politice, în cunoașterea, întreținerea și întrebuințarea tehnicii de aviație moderne din inzestrare. In întărirea continuă a disciplinei militare la sol și in aer. Orez muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din atelierele de aviație noi realizări in muncă. Trăiască aviația Republicii Populare Romîne Trăiască Republica Populară Romînă ! Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R General colonel, LEONTIN SĂLAJAN 2 septembrie 1956 București TELEGRAMĂ Către Consiliul Central al Sindicatelor din Republica Populară Romînă ti UUUR £ à 11 Federația Sindicală Mondială, în numele celor 85 milioane de membri ai săi, adresează un călduros salut sindicatelor și întregii clase muncitoare din Republica Populară Romînă, cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a Comisiei Generale a Sindicatelor, prima centrală unitară din istoria mișcării sindicale din această țară. In cei 50 de ani care s-au scurs, oamenii muncii din Romînia au parcurs un drum glorios și au obținut victorii hotărîtoare. Anii grei ai dictaturii monarho-fasciste, ai dominației burgheziei, moșierilor și monopolurilor străine, au dispărut pentru totdeauna. Muncitorii romîni au lichidat pentru totdeauna exploatarea și încălcarea libertăților și drepturilor omului. Ei au devenit stăpîni în țara lor, ceea ce deschide mari și frumoase perspective poporului romîn. Federația Sindicală Mondială urează călduros sindicatelor și oamenilor muncii din Republica Populară Romînă — participanți activi ai mișcării sindicale internaționale — noi și mari succese în munca lor pașnică de construire a socialismului pentru ridicarea continuă a bunăstării poporului, pentru o viață din ce în ce mai fericită SECRETARIATUL FEDERAȚIEI SINDICALE MONDIALE Numirea noului ambasador al Republicii Populare Romîne în Republica Populară Albania Printr-un decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, tov. Gheorghe Velcescu a fost numit ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Populare Romîne în Republica Populară Albania, în locul tov. Nichifor Stere,care a primit alte însărcinări. Tradiționala festivitate a deschiderii noului an universitar Sîmbătă 1 septembrie, în facultățile din Capitală și din întreaga țară, a început un nou an universitar. Dimineața, curtea și coridoarele Avioanele sunt pregătite. Misiunea de asemenea. Totuși, pînă la decolare, mai sînt cîteva minute. Ele nu sînt irosite. O scurtă discuție, urmînd itinerariul pe hartă, are o mare importanță pentru îndeplinirea misiunii. Ea ajută la întipărirea reperelor, la precizarea unor manevre etc. Discuții asemănătoare celei pe care o vedem în clișeu sînt de întîlnite. Ele exprimă, ca oricare altă fază a pregătirii misiunii, dorința arzătoare a piloților de a înregistra noi și noi succese cu fiecare misiune executată. (Foto: T. MACARSCHI Facultății de științe juridice din Capitală răsunau de glasurile voioase ale tinerilor. Alături de profesori, conferențiari și asistenți, sute de studenți ai Universității „C. I. Parhon“ au venit la adunarea festivă- consacrata deschiderii noului an universitar 1956-1957. Felicitând pe profesori și studenți cu prilejul deschiderii noului an de învățămînt, prof. univ. Nicolae Sălăgeanu, membru corespondent al Academiei R.P.R., rectorul Universității „C. I. Parhon“, a vorbit despre dezvoltarea continuă a învățămîntului superior, despre condițiile din ce în ce mai bune de viață studiu pe care le asigură studenților și partidul și guvernul. Salutul Comitetului Central al P.M.R. adresat Consiliului Central al Sindicatelor din R.P.R. Cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Romînia, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn adresează un călduros și tovărășesc salut Consiliului Central al Sindicatelor, activiștilor sindicali, tuturor membrilor sindicatelor din Republica Populară Romînă, încă de la începutul existenței sale, mișcarea sindicală din țara noastră a avut un rol de seamă în lupta pentru apărarea intereselor vitale ale oamenilor muncii, pentru pace, democrație și progres social. In anii de sciziune a mișcării sindicale s-a desfășurat neîncetat lupta pentru refacerea unității sindicale, s-au dus pe baza frontului unic numeroase acțiuni comune la care au luat parte nu numai membrii diferitelor organizații sindicale, dar și muncitori neorganizați în sindicate. Mai cu seamă în timpul războiului antisovietic s-au înmulțit acțiunile comune ale muncitorilor îndreptate împotriva mașinii de război hitleriste și dictaturii fasciste. După eliberarea patriei noastre a fost înfăptuită unitatea sindicală și clasa muncitoare s-a organizat în sindicate unice. Datorită acestui eveniment de importanță istorică în viața clasei muncitoare, sindicatele din țara noastră au devenit o uriașă forță a vieții sociale, contribuind în mare măsură la succesul luptei maselor populare, conduse de partid, pentru apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru instaurarea și consolidarea regimului de democrație populară. Astăzi, sindicatele aduc un mare aport la înfăptuirea operei de construire a socialismului și de ridicare a nivelului de trai material și cultural al muncitorilor și funcționarilor. Ele reunesc în prezent aproape totalitatea muncitorilor și funcționarilor, dețin o largă rețea de instituții cultural-educative, au la dispoziție mijloace materiale folosite în Interesul îmbunătățirii continue a condițiilor de muncă, de trai, de odihnă și sănătate, de dezvoltare culturală a oamenilor muncii. C.C. al P.M.R. își exprimă convingerea fermă că sindicatele din țara noastră, folosind toate posibilitățile de care dispun, își vor spori și mai mult rolul lor în construcția economică și culturală și în opera de ridicare a nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră. C.C. al P.M.R. cheamă sindicatele să-și sporească eforturile în organizarea inițiativei creatoare a maselor muncitoare în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor planului cincinal pentru dezvoltarea industriei, pentru realizarea operei de transformare socialistă a agriculturii , să dezvolte întrecerea socialistă pentru creșterea producției și productivității muncii, reducerea continuă a prețului de cost, îmbunătății calității produselor, să contribuie la descoperirea și valorificarea denselor rezerve interne ale întreprinderilor socialiste, la buna orgazare a procesului de producție, să întărească disciplina muncii. Sindicatele au datoria să sprijine și să extindă prin toate mijloacele experiența înaintată a fruntașilor în producție, să dea un ajutor calificat colectivelor rămase în urmă pentru a se ridica la nivelul celor fruntașe, să se ocupe îndeaproape de calificarea muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor pentru însușirea și aplicarea tehnicii moderne și a tehnologiei înaintate în întreprinderi și uzine. Una din principalele sarcini ale sindicatelor este preocuparea permanentă pentru cerințele și nevoile oamenilor muncii. Ele au datoria să vegheze la respectarea legislației muncitorești, la îndeplinirea prevederilor contractelor colective. Lucrînd mereu în mijlocul maselor de oameni ai muncii din industria grea, industria bunurilor de larg consum, din transporturi, S.M.T.-uri, gospodării de stat, comerț, cooperație, instituții de stat, sindicatele trebuie să combată orice manifestare de birocratism în activitatea lor, să respecte cu strictețe democrația muncitorească. Sindicatele au datoria să desfășoare o largă muncă de educare a oamenilor muncii în spiritul patriotismului socialist, al internaționalismului proletar, al frăției între oamenii muncii de toate naționalitățile , să lupte pentru lichidarea influențelor educației capitaliste îr conștiința oamenilor, să cultive atitudinea socialistă față de muncă și bunurile obștești și vigilența revoluționară față de dușmanii cuceririlor revoluționare ale poporului nostru, să răspîndească editura, știința și tehnica în rîndul celor ce muncesc. Călăuzite în întreaga lor activitate de nobilele idei ale internaționalismului proletar, sindicatele din țara noastră sînt chemate să întărească legăturile frățerii și schimbul de experiență cu sindicatele țărilor socialiste, să-și lărgească legătura cu organizațiile sindicale din toate țările și să-și dea contribuția la înfăptuirea unității de aciune ai tuturor organizațiilor sindicale internaționale în vederea apărării intereselor maselor muncitoare, pentru libertăți democratice, pentru un trai mai bun, pentru pace. Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn arează sindicatelor noi succese în munca și lupta lor, pentru victoria socialismului în patria noastră, și făurirea unei vieți fericite și îndestulate pentru toți oamenii muncii din R.P.R. Trăiască glorioasa noastră clasă muncitoare ! Trăiască alianța frățească între clasa muncitoare și țărănimea muncitoare ! Trăiască sindicatele din Republica Populară Romînă ! COMITETUL CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN Deschiderea lucrărilor sesiunii științifice consacrate aniversarii a 50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Romînia Sîmbătă după amiază a avut loc în sala Teatrului C.C.S. din Capitală deschiderea lucrărilor sesiunii științifice organizată de Consiliul Central al Sindicatelor din R.P.R. și Institutul de istorie a partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R., consacrate aniversării a 50 de ani de la crearea Comisiei Generale a Sindicatelor din Romînia. In prezidiu au luat loc tovarășii : Gh. Gheorghiu-Dej, Gh. Apostol, Emil Bodnăraș, I. Chișinevschi, Miron Constantinescu, Al. Moghioroș, L. Răutu, Șt. Voitec, J. Fazekaș, M. Mujic, P. Niculescu-Mizil, Gh. Stoica, Tereza Amzoiu, V. Anagnoste, Vasile Bîgu, M. Gh. Bujor, F. Bruder (Cluj), Traian Cercega (Reșița), Liuba Chișinevschi, Iacob Coțoveanu, Andrei Constantinescu, M. Dobrescu, D. Dragomir, Fr. Gembar (Oradea), N. Ghighici (Timișoara), Maria Gurău, Andrei Horvat, L. Măglașu, Gh. Matei, C. Mănescu (Ploești), I. Mirescu, N. Gh. Munteanu, St. Mihai, Ion Niculi (Iași), N. Petrovici, Mihail Roller, Al. Sencovici, I. Soos (Tg. Mureș), Anton Schmit, I. Turcu. La lucrările sesiunii iau parte activiști de partid, de stat și activiști sindicali, cercetători ai Institutului de istorie a partidului de pe lîngă C.C. al P.M.R. din București, Iași și Cluj, membri ai catedrelor de științe sociale din centrele universitare din țară, cercetători ai institutelor de istorie ale Academiei R.P.R. din București, Iași și Cluj, cadre di (Continuare în pagina 3-a) Ogoarele patriei ne așteaptă! AVÎNTURI TINEREȘTI (Prin telefon de la trimisul nostru). — Militarii din unitate au aflat vestea care i-a mișcat, i-a entuziasmat. Este vorba de chemarea unei organizații U.T.M. dintr-o unitate din garnizoana Cluj, care îndeamnă pe militarii ce vor fi lăsați la vatră să se îndrepte spre sectorul socialist al agriculturii. Au citit-o de-a fir-a păr cu toții, și utemiști, și neutemiști, au discutat între ei, apoi cu comuniștii, iar mai pe seară s-au adunat la sfat la toată regula să-și spună fiecare părerea. Au ridicat mulți mîna de s-au înscris la cuvînt, apoi, pe rînd, au dat glas gîndurilor, planurilor și hotărîrilor lor de viitor. M-am minunat de toate cîte am auzit aici. Aceasta are o explicație firească. Entuziasmul, curajul și spiritul de sacrificiu sînt caracteristice tineretulu nostru și, ori de cîte ori este nevoie, el se avîntă acolo unde este mai greu. Se apropie revederea Sergentul Arion Nicolae a ieșit în față cam emoționat. La primele cuvinte i-a dispărut însă emoția. Ceea ce vroia să spună își formulase în gînd, cu mult timp înainte de această adunare. — înainte de armată, tovarăși, am lucrat tot în agricultură, la g.a.s. „Trustul Orz“. Acolo m-am calificat ca mecanic de motoare de irigație și tractorist. Cînd am început să învăț meseria nu prea mă gîndeam eu unde o să lucrez, la țară sau la oraș. Principalul era să lucrez la motoare, mai în armată am învățat să judec adînc lucrurile, să-mi dau seama unde trebuie pus acum, în primul rînd, umărul cu toată nădejdea. Documentele celui de-al II-lea Congres al partidului au arătat că locul acesta este agricultura. Acolo deci ne cheamă poporul. Eu abia aștept să mă întorc la agricultură. Au vorbit și alți militari care au lucrat la S.M.T.-uri." Soldatul fruntaș Neacșu Isac a vorbit scurt și cuprinzător. Nu-i place vorba lungă, Mai bine tace și face, — Eu am și scris la S.M.T. „Gura Ialomiței“, să mă aștepte negreșit. Vă mărturisesc că hotărîrea mea de a mă întoarce în agricultură a făcut „pui“. Am tot povestit prietenilor despre munca mea de la S.M.T. și, acum, cînd voi fi lăsat la vatră, nu am să mă întorc singur înapoi. Vom merge mai mulți Pe o nouă direcție Sergentul Mihai Ion nu a lucrat in agricultură. înainte de a veni în armată a fost strungar la uzinele „I. C. Frimu“ din Sinaia. De multe ori i-au scris tovarășii săi din uzină despre ce e nou pe acolo. Și tot de atîtea ori le-a răspuns și el că abia așteaptă să se întoarcă la ei. De cîtâva vreme și a schimbat însă hotărîrea. Apucă pe o nouă direcție, spre agricultură, la o gospodărie agricolă de stat sau la un S.M.T. Și-a pus în gînd să le scrie din nou tovarășilor săi ultima hotărîre. Au să se supere? Nu crede aceasta. Poate cumva rudelor să nu le pară bine că el se depărtează de ele, dar o să le lămurească. Cît despre tovarășii din uzină, e sigur că n-au să se supere. Ei înțeleg bine importanța dezvoltării agriculturii. Ea o să fie chiar mîndri că acolo unde este nevoie de mai multe eforturi lucrează și un tovarăș de-al lor. Eu sînt funcționar — a spus sergentul major Curt Seid Salib, dar am ajuns la concluzia că decît „șef de călimară“, mai bine într-o muncă direct productivă. Aceasta mi-o cere conștiința de atemist, de tip de colectivist. Sergentul Gh. Vișan a vorbit cu multă însuflețire. „Eu am plecat din agricultură și tot în agricultură mă întorc. Vreau însă să vă spun că și eu am schimbat direcția de atac — cum spunem noi, militarii, înainte de armată am lucrat în gospodăria mea individuală. In armată, însă, m-am calificat conductor auto și lăsat la vatră mă voi îndrepta spre o gospodărie agricolă de stat sau un S.M.T." Din toată inima In adunarea celor care se vor îndrepta în agricultură au fost invitați și cîțiva activiști din acest sector al economiei naționale. Au luat și ei cuvîntul și au vorbit cu aceeași căldură cu care s-au angajat militarii să vină alături de ei. Luînd cuvîntul, tovarășul Vladimirescu, directorul unei g.a.s. din apropiere, a spus : „Elanul vostru l-am cunoscut și în verile trecute, cînd militarii ne-au ajutat la strînsul recoltei. Nu mă îndoiesc că elanul acesta va spori alegîndu-vă ca loc de muncă sectorul socialist al agriculturii. Anul acesta se vor lăsa la vatră 6 muncitori din gospodăria noastră și, după cîte o mi-au scris, nici unul nu va fi lipsă la apel. Au înțeles că partidul îi cheamă la vechile lor posturi de luptă. Și el, ca și voi, răspund cu toată inima acestei chemuri “ ★ De la această adunare am plecat cu convingerea că de aici, din această unitate, vor porni spre noul front — ogoarele patriei — oameni de nădejde, oameni dintr-o bucată. Locotenent major. V. TEODORESCU