Apărarea Patriei, noiembrie 1956 (Anul 12, nr. 257-281)
1956-11-01 / nr. 257
* J^ensru paf na noasïrô, RépùbiicpzfJ^^h^xvRômftÿQ\ f Z ”—:—r~ '—'—H—"jarröwcicu" iAji—j^rAPARAREA PATRIE! Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XII Nr. 257, (3177) j Joi 1 noiembrie 1956 4 PAGINI — 20 BANI Munca politică de partid permanentă, vie și concretă In prezent continuă să se desfășoare , în armată adunări ale comuniștilor pe M.U. și se pregătesc conferințele de partid. Ele constituie un eveniment de seamă în viața organizațiilor noastre de partid, întrucit activizează masa membrilor de partid, analizează munca politică de partid în strînsă legătură cu sarcinile pregătirii de luptă și politice. In adunările care s-au ținut pînă acum a trecut ca un fir roșu în discuții și rapoarte problema legăturii organizațiilor de partid cu masele de militari. Acest fapt dovedește hotărîrea comuniștilor de a da viață uneia dintre cele mai însemnate sarcini trasate de partid membrilor săi. Cel de-al doilea Congres al P.M.R. a subliniat că misiunea partidului este de a organiza inițiativa și energia maselor în vederea îndeplinirii sarcinilor construirii socialismului. Această misiune poate fi înfăptuită numai printr-o strînsă și neîntreruptă legătură a partidului cu masele. întărirea acestei legături constituie îndatorrea cea mai înaltă a organizațiilor de partid. Congresul al II-lea al P. M. R. a cerut organizațiilor de partid să ducă munca politică de masă în jurul problemelor arzătoare ale politicii partidului și ale situației internaționale, să lămurească toate problemele pe care le ridică membrii de partid și oamenii muncii nemembri de partid, mobilizîndu-i pentru înfrângerea dificultăților și îndeplinirea sarcinilor în domeniul construcției economice. Desigur, această sarcină se îndeplinește prin munca fiecărui membru și candidat de partid, începînd cu cei care lucrează în munci de răspundere pe linie de partid și de stat. Este o sarcină de partid a cadrelor, cu munci de răspundere să ia regulat cuvîntul în fața oamenilor muncii din întreprinderi, , sate, instituții, unități militare, pentru a le explica politica partidului. Acei tovarăși al căror stil de muncă se caracterizează prin legătura trainică cu cei ce muncesc sînt permanent în mijlocul acestora, îi învață și învață de la ei, îi ajută să-și lichideze lipsurile, să înfrîngă greutățile, să-și îmbunătățească activitatea. Iubiți, și respectați de mase, acești tovarăși pot să le influențeze ,și să le organizeze în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiții a sarcinilor trasate de partid. Astfel se străduiește să lucreze ofițerul Coman Ioan, tovarăș apropiat de oameni. Militarii vin la el cu încrederea că vor primi sprijin, că de propunerile lor juste se va ține seamă. Un stil asemănător de muncă îl caracterizează și pe ofițerul Băisan Aristide. El ajută cu experiența sa organele politice și organizațiile de partid, ține lecții și convorbiri cu matrozii, participă la activitățile culturale de pe nave. Munca în rîndul maselor cere comuniștilor, și îndeosebi celor cu funcții de răspundere, modestie, temeinică pregătire ideologică și politică, spre a fi în măsură să se orienteze întotdeauna just. Trebuie totodată să caute să desprindă din munca oamenilor experiența pozitivă, s-o scoată la iveală, să o generalizeze în celelalte subunități și unități. Iar cînd militarii îi prezintă propuneri, el să vadă în aceasta un act cetățenesc-patriotic, dorința de a contribui la îmbunătățirea muncii într-un domeniu sau altul; de aceea, să studieze cu atenție aceste propuneri, să se străduiască pentru punerea lor în practică. Sarcina muncii politice de partid este să aducă operativ la cunoștința maselor și să explice operativ și temeinic documentele de partid și de stat, pentru a mobiliza pe cei ce muncesc la îndeplinirea lor. Recent a apărut hotărîrea C.C. al P.M.R.,a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor cu privire la îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. Această hotărîre care aduce îmbunătățiri traiului oamenilor muncii trebuie făcută cunoscută întregului efectiv al Armatei noastre. Ea constituie un nou imbold în munca ostășească de fiecare zi a militarilor noștri. In munca politică de partid nu poate fi loc pentru îngîmfare, birocratizare, formalism. Acestea duc la ruperea de viață, de oameni, de realitate, la măsuri neeficace și dăunează grav legăturii organizațiilor de partid cu oamenii. Intr-o adunare, a comuniștilor dintr-o M.U. a fost criticat lucrătorul politic Crăciun Gh. pentru faptul că preferă în locul muncii vii în unități, cu oamenii, rezolvarea din birou a sarcinilor. Ca și cum în birou, între patru pereți, se hotărăsc soarta pregătirii de luptă și politice, întărirea ordinei și disciplinei militare, asigurarea materială a traiului trupelor ! O atitudine greșită are și ofițerul Orăviceanu Petre, instructor de partid, care, pentru prostul obicei de a respinge propunerile, de a opri pe comuniști să dezvăluie în adunări diferite lipsuri, nu are prestigiu în fața organizațiilor și membrilor de partid. Rar merge pe teren ofițerul Călinescu M. E grăitor faptul că, timp de 10 luni, el n-a dat pe la nici una din organizațiile de bază de a căror instruire răspundea. Organele politice, organizațiile de partid și fiecare comunist în parte trebuie sa lupte cu hotărîre împotriva politică, birocratismului în munca Cu oamenii trebuie dusă muncă vie, spre aceasta trebuie să tindă orice membru de partid. Nici unui membru de partid nu-i este permis să se sustragă de la această sarcină In întărirea legăturilor organizațiilor de partid cu masele are un mare rol conducerea de către acestea a organizațiilor utemiste. In Armata noastră Populară, organizațiile utemiste cuprind în rîndurile lor o mare parte a efectivelor de soldați, sergenți și ofițeri. Organizațiile atemiste din unități, instituții de învățămînt și formațiuni ajută pe comandanți, organele politice și organizațiile de partid să educe pe militari în spiritul devotamentului față de patrie, partid și guvern, în spiritul îndeplinirii cu abnegație a jurămîntului militar, în spiritul vigilenței revoluționare. An de an, din rîndurile utemiștilor intră în partid tineri dornici să pună în slujba poporului, în slujba socialismului, întreaga lor capacitate, întregul lor talent. A conduce aceste organizații cu grijă și dragoste, a stimula inițiativa și entuziasmul utemiștilor, este o sarcină de cea mai mare însemnătate a organelor politice și organizațiilor de partid. In organizațiile utemiste se caută mereu noi forme și metode de muncă, tot mai apropiate de inima tineretului, mai vii, mai atrăgătoare. Comuniștii cu experiență trebuie să încurajeze această străduință, ajutînd pe utemiști să descopere noul, pentru ca munca organizațiilor utemiste să fie cît mai eficace, să urmărească zi de zi educarea utemiștilor în spiritul patriotismului și internaționalismului, al devotamentului pentru democrația populară și socialism, să contribuie zi de zi la întărirea prieteniei cu U.R.S.S., la întărirea frăției de arme romîno-sovietice. Comuniștii au datoria să ferească organizațiile atemiste de influența ideologiei burgheze, care scoate ușor capul oriunde găsește o fisură în educația și conștiința tineretului. Iată de ce organele politice și organizațiile de partid trebuie să îmbunătățească necontenit conținutul muncii ideologice în rîndul atemiștilor și al celorlalți militari. In legătura neîntreruptă și trainică, bazată pe încredere reciprocă, între partid și mase, în unitatea de nezdruncinat dintre partid, guvern și poporul muncitor, stă chezășia îndeplinirii sarcinilor construcției socialiste în țara noastră. A întări și înmulți necontenit legăturile partidului cu masele — iată o sarcină de partid fundamentală a fiecărui comunist Realizări însemnate în săptămîna record Uzinele metalurgice „21 Decembrie“ se numără printre întreprinderile fruntașe ale Capitalei, îndeplinind planul anual la producția globală încă de la 15 octombrie, harnicul colectiv al uzinei a realizat zilele acestea și planul anual la producția marfă. Prețul de cost pe primele 9 luni ale anului a fost redus cu aproape 18 la sută, unele produse, ca micrometre, aparate de desen, șublere și altele, fabricate în prezent, costă cu 20-40 la sută mai puțin decît cele realizate. anul trecut. In cadrul săptămînii record organizată în cinstea zilei de 7 Noiembrie, muncitorii și tehnicienii de la această uzină au obținut realizări însemnate. Planul pe întreaga uzină în această săptămînă a fost depășit cu 153 la sută, Din numărul de azi: PORTRETE DE TINERI OFIȚERI — I. Costea: Bucuriile comandantului (pag. 2-a). Vești din unități (pag. 2-a). LUNA PRIETENIEI ROMINO-SOVIETICE (pag. 3-a). H. Tudor : Agresiunea imperialistă contra Egiptului (pag. 3 a). SA ÎNCETEZE AGRESIUNEA IMPERIALISTA CONTRA EGIPTULUI (pag. 4-a). ÎN CINSTEA ZILEI DE 7 NOIEMBRIE . A i M. A A JC A a A a a a a a A A A a a A A a A a A AA A A A A A A ▲ A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A AA A A A A A A A A A.( De două ori prilej de bucurie Pentru colectivul de muncă al uzinelor „Semănătoarea“, ziua de 30 octombrie a fost de două ori prilej de bucurie. In această zi, muncitorii uzinei și-au îndeplinit integral planul pe anul 1956 și totodată, ca o dovadă în plus că tot ceea ce creează poporul slujește îmbunătățirii vieții celor ce muncesc și și a chiliilor lor, în aceeași zi ei au aflat și de noua Hotărîre a partidului, a guvernului și a C.C.S. în legătură cu îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. Aceste fapte ce le-au umplut inimile de mîndrie, de încredere în Partidul Muncitoresc Romîn, muncitorii, tehnicienii și funcționării uzinelor „Semănătoarea“ le-au sărbătorit miercuri într-un miting. La sfîrșit, participanții la miting au adresat telegrame C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliului de Miniștri și Consiliului Central al Sindicatelor Strungarii Aurel Dumitrașcu și Ion Dîrdeală de la uzinele „23 August“ din Capitală, lucrînd la strunjirea bielelor pentru motoarele de 450 c.p., își depășesc zilnic normele cu 100 la sută și respectiv 150 la sută. In clișeu : Cei doi strungari la locul lor de muncă. (Foto : AGERPRES) înscriși în „Cartea fruntașilor“ In „Cartea fruntașilor“ de la uzinele „23 August“ din Capitală au fost înscrise nume noi. Au intrat în rîndurile fruntașilor strungarii Petre Niculescu, Marin Drăghici și Nicolae Costin din secția sculărie generală, care și-au îndeplinit cu 4 zile mai devreme angajamentul luat în cinstea zilei de 7 Noiembrie. Harnicii oțelari Gheorghe Stuparu și Aureliu Popa au reușit prin buna organizare a lucrului să-și îndeplinească planul pe luna octombrie cu 8 zile mai devreme. Terminînd încă de la 24 octombrie strunjirea inelelor de reazim pentru 50 de vagoane cisterne destinate R. P. Chineze, strungarii Alexandru Angelescu și Ion Costea au devenit fruntași în producție. Nu de mult în „Cartea fruntașilor“ uzinelor a fost trecută și brigada de tineret condusă de comunistul Ștefan Olteanu, care a depășit cu 23 numărul de cisterne planificat pentru a fi sudate. Delegația parlamentară franceză a părăsit Capitala Miercuri dimineață a părăsit Capitală delegația parlamentară franceză care ne-a vizitat țara la invitația Marii Adunări Naționale. Pe aeroportul Băneasa, oaspeții au fost conduși de C. Pîrvulescu, președintele Marii Adunări Naționale, Tiță Florea, vicepreședinte, A. Bunaciu, secretarul Prezidiului Marii Adunări Naționale, Th. Iordăchescu, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Marii Adunări Naționale, N. Sălăgeanu și Gh. Vidrașcu, membri în Prezidiul Marii Adunări Naționale, ministrul Agriculturii, Marin Stancu St. Cleja, locțiitor al ministrului Afacerilor Externe, V. Steriopol și N. Anghel, locțiitori ai ministrului Comerțului Exterior, acad. V. Eftimiu, A. Vlădoiu, președintele Sfatului Popular al Capitalei, de deputații ; acad. St. S. Nicolau, acad. V. Mîrza A. Breitenhofer, Elena Lascu-Iordăchescu, Gh. Vasilichi, N. Bella Al. Buican, vicepreședinte al I.R.R.C.S., reprezentanți ai presei etc. ■ ->. ! .41 Au fost de față Pierre Francfort, ministrul Franței la București, și membri ai legației. Luîndu-și rămas bun, Lucien Begouin, conducătorul delegației, și-a exprimat recunoștința pentru ospitalitatea de care s-au bucurat parlamentarii francezi în timpul șederii în țara noastră. Constantin Pîrvulescu, președintele Marii Adunări Naționale, a urat parlamentarilor francezi drum bun. Cu același avion a plecat grupul de ziariști francezi care au însoțit delegația. (AfjTBi’prGJ) Intensă activitate în portul Constanța CONSTANȚA. Activitatea ce se desfășoară în portul Constanța oglindește dezvoltarea relațiilor comerciale dintre țara noastră cu state din diferite colțuri ale lumii. In cursul acestui an au intrat și ieșit din portul Constanța peste 650 de vase romînești sau străine. Vasele „Oriol“, „Tolbuhin“ și „Omsk“, sub pavilion sovietic, „Angeliki“, „Belmonte“ „Valgardena" și „Petro“ sub pavilion italian, vasul turcesc „Demircale“, vasul norvegian „Balkis“, precum și vase costaricane, panameze, suedeze, finlandeze, grecești, poloneze etc., au ancorat în această perioadă în rada portului Constanța. De curînd, vasul „Sovietic" a adus din U.R.S.S., pentru nevoile țării noastre, 7.150 tone de apatită, iar vasul italian „Petro“ circa 1.200 tone de ulei comestibil. Vasul sovietic „Omsk“ a descărcat în portul Constanța 5.450 tone de fosfați pentru R. Cehoslovacă , ce vor fi tranzitați prin țara noastră, iar vasul romînesc , „Ghiorghi Dimitrov" a încărcat circa 270 de tractoare și diferite mașini agricole fabricate în țara noastră și destinate R. D. Vietnam. DUPĂ UN TURNEU DE 15 ZILE IN ANGLIA Echipa de fotbal C.C.A. s-a înapoiat ieri în patrie ieri după amiază, cu mult înainte de ora 16, hallul aerogării Băneasa era plin de lume. Erau de față generali și ofițeri ai Forțelor noastre Armate, activiști ai C.C.F.S., sportivi din diferite asociații, simpli iubitori ai fotbalului. Operatorii cinematografici și reporterii foto aveau aparatele gata pregătite. Deodată, megafoanele instalate în cele patru colțuri ai s hallului anunță că peste cîteva clipe avioanele mult așteptate vor ateriza pe pista betonată. Intr-adevăr, nu trec decît cîteva secunde și avioanele alunecă în fața aerogării. Din ele coboară întregul lot : locotenentul colonel Ion Aurel, conducătorul delegației, I. Savu și Șt. Dobai, antrenori, jucătorii Apolzan, Alexandrescu, Onisie, Bone, V. Zavoda, V. Dumitrescu, Cacoveanu, Tataru, Constantin, Toma, Fr. Zavoda, Voinescu, V. Moldovan, Ivănescu, Bukossy, Gribea și Staicu. Sportivii au fost salutați la sosire de general maior Gh. Zaharia. Revederea cu familiile și cu prietenii e emoționantă. Cu brațele încărcate de flori, jucătorii abia pridndesc să strîngă miinile ce li se întind din toate părțile și să răspundă zecilor de întrebări cu care sînt asaltați. Lotul sportivilor noștri s-a înapoiat în Capitală după un drum destul de greu. După cum se știe, luni seara echipa a jucat la Birmingham, de unde a plecat noaptea la orele 3. După patru ore ea a sosit la aeroportul central din Londra, iar marți dimineața, la ora 8:20 (oră Londrei), a decolat spre Bruxelles, unde a ajuns după mai bine de o oră de zbor. De la Bruxelles, un avion special a adus echipa la Praga, unde a ajuns în după amiaza zilei de 30 octombrie. Deși jucătorii ardeau de nerăbdare să ajungă în țară, din cauza condițiilor neprielnice de zbor, ei au trebuit să înnopteze la Praga. Așa cum s-a mai arătat, turneul echipei C.C.A. în Anglia a fost (.Continuare în pag. 3-a) La sosire, pe aeroportul Băneasa (Foto : ST. ȘTEFAN) Vernisajul expoziției „Caricatura în R.D. Germană“ Sub auspiciile Institutului romîn pentru relațiile culturale cu străinătatea, miercuri la amiază au avut loc. . în,.pavilionul I.R.R.C.S. din bd : Magheru " vernisajului expoziției „Caricatura în Republica Democrată Germană“. La deschidere au participat Ion Pas, prim locțiitor al ministrului Culturii, M. Macavei, președinte de onoare al Institutului romîn pentru relațiile culturale cu străinătatea, artiști plastici, studenți, ziariști romîni și străini. A fost de față Werner Eggerath, ambasadorul R. D. Germane la București. Cuvîntul de deschidere a fost rostit de caricaturistul Eugen Taru, laureat al Premiului de Stat. A luat cuvîntul Beier-Red, caricaturist din R. D. Germană, oaspete al țării noastre. Asistența a vizitat apoi expoziția care cuprinde 62 de lucrări. Oamenii muncii au primit cu bucurie noua Hotărîre Mitinguri de încredere față de politica partidului La fabrica de confecții „Gh. Gheorghiu-Dej" înlesnirile simțitoare pe care le aduce recenta Hotărîre a C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniștri și a Consiliului Central al Sindicatelor familiilor de salariați și pensionari au fost primite cu însuflețire și de muncitorii de la fabrica de confecții „Gh. Gheorghiu-Dej“ din Capitală. La mitingul care a avut loc miercuri ei și-au manifestat recunoștința față de grija părintească a partidului și guvernului. In cadrul mitingului au luat cuvîntul printre alții Ion Cristache, Lucreția Barbu, Maria Rusu, Aglaia Cojocaru, Maria Sofronie care în numele colectivelor în care lucrează au exprimat recunoștința lor partidului și guvernului, Comitetului Central în frunte cu tov. Gh. Gheorghiu-Dej și au asigurat că vor depune toate eforturile pentru a da populației confecții mai multe de calitate superioară, pentru a reduce prețul de cost, sprijinind astfel traducerea în viață a recentei Hotărîri. In întreprinderile și instituțiile clujene CLUJ. Numeroși muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari, romîni și maghiari, din întreprinderile și instituțiile clujene, întruniți în mitinguri pentru discutarea Hotărîrii C.C. al P.M.R., a Consiliului de Miniștri și a C.C.S. în legătură cu îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii, și-au exprimat recunoștința față de partid și guvern care ne conduc pe calea construirii socialismului, a făuririi unei vieți mereu mai bune. In marile uzine „Ianoș Herbak“, unde în atîtea rînduri muncitorii romîni și maghiari au dovedit prin luptă și muncă hotărîrea lor de a construi socialismul, adunările de miercuri au prilejuit o puternică afirmare a dragostei muncitorilor față de partid și guvern, a încrederii lor că mergînd pe drumul arătat de Comitetul Central al partidului în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej vor obține noi succese în dezvoltarea economică a patriei, în ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In orașul și regiunea Ploești In după amiaza zilei de miercuri, peste 3.000 de metalurgiști, constructori de utilaj petrolifer de la uzinele „1 Mai“ din Ploești au participat la un miting în cadrul căruia și-au manifestat satisfacția față de Hotărîrea C.C. al P.M.R., Consiliului de Miniștri și Consiliului Central al Sindicatelor în legătură cu îmbunătățirea sistemului actual de salarizare a muncitorilor și a sistemului de pensii. In după amiaza aceleiași zile au avut loc mitinguri și la rafinăria nr. 1, uzina mecanică Ploești, rafinăria nr. 2, schela Boldești și în alte întreprinderi din orașul și regiunea Ploești. Mitinguri prin care oamenii muncii și-au exprimat recunoștința pentru grija pe care partidul și guvernul o acordă îmbunătățirii nivelului lor de trai au mai avut loc la uzinele „23 August“ și fabrica de pielării și încălțăminte „Kirov“ din Capitală, fabrica de țigarete „București“, în întreprinderi din diferite orașe ale țării ca Tg. Mureș, Orașul Stalin, Oradea etc. La aceeași oră... Nu demult muncitoarea Lizica Botez făgăduise fiului ei un trening și fetițelor uniforme noi. Insă pregătirile pentru iarnă au obligat-o să amîne pentru cîtva timp îndeplinirea făgăduinții date. Dar iată că cu o seară în urmă mama și-a chemat copiii în casă la o oră cînd ei obișnuiau să se mai joace încă. In modul cel mai solemn cei trei ștrengari, un băiat, în clasa 7-a, o fetiță în a 4-a și cea mai mică în prima, ascultau pe mama lor. Bineînțeles, după invariabila întrebare „ce note ați luat azi“ pe care o pun toate mamele copiilor lor școlari a urmat surpriza. Pachetele au fost desfăcute și copiii au primit lucrurile pe care mama le făgăduise mai de mult. Ei au aflat apoi de la ea că în țara noastră partidul și guvernul au dat o hotărîre prin care familiile cu copii mai mulți și care toți au cam aceeași vîrstă cu a lor vor primi în fiecare lună în plus o anumită sumă de bani. Ceea ce a urmat este nespus de greu de redat. Copiii s-au bucurat în felul lor și au simțit încă odată că cineva mare și puternic se gîndește la el, le poartă de grijă. Cei trei fii al muncitoarei Lizica Botez, Dudu, Liliana și Adriana, știu bine că părinții lor au dus-o foarte greu în vremurile de altădată. Al doilea copil care se născuse în casa lor a murit. Era iarnă și nu aveau lemne. In casă sau la școală ei au auzit de nenumărate ori povestindu-se întîmplări triste despre viața celor de o vîrstă cu ei pe vremea capitaliștilor. Poate de aceea, li s-au întipărit atît de bine în minte zilele petrecute în vara aceasta într-o colonie la munte. Și în seara în care mama lor le-a făcut surpriza plăcută, copiii împreună cu ea au calculat ce-și poți cumpăra în plus din alocația de stat lunară. La aceeași oră, poate în multă case din țara noastră se făceau calcule asemănătoare. M. D. „Ne vom îndeplini cît mai bine îndatoririle de serviciu“ In unitatea școală din care face parte ofițerul Garbl Haralambie s-au luat măsuri ca recenta Hotărîre a C. C. al P.M.R., Consiliului de Miniștri și C.C.S. să fie cunoscută de toți militarii unității. La stația de radioamplificare, la ora culturală de masă, în discuțiile purtate, ofițerii au dat elevilor lămuririle necesare asupra Hotărîrii. Un mare interes au manifestat față de Hotărîre angajații civili din această unitate, întrucît prin aplicarea Hotărîrii ei beneficiază de însemnate majorări de salarii. Marți dimineața, în jurul difuzoarelor care transmiteau cuprinsul Hotărîrii s-au adunat mai mulți angajați civili. S-au încins apoi discuții pe marginea acestui eveniment însemnat. — Anul trecut — a spus a. c. Manea Constantin — am trecut de la grupa întîia de salarizare la grupa a doua. Acum am urcat o nouă treaptă și de bună seamă în viitor vor veni și alte hotărîri de acest fel. Toți au fost pe deplin încredințați că aceste înlesniri de trai au fost posibile datorită muncii pline de avînt a poporului nostru. Ei s-au angajat și și-au exprimat hotărîrea că de acum vor munci cu și mai multă tragere de inimă, că își vor îndeplini cît mai bine îndatoririle de serviciu, pentru ca, prin aceasta, să contribuie și ei la îmbunătățirea continuă a traiului celor ce muncesc. Locotenent major T. MARGINEANU ÎNSEMNĂRI ODINIOARĂ ȘI ASTĂZI... Poștașul mi-a adus ieri o scrisoare. Am deschis-o înfrigurat. Era de la tatăl meu. I-am recunoscut îndată scrisul mare, caligrafic, literele înclinate spre dreapta, unite între ele , prin cîrlige , lungi, îngroșate. începea ca de obicei : „In ■ primul rînd ■ află despre noi că suntem cu toții sănătoși, care sănătate, ți-o dorim la fel, fie și soției tale...“ Parcă-l vedeam pe fata așternînd cu grijă pe coala albă de hirtie gîndurile și povețele lui înțelepte, îmi scria mai departe „Eu am ieșit la pensie. Dirigintele de la poștă mi-a spus că o să fiu trimis la băi. Mai Uitîi trebuie să mă’ arăt la un doctor Mi-a venit și mie vremea să mă odihnesc după atîta alergătură. Pensia îmi vine acasă... Să știi că vin și la tine la București... Zică mumă,ta ce-o vrea, dar după 34 de ani de roboteală ca factor poștal, am și eu dreptul să mă plimb..." Cit ‘ optimism și cită voie bine se degaja din scrisoarea tatălui meu. Am citit-o și am răscitit-o, savurind fiecare cuvint al său. Deși in familia noastră mai sînt încă nevoi, probleme care nu se pot rezolva cu , una cu două, din temerile de altă dată ale tatii n-a rămas nici urmă. Era o vreme cînd tata îi tot spunea mamii : „La omul sărac nici boii nu trag... Săraci ne-am născut, săraci o să pierim... Noi n-o să avem parte de bucurie, cum n-au pivnițele parte de lumină“. Altfel gîndește tatăl meu astăzi. Viața copiilor lui, nouă la număr, este în afara oricărei primejdii. Urmează școli fără să plătească taxe, în cocină se găsesc doi porci pe care m-a anunțat că o să-i taie de anul nou, pensia îi vine acasă, instituția îl va trimite la băi, ba e pornit și pe plimbări. Nu se socotește bătrîn, deși tîmplele îi sînt albite. Parcă-l văd citind cu glas tare Hotărirea cu privire la îmbunătățîrea pensiilor și exclamind : „Mă culc fără teama zilei de mîine“ Și-mi mai scria tatăl meu : „...Tare mîndră se simte mumata cu „Gloria Maternă“ pe piept. La „Alimentara“ îi servită prima. O salută lumea de parc-ar fi cine știe ce mare general. Viorel a trecut examenul de maturitate și acum lucrează la stația locală de radioficare. Marioara îi la școală, învață bine. Nu umblă toată ziua prin grădini după mere. Anul ăsta s-au făcut multe fructe pe la noi, la Sighișoara. Lui Stela i-am cumpârat din prima pensie o carte de povești. Puiu cel mic mă tot bate la cap să-i dau bomboane. O să-și strice dinții de-atîta ronțăit. " Numai vești bune de acasă. In cuvintele tatii simt mulțumire, încredere în viitor, bucuria omului care-și vede visurile împlinite, copiii în siguranță, bătrînețea fără griji. Mi-l amintesc pe tata cu ani și ani în urmă. Pe-atunci aveam șapte ani... VREMURI APUSE PENTRU TOTDEAUNA Tata era tot factor poștal. Locuiam la Orașul Stalin. Vag, nedeslușit, îmi reînvie în minte o seară de iarnă. Afară fluiera crivățul. Eu mă jucam în tr-up, coif ,al incăperii, zgîriind tăblița cu creionul pe care nu știam să-l țin încă în mină. Mama plîngea. N-aveam de unde să știu că în casa noastră nu era fir de mălai și că in buzunarele cîrpite ale tatii nu se afla nici lăscaie. Intr-un tîrziu a apărut în pragul ușii tata. S-a uitat trist la noi, copiii, și, prăbușindu-se pe un scaun, de-abia a putut să zică : „Ne-au redus lefurile...“ Mama s-a pus pe bocit și pe blesteme. Nu înțelegeam cuvintele tatii, dar simțeam că s-a petrecut ceva rău. Țin minte pe mama care a aprins o luminare deasupra patului și, ghemuită în fața icoanei, se tînguia : „Ai milă doamne, de noi săracii...1 In noaptea aceea nimeni n-a dormit în casă. Luminarea sfîrîia mereu, scotea fum, se stingea încetul cu încetul... Era la începutul lui 1933... Acum, după atîția ani, am răsfoit presa vremii, căutînd să deslușesc mai bine evenimentele care au adus atunci atîta nenorocire în casa noastră . .. Deschid un ziar din vremea aceea. Pe fiecare pagină aceeaș problemă , criza economică e ir tot... Falimente... Măsuri excepționale... Declarații sumbre. Capitalistul nu știa pe unii să-și scoată cămașa, căuta înfrigurat soluții pentru a ieși din criză. Maniștii și brătieniștii ai găsit ușor „salvarea“. Să se reducă salariile muncitorilor, să si înmulțească birurile, să se intensifice curbele de sacrificii . In numele „salvării națiunii“, în numele „salvării bugetului de la dezastru“, in numele cafelelor, al fazanilor și al sticlelor de șampanie pe care le consumau politicienii corupți în străinătate, poporul era stors de vlagă, supus unei crunte exploatări. In paginile „Adevărului“, ale „Universului", ale „Viitorului" și „Dreptății“ se împerecheau in mod nefiresc știri ca acestea : „Leafa fiindu-i prea mică, neîndestulătoare, o telefonistă de la Jimbolia se aruncă de la etajul II « Mai jos, alt anunț : „D. Iuliu Maniu a plecat să se odihnească. El va trece prin Cluj Viena, Praga, Muenchen, Italia“. Comunicatul cu privire la reducerea salariilor era însoțit de un amplu comentariu în care se cerea „națiunii“ să se sacrifice în numele „salvării bugetului“. Alexandru Vaida Voevod declara ziarului francez „L'intransigeant..... In politica internă problema capitală este aceea a ediții (Continuare în pag. 2-a)