Apărarea Patriei, octombrie 1957 (Anul 13, nr. 231-257)
1957-10-01 / nr. 231
2 Nu trecuse multă vreme de cînd pandurii diviziei de voluntari Tudor Vladimirescu“ se încleștaseră în luptă aprigă cu cotropitorii hitleriști. Inaintînd la începutul lunii septembrie de-a lungul Oltului, pandurii i-au bătut pe fasciști la Ilieni, Sf. Gheorghe, Angheluș, înscriind cu litere de singe noi pagini glorioase în cartea tradițiilor noastre înaintate de luptă. Be atunci s-au scurs două săptămîni. Pandurii au măturat pe dușman de-a lungul unui lung drum de luptă. Ei au lăsat în urmă Țara Moților, au trecut muntele Găina și cota 1849 și au continuat marșul neîntrerupt printre munții Codrului și Bihorului înfruntînd nenumărate obstacole naturale și gloanțele dușmanului. Drumul duce spre Oradea Mare,ultimul oraș mare din țara noastră care așteaptă eliberarea de sub jugul fascist. Această sarcină a revenit pandurilor.. 29 septembrie 1944... O zi mohorîtă de toamnă. Pandurii își reorganizează dispozitivul de apărare pe aliniamentul Băile Felix, Apateu, Cordău ; inamicul contraatacase puternic în ajun cu o mare cantitate de tancuri și aviație dar nu reușise să înfrîngă rezistența pandurilor. Se lasă noaptea, iar odată cu ea, o ceață deasă cuprinde văile Crișurilor. In liniștea nopții— hărțuită ades de focul automatelor și exploziile aruncătoarelor de mine — se aud clar cașmalele pandurilor, care se împlîntă cu greu în pămîntul pietros... La Oradea hitleriștii si au adunat forțele principale de care mai dispuneau în țara noastră. Indîrjjii, simțind apropierea înfringerii definitive, ei reacționează cu cruzime nemaiîntîlnită. Contraatacă de cîteva ori pe zi, întotdeauna cu marea masă de tancuri, dar pandurii rezistă cu fermitate pe aliniamentul ordonat. Dimineața zilei de 30 septembrie îi găsește pe panduri lucrînd la amplasamente. Se pregătesc să se apere, dar gîndul fiecăruia este o ofensivă, la ofensiva care să ducă la zdrobirea dușmanului. Pandurii sînt nedormiți, fețele lor, pe care au curs șiroaie de sudoare, sînt mînjite de praf de pușcă și de noroi. Dar în ochii fiecărui luptător scînteiază luminița nestinsă a răzbunării, a răfuielii cu acei care au adus numai nenorociri omenirii, care au pîngărit și vlăguit trupul țării. Da, clipa acestei răfuieli o așteaptă pandurii, deși lucrează la amplasamente și tranșee de apărare... In după amiaza zilei se primește ordinul de luptă nr. 37 în care comandantul diviziei ordona noua misiune : atac pe direcția Păușa — liziera de vest Kistrici. Divizia are în dreapta unități sovietice, iar în stînga vînători de munte romîni. Pandurii primesc ordinul cu un sentiment de ușurare. Ei încep de îndată pregătirile pe care le continuă și în cursul nopții. Cu schimbul, ostașii se rînduiesc la odihnă. Odihnă e un fel de spune, eâți puțini sînt acei care a pot închide ochii. întunericul nopții este brăzdat fără răgaz de rachete. Cei care veghează la armamentul automat slobozesc la intervale neregulate rafale cu gloanțe. Și artileriștii îl ciocănesc din cînd în cînd pe dușman. Hitleriștii nu trebuie să doarmă și mai ales ei nu trebuie să simtă „bora“ care li se pregătește. Liniștea ar da mult de bănuit... Prima zi a lunii octombrie prevestește vreme bună. Spre răsărit, peste dîmburi, orizontul se aprinde, prevestind sosirea mult așteptatului soare. De-a lungul bazei de plecare la atac, pandurii pîndesc mișcările hitleriștilor. Din mînă în mină circulă o foaie de luptă, o foaie de îmbărbătare cu un ultim îndemn , „pentru eliberarea țării, pentru fericirea poporului“. Deodată, atenția oamenilor este atrasă de un zumzet surd de motoare. Vin tancurile. In rîndurile pandurilor se iscă o vie agitație. Se apropia ora atacului. Tancurile depășesc cu un zgomot infernal linia infanteriei. Pandurii țîșnesc din tranșee și se avîntă pe direcțiile de atac. Iureșul năvalnic al pandurilor îl buimăcește pe dușman. Dar, curînd, hitleriștii își revin. Aruncîndu-se la arme, fasciștii încep să împroaște un foc nimicitor. Se iscă o canonadă care țintuiește pe panduri la 200 metri în fața satului Păușa. In acest moment critic, sublocotenentul Radu Gheorghe apare ca din pămînt cu tunurile antitanc în lanțul pușcașilor. Artileriștii deschid foc vijelios asupra armelor automate nemțești care trăgeau dinspre liziera de sud a satului. In aceeași clipă, de la flancul sting, pandurii de sub comanda sublocotenentului Ionescu Gheorghe se ridică cu baionetele la arme și năvălesc marginea satului. In frunte, spre comandantul de pluton își îndeamnă la luptă pandurii cu mîna, cu ochii, cu inima, încă puțin... și după Oradea, țara va fi eliberată. Sublocotenentul Ionescu Gheorghe cade răpus de un proiectil care îi sfîrtecă trupul. Și-a dat viața lîngă Păușa. Cînd pandurii lui pătrunși în sat lichidau ultimele rezistențe ale dușmanului, brancardierii l-au găsit cu fața-n sus, zîmbind parcă soarelui care-l mîngîia pentru ultima dată. Nu departe se aude glasul plin de îmbărbătare al sublocotenentului Avram Gh. Trecută de sat, subunitatea lui se consolidează pe marginea de vest , în șanțul de lîngă șosea, sergentul de la anticare Vînău Ion numără mașinile de luptă distruse. Nu-i iese ceva la socoteală... Deodată, un tanc apare de după cotul șoselei. Vînău se aplecă dîrz deasupra tunului, ochește calm și tot calm slobozește lovitura. O bubuitură surdă, o explozie și un incendiu. Este al zecelea blindat distrus. Ziua de doi octombrie, aniversarea primului an de la înființarea diviziei, a găsit pe bravii panduri în lupta aprigă cu dușmanii. Cîte amintiri nu s-or perindat în aceste clipe grele în și sufletele pandurilor ? Da, exact la un an după istorica zi de 2 octombrie 1943, pandurii se aflau deja la granița de vest a țării lor. Mai era doar un pas și poporul eliberat de sub jugul fascist urma să sărbătorească victoria la care pandurii și-au adus contribuția din plin. Maior LEONIDA LONGHIN Acum 13 ani, la 1 octombrie In drum spre Oradea Mare Din resursele unității încă din anul trecut, mai mulți militari din unitatea în care muncește ofițerul Mihulescu Simion erau preocupați de realizarea unui poligon pentru tragerile de pe tancuri și autotunuri. Acum această preocupare s-a transformat în faptă. In prezent unitatea noastră se mîndrește cu poligonul realizat în urma unei munci intense în care s-au evidențiat căpitanii Ionescu Ioan, Lacinski M., sergentul-major Mercan Leon, soldatul-fruntaș Kociș Alexandru, soldatul Daum Francisc și alții. Soldat-fruntaș N. BOȘTOACA Ofițerul artilerist de pe navă E noapte. Nava de luptă continuă marșul lung în căutarea „inamicului“. Tunurile navale care stau în alarmă de cîteva ceasuri cercetează largul îndepărtat. Sus, la puntea etalon, lîngă aparatul central de conducerea focului, stă treaz un ofițer tînăr, pe ai cărui umeri apasă răspunderea îndeplinirii misiunii de tragere împotriva navelor „inamice“. E căpitanul-locotenent Adam Ion, comandantul unității de luptă artilerie, unul dintre ofițerii artileriști fruntași pe marea unitate. Minutele se scurg cu iuțeală. Nava alunecă ca o nălucă în noapte. Deodată, pe linia orizontului se deslușește silueta țintei. Ofițerul artilerist și ajutoarele sale calculează cu precizie distanța și poziția țintei. Apoi vocea lui pătrunde metalică în căștile fiecărui comandant de tun de la pupă, prova. „Țintă tribord 90 de grade“ comandă el. Tunurile își îndreaptă țevile spre larg. Servanții primesc elementele de tragere și așteaptă cu înfrigurare ordinul următor. La gura țevilor de tun apar limbi de foc. Nu departe, la mii de metri, se aude un zgomot înfundat. Nava „inamică“ se lasă ușor într-o parte,își pierde orientarea și dispare apoi încet în spuma mării. Focul a încetat. E liniște din nou pe navă. Ofițerul artilerist este mulțumit că a trecut cu bine și acest examen practic, în larg. In anul acesta de instrucție, subordonații căpitanului-locotenent Adam Ion, artileriști navali și antiaerieni, au îndeplinit toate tragerile cu calificativul „bine“ și „foarte bine“. Mulți dintre ei au dobîndit titlul de militari de frunte. Cui care i se datoresc aceste succese remarcabile, cum au ajuns artileriștii să se înscrie sub haremurile de specialitate cu aproape 80 la suta, să remedieze incidentele, legați la cehi, în minimum de timp? Răspunsul e simplu. Succesele artileriștilor se datoresc în primul rînd comandantului, care consideră fiecare victorie și succes al subordonaților o victorie a sa. O mare atenție acordă el organizării și conducerii întrecerii socialiste a tunarilor. De la declanșarea întrecerilor și pînă în prezent, posturile de luptă au obținut rezultate de seamă în întreținerea pieselor, depășirea haremurilor, cît și în remedierea incidentelor de tragere. Majoritatea servanților, ochitorilor, grădătorilor, călătorilor și telemetriștilor au dobîndit titlul de fruntaș în pregătirea de luptă și politică. Comandantul ține o evidență strictă a întrecerilor și îi stimulează de fiecare dată pe artileriștii ce se disting în mod deosebit la antrenamente și în misiunile de tragere. In prezent, steagul fruntașilor întrecerii e purtat de marinarii posturilor de luptă comandate de cartnicul Nedelcu Constantin și Petre Ion. Aceștia au cele mai curate posturi de luptă și reușesc să realizeze în timp mai scurt cu aproape sută la sută, față de haremurile existente, schimbările vîrfului percutorului sau ale ghiarei extractoare. O mare atenție acordă căpitanul-locotenent Adam Ion dezvoltării la subordonații săi a încrederii în armamentul pe care-l deservesc. Iată un exemplu: La începutul anului de instrucție, în unitatea de luptă pe care o comandă au venit matrozi tineri, din noul contingent. Tinerii artileriști s-au inițiat în cunoașterea tehnicii, în deservirea mecanismelor, prin antrenamente asidue, pregătindu-se să execute prima tragere în larg. In ajunul plecării în mare, tinerii s-au adunat la prova, pe teugă. A venit în mijlocul lor comandantul. Acesta le-a povestit pînă tîrziu despre tradițiile fiecărui tun de pe navă, despre tunul fruntaș comandat de cartnicul Petre Ion, ce deține acest titlu de mai bine de trei ani de zile, cît și despre îndemnul fostului artilerist, marinarul de frunte Moja Iuliu, lăsat la vatră, către subordonații săi, de a menține pe mai departe titlul cucerit. Discuția despre tradițiile tunurilor a umplut de încredere inimile tinerilor artileriști în piesele pe care le deserveau. In cadrul misiunii de a doua zi, tinînd cont de îndrumările comandantului, ei au obținut calificativul „bine“. Dar pentru a reuși să conducă cu mînă sigură acest colectiv de marinari pe drumul dobîndirii măiestriei, comandantul unității de artilerie se străduiește să-și îmbogățească cunoștințele. încă din prima perioadă de instrucție el s-a pregătit cu multă seriozitate pentru examenul de ofițer de cart. A studiat cu perseverență manualul ofițerului de cart, regulile pentru prevenirea abordajelor pe mare, regulamentul serviciului la bord, formații și evoluții, navigație costieră și astronomică,terialul necesar unui ofițer navigant. S-a prezentat apoi la examen cu încredere. Lucrările sale au fost întocmite cu multă exactitate, iar răspunsurile bine gîndite. Dintre toți ofițerii participanți pe m.u. la examenul de ofițeri de cart, care a avut loc în anul acesta, comisia a acordat căpitanului-locotenent Adam Ion calificativul cel mai bun. L-am văzut pe ofițerul artilerist în zilele acestea, la locul de muncă. Pe timpul discuțiilor purtate am reținut dorința sa nestrămutată de a face cît mai curînd din unitatea pe care o comandă prima unitate de luptă fruntașă pe navă. Și are toate șansele să-și realizeze această frumoasă dorință. La capitolul gînduri de viitor, mi-a răspuns următoarele : „Pe baza experienței acumulate pînă acum vreau să trec la instrucția complexă a servanților pentru ca aceștia să fie în stare să îndeplinească mai multe funcțiuni la tunuri. De asemenea, să ridic bateria antiaeriană la nivelul celei navale. Aceasta o voi realiza prin organizarea a cît mai multor antrenamente, ținînd seama de starea vremii. In unitatea pe care o comand muncesc ofițeri tineri, fără prea multă experiență. Pe unii dintre ei îi vom învăța arta conducerii focului, darea comenzilor precise. Realizînd toate aceste obiective, am încredere că viitoarea perioadă de instrucție ne va aduce o primă unitate de luptă de frunte pe navă. Locotenent-major V. LUPE APARAREA PATRIEÏ Marți 1 octombrie 1957 — Nr. 251 (5457) Cuvîntarea rostită general-colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate ale R.P.R. (Urmare din pan la)pul de luptă, ci și pe cîmpul de instrucție, adică acolo unde se formează și se dezvoltă calitățile de luptă ale militarilor. Ofițerului nu-i este îngăduit să treacă cu vederea nici cea mai mică abatere din partea subordonaților. El este dator să asigure îndeplinirea întocmai a cerințelor jurămîntului militar, a legilor și regulamentelor noastre militare.Prin exemplul său personal, ofițerul armatei noastre este chemat să participe activ la desfășurarea luptei pentru creșterea continuă a numărului de militari și subunități de frunte în pregătirea de luptă și politică, pentru creșterea continuă capacității de luptă a armatei noastre înfățișarea morală a ofițerului armatei noastre se reflectă puternic nu numai în serviciu, ci și în comportarea lui în societate, în viața particulară, în familie. Și aici, ca și în serviciu, ofițerul nostru se conduce după principiile sănătoase ale moralei comuniste. In toate împrejurările el trebuie să se comporte astfel încît să nu săvîrșească nici o faptă care ar fi nedemnă de titlul și uniforma sa, nici o faptă care ar știrbi sau păta onoarea și demnitatea de ofițer. TOVARĂȘI. Cerințele războiului modern pun în fața ofițerilor probleme deosebite. Creșterea gradului de tehnicitate al armatei, creșterea complexității și a ritmului luptei, desele schimbări ale situației și ducerea acțiunilor de luptă pe orice vreme, ziua și noaptea și în orice condiții cer din partea ofițerilor cunoștințe temeinice, fermitate, rezistență fizică, inițiativă în acțiune, o perfectă cunoaștere a tehnicii de luptă moderne și a armamentului cu care este înzestrată armata noastră. Este datoria voastră să fiți și de aci înainte însuflețiți de dorința de a învăța mereu, de a lucra astăzi mai bine decît ieri și mîine decît astăzi, conștienți fiind că mergînd acum în unități vă așteaptă sarcini mari și de răspundere. Aceste sarcini vi le încredințează partidul și guvernul cu convingerea că sînteți pregătiți pentru a le îndeplini cu succes. Trebuie să înțelegeți însă bine faptul că școala a constituit doar prima treaptă în pregătirea voastră, în însușirea meseriei armelor, în formarea calităților necesare ofițerului ca instructor și educator al subordonaților. Aceste calități vi le veți putea desăvîrși în procesul muncii de zi cu zi, completîndu-vă astfel pregătirea teoretică cu experiența practică a conducerii trupelor, călinduvă în lupta cu greutățile. Pentru aceasta trebuie să dați dovadă de voință, dîrzenie și perseverență în muncă. Continuați să studiați perseverent și în mod organizat știința și arta militară, să vă însușiți tot ce este nou în domeniul tehnicii militare, să vă mențineți și să vă perfecționați pregătirea de specialitate. Acordați cea mai mare pregătirii politico-ideologice, atenție însușirii temeinice a teoriei marxist-leniniste, căci numai pe această bază veți putea înțelege în mod just dezvoltarea societății, evenimentele actuale, sarcinile care stau în fața partidului nostru, în fața statului și armatei noastre populare. Aplicînd în viața practică tot ceea ce ați învățat, străduiți-vă necontenit să fiți un exemplu demn de urmat pentru subordonați. Nu degeaba se spune : „cum e comandantul, așa e și compania“. Fiți model de disciplină militară, de conștiinciozitate in muncă, de inițiativă și spirit organizatoric și atunci subunitatea pe care o veți comanda va deveni o subunitate de frunte. Dorința fierbinte de a obține rezultate cit mai bune în instruirea și educarea militarilor trebuie să fie o caracteristică a tinerilor noștri ofițeri. Pentru obținerea unor asemenea rezultate există în armata noastră toate condițiile necesare. An de în nivelul de pregătire cultural și tehnic al tinerilor care vin în armată este tot mai ridicat. Unitățile Forțelor noastre Armate sînt înzestrate cu armament și tehnică de luptă de prim rang, avînd astfel asigurată baza materială necesară instrucției moderne. Mîndria voastră, mulțumirea voastră cea mai de preț, să fie aceea de a avea o subunitate perfect pregătită pentru lupta modernă. Acestui țel să-i închinați toate forțele, toată priceperea, tot elanul vostru tineresc. Ar fi greșit să credeți că problemele complexe care vi se vor pune în față le veți putea rezolva singuri. Veți găsi în unități ofițeri bine pregătiți, care au acumulat în decursul anilor o bogată experiență militară. Străduiți-vă să învățați de la ei, urmați exemplul lor, însușițivă metodele lor de muncă. Veți găsi de asemenea lucrători politici, organizații de partid și organizații utemiste, care se ocupă cu dragoste de îndrumarea tinerilor ofițeri în muncă. Cereți cu încredere sprijinul acestora, aplicați în practică îndrumările și sfaturile pe care vi le dau, căci numai așa veți reuși să învingeți greutățile, să mergeți mereu înainte. Nu uitați că o calitate de seamă a unui om înalintat, a unui om cult, este modestia, dorința de a învăța de la cei mai buni. Munciți în așa fel, încît în unitățile unde veți merge să se simtă că a venit o nouă promoție de ofițeri, bine pregătiți, hotărîți să contribuie din toate puterile la ridicarea nivelului pregătirii de luptă politice, la întărirea ordinei și disciplinei militare. Ocupați-vă cu grijă și simț de răspundere de toate problemele care privesc viața, instruirea și educarea soldaților. Fiți pentru ei un comandant exigent, sever, dar în același timp un adevărat tovarăș, care înțelege sufletul soldatului, știe să-l apropie și să-l îndrumeze în viață. TOVARĂȘI Poporul romîn este un militant activ pentru pace, ceea ce-și găsește o vie întruchipare în politica externă a statului nostru democratpopular. Elementul fundamental al acestei politici îl constituie prietenia de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări socialiste, "lupta" pentru întărirea continuă a unității și coeziunii lagărului socialist. Că țară socialistă, în care puterea aparține poporului, Republica Populara Romînă promovează : Ultimele cuvinte ale ministrului Forțelor Armate ale R.P.R. sînt acoperite de uralele prelungi, puternice, izvorîte din inimă. Fanfara intonează Imnul de Stat al R.P.R. Este o clipă înălțătoare. Sub cerul senin flutură în bătaia vîntului drapelul tricolor. Gîndul tuturor se îndreaptă spre patria dragă, în plină înflorire, spre Partidul Muncitoresc Romîn, care conduce cu fermitate măreața operă de construire a socialismului pe pămîntul țării noastre dragi. Din piepturile tinerilor ofițeri izbucnește în voie bucuria clipelor pe care le trăiesc. In privirile tinerilor ofițeri citești mîndria pentru gradul pe care-l poartă pe umeri — mărturia grăitoare a încrederii cu care-i investesc începînd de azi partidul și guvernul, întregul nostru popor muncitor. De microfonul instalat în fața tribunei oficiale se apropie acum în pași de front locotenentul Gîrzu Florian, șef de promoție. In poziție de drepți, cu folța spre tribună, raportează răspicat : „Tovarășe general-colonel. Sînt locotenentul Gîrzu Florian. Permiteți-mi să iau cuvîntul în numele promoției de ofițeri „2 Octombrie 1957“. Exprimînd gîndurile săi, tînărul ofițer a spus tovarășilor printre altele : ,,la numele promoției de ofițeri „2 Octombrie 1957“ aduc calde mulțumiri și îmi exprim recunoștința față de Partidul Muncitoresc Romîn, guvernul Republicii Populare Romîne și față de conducerea Forțelor noastre Armate pentru grija deosebită pe care ne-o poartă, pentru condițiile optime de viață și de învățătură ce ne-au fost create în toți anii de școlarizate. Asigurăm partidul, guvernul și conducerea armatei că în munca noastră de zi cu zi vom pune mai prepolitică formă de coexistență pașnică cu toate statele indiferent de orînduirea lor socială, de dezvoltare a relațiilor de colaborare multilaterală pe baza respectării reciproce a independenței și suveranității naționale, a neamestecului în treburile interne. Tot mai activă este contribuția țării noastre la realizarea destinderii internaționale. După cum se știe, recentul mesaj al tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliului de Miniștri, adresat șefilor de guvern din Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia, care cuprinde propuneri concrete în vederea îmbunătățirii și dezvoltării relațiilor dintre statele balcanice, a avut un puternic răsunet în rîndurile maselor populare din aceste țări ca și în cercuri largi ale opiniei publice mondiale. După ce a vorbit despre eforturile pe care țările socialiste în frunte cu Uniunea Sovietică le fac pentru apărarea păcii, vorbitorul a arătat că noi nu putem să nu ținem seama de existența în lume a unei forțe interesate să întrețină atmosfera unei tensiuni politice permanente. Față de uneltirile războinice ale cercurilor agresive din țările capitaliste, noi sîntem datori să ne ascuțim permanent vigilența, să întărim continuu capacitatea de apărare a țării .Armata noastră Populară, împreună cu celelalte armate ale statelor socialiste frățești, în frunte cu glorioasa armată sovietică, păzesc cu fermitate, pe baza Tratatului de la Varșovia, suveranitatea și independența puternicei familii a țărilor socialiste, unite pentru totdeauna prin comunitatea de interese și scopuri. In prezent țările lagărului socialist, datorită cuceririlor științei și tehnicii sovietice, dispun de un puternic instrument de apărare — racheta balistică intercontinentală, care a fost experimentată cu succes de Uniunea Sovietică. Această importantă victorie a științei sovietice a dat o puternică lovitură întregului sistem politico-militar al imperialismului, întărind capacitatea de apărare a patriei noastre socialiste, partidul, guvernul și toți oamenii muncii cer militarilor și în primul rînd ofițerilor să lupte neobosit pentru a ridica pe o treaptă mai înaltă pregătirea de luptă și politică, să întărească pe toate căile ordinea și disciplina militară fermă în unități, să educe militarii în spiritul răspunderii personale față de apărarea patriei. In încheiere, Ministrul Forțelor Armate ale R.P.R. a felicitat, în numele C.C. al P.M.R. și al Guvernului R.P.R., pe tinerii ofițeri din noua promoție și le-a urat spor la muncă și succes deplin în executarea misiunii pe care patria și poporul muncitor le-au încredințat-o.Text prescurtat sus de toate dragostea și devotamentul nostru nețărmurit față de patrie și față de sfînta cauză a apărării ei" împărtășind gîndurile cu care ofițerii din noua promoție sînt hotărîți să-și înceapă munca de comandanți, vorbitorul a spus în continuare : „Ne vom strădui să ne ridicăm continuu autoritatea în fața subordonaților prin cunoștințele noastre mereu perfecționate, prin pricepere și pasiune în meseria ce ne-am ales-o, prin disciplină înaltă și prin exemplul personal. Sîntem hotărîți să mărim necontenit numărul militarilor de frunte și vom face totul pentru ca subunitățile pe care le vom comanda să se numere printre subunitățile de frunte...“ Invitații din tribună au aplaudat călduros’ cuviințele ofițerului. Sînt gînduri frumoase la început de drum, gînduri care exprimă hotărîrea unanimă a ofițerilor din noua promoție de a răspunde cu cinste încrederii pe care le-o acordă poporul muncitor, socotindu-i vrednici să ia parte activă la opera de continuă întărire a Armatei noastre Populare. Solemnitatea s-a încheiat cu parada ofițerilor din noua promoție. In sunetele unui marș ostășesc, ei trec prin fața tribunei oficiale în rînduri strînse, perfect aliniate. Solemnitatea a luat sfîrșit, dar nu și sărbătoarea din inimile tinerilor ofițeri, însuflețiți de gînduri nobile, hotărîți să slujească patria cu bărbăție și pricepere, ei se pregătesc să plece în unități. Aceeași nerăbdare o citești în toate privirile. Toți se gîndesc la clipa cînd vor rosti răspicat „Pluton, ascultă comanda la mine. “ Maior ION COSTEA Prin fața tribunei oficiale, în rînduri strînse, perfect aliniate, trec ofițerii din noua promoție Grupul parlamentar britanic a părăsit Capitala Luni dimineața a părăsit Capitale plecînd spre Londra grupul parlamentarilor britanici în frunte cu sir Herbert Butcher, care ne-a vizitat țara la invitația grupului național român al Uniunii interparlamentare. La plecare, pe aeroportul Băneasa, parlamentarii britanici au fost conduși de deputații Marii Adunări Naționale Demostene Botez și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai grupului național român al Uniunii interparlamentare, C. Paraschivescu-Bălăiceanu, secretar, M. Cruceanu, președintele Comisiei de Afaceri Externe a Marii Adunări Naționale, Gabriela Bernachi, Barbu Solomon, Gh. Vasilichi și Gh. Vidrașcu, Nonda, director în Ministerul Afacerilor Externe, ziariști. A fost de față E. G. Willan, însărcinat cu afaceri ad-interim al Marii Britanii la București Vizitele oaspeților de peste hotare Membrii delegației parlamentare siriene, în frunte cu Rafie Bașar, vicepreședinte al parlamentului sirian, care ne vizitează țara, au petrecut ziua de duminică în Capitală. De dimineață oaspeții, însoțiți de deputații C. Paraschivescu-Bălăceanu și Gh. Vidrașcu, au făcut o vizită la Palatul Pionierilor. Parlamentarii sirieni au vizitat apoi Muzeul de artă al R. P. Romîne, unde au admirat colecțiile de tablouri ale maeștrilor romîni N. Grigorescu și Luchian, colecțiile de artă orientală și de artă apuseană. Tot înainte de amiază oaspeții au făcut o vizită și la Muzeul Satului. După-amiază, deputații sirieni au asistat la meciul internațional de fotbal dintre echipele reprezentative ale R. P. Romîne și R.P.F. Iugoslavia, desfășurat pe stadionul „23 August“. Seara, membrii delegației parlamentare siriene au asistat la un spectacol la Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. Membrii delegației parlamentare siriene în frunte cu Rafie Bașur, vicepreședinte al Parlamentului sirian, care ne vizitează țara, au părăsit luni dimineiațj Capitala plecînd într-o călătoria de cîteva zile prin țară. . In cursul dimineții oaspeții s-au oprit în orașul Ploiești unde au vizitat uzinele de utilaj petrolifer ,,1 Mai“. Oaspeții au apreciat calitatea superioară a utilajului petrolifer fabricat în țara noastră. Oaspeții au mers apoi la rafinăria 3 Teleajen unde au cercetat noile instalații moderne construite în ultimii ani. Parlamentarii sirieni au vizitat apoi una din secțiile de vinificație ale gospodăriei agricole de stat de la Valea Călugărească. Continuîndu-și călătoria, oaspeții s-au oprit la o sondă în producția din schela Băicoi, apoi au vizitat casa de cultură din Sinaia și muzeul „Castelul Peleș“. Seara, parlamentarii sirieni au ajuns la orașul Stalin. Ei au făcut o vizită la sfatul popular regional. Delegația orașului și regiunii Sverdlovsk, condusă de F. M. Merșceakov, șeful secției industriale a comitetului regional de partid Sverdlovsk, care face o vizită în orașul și regiunea Timișoara la invitația sfatului popular orășenesc și Consiliul regional A.R.L.U.S., a sosit luni dimineața în localitate. In numele oamenilor muncii din orașul și regiunea Timișoara, tov. I. Beldean, a urat oaspeților bun sosit. A răspuns F. M. Morsceakov, conducătorul delegației care a mulțumit pentru călduroasa primire făcută. In cursul după-amiezii, membrii delegației sovietice din Sverdlovsk au făcut o vizită la comitetul regional Timișoara al P.M.R. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Seara, oaspeții sovietici au asistat la Opera de Stat din Timișoara la spectacolul cu baletul „Fîntîna din Bacciserai“ de Asafiev, LA CASA ZIARIȘTILOR Seara consacrata artei și literaturii indiene Sub auspiciile Institutului romîn pentru relațiile culturale cu străinătatea și ale Uniunii Ziariștilor din R. P. Romînă, luni a avut loc la Casa Ziariștilor o seară consacrată artei și literaturii indiene. Seara a fost deschisă de tov. Al- Cornescu, secretar general al Uniunii Ziariștilor din R. P. Romînă. A luat apoi cuvîntul ambasadorul Republicii India la București, dl. Rajeshwar Dayal, care a arătat că recentul schimb al instrumentelor de ratificare a acordului cultural semnat între India și Romînia constituie un pas înainte pe calea dezvoltării relațiilor dintre aceste două țări.Ambasadorul Republicii India a spus în continuare : Orice încercare fie ea cît de limitată de a apropia popoarele este deosebit de prețioasă și merită să fie făcută. Dacă ar exista astăzi relații culturale și alte contacte mai intense între popoare s-ar crea inevitabil atmosferă de bună înțelegere și pace în lume. După cum știți, India a încercat întotdeauna să promoveze politică de pace și colaborare internațională. Această politică izvorăște nu numai din spiritul și tradițiile ei, dar în actuala eră a sinergiei nucleare nu există altă cale pentru a feri omenirea de distrugere. In încheiere ambasadorul Republicii India la București Deși Romînia și India sînt a spus , situata la mari depărtări una de cealaltă, aspirațiile țărilor noastre sînt simillare din multe puncte de vedere. Ambele noastre țări doresc pace, înțelegere și dreptate, și sînt convins că dezvoltarea relațiilor noastre culturale pe bază de reciprocitate va contribui la atingerea acestui scop. A urmat un program de muzică indiană și un ciclu de filme documentare. Au participat T. Rudenco, adjunct a ministrului Afacerilor Externe, O. Livezeanu, vicepreședinte al I.R.R.C.S., C. Franțescu, șeful protocolului din Ministerul Afacerilor Externe, A. Baranga, director în I.A.R.C.S., corespondenți ai presei române și străine. Au fost de față șefii unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplomafic. Seara consacrată artei și literaturii indiene s-a bucurat de o caldă primire din partea numeroasei asistențe prezente. (Agerpres) INFORMAȚII Duminică dimineață a părăsit Capitala tovarășul Gheorghe Apostol, președintele Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă, pentru a participa la lucrările celui de-al 4-lea Congres Mondial al Sindicatelor care se va ține la Leipzig. La plecare, pe aeroportul Băneasa, tovarășul Gheorghe Apostol a fost condus de tovarășii Petre Borilă și Nicolae Ceaușescu,de secretarii Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă Anton Moisescu, Liuba Chișinevschi și ing. Mihai Marin, de membri ai Prezidiului C C.S. președinți ai Comitetelor Centrale ale Sindicatelor, șefi de secție din C.C.S., activiști sindicali. Lunii 30 septembrie a. c. Aurel Mămnășan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, a primit pe ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Sudanului în Republica Populară Romînă, Mohamed Hamad El Nil, în legătură cu apropiata depunere a scrisorilor sale de acreditare. Cu prilejul celei de-a 8-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, luni seara a avut loc în sala cinematografului „Vasîle Alecsandri“ un spectacol de gală cu filmul „Pentru pace", o producție a studiourilor cinematografice chineze. La spectacol au asistat tovarășii T. Rudenco, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Octav Livezeanu, vicepreședinte al Institutului romîn pentru relațiile culturale cu străinătatea, reprezentanți ai Ministerului Invățămîntului și Culturii, precum și un numeros public. Au fost de față de Boman, ambasadorul R. P. Chineze la București, și alți membri ai corpului diplomatic. v. Duminică au părăsit Capitală prof. Giuseppe Menotti de Francesco, rectorul Universității din Milano cu soția și prof. Valerio Ciantarani, arheolog, conducătorul lucrărilor arheologice de la Sulmona, care au participat la festivitățile organizate în țara noastră cu prilejul bimilenarului Ovidiu. Ceilalți oameni de cultură italieni, oaspeți ai țării noastre, au continuat vizitele în Capitală și în țară. Ei au fost la Institutul de arheologie, Institutul de istorie literară și folclor, Institutul de folclor, Muzeul Satului etc. Luni seara a luat sfîrșit în sala Floreasca turneul International de baschet organizat de asociația sportivă Dinamo. Pentru desemnarea echipei ciștigatoare a „Cupei Prieteniei“ s-au întîlnit formațiile Dinamo Tbilisi și Dinamo București. Baschetbaliștii sovietici au repurtat victoria cu scorul de 75—69 (41—33). Locul trei în clasament a revenit echipei Gwardia Varșovia care a învins cu 94—76 (44—38) pe Dinamo Tg. Mure-;, nr. 3 £ 1 ANUNI Casa Centrală a Armatei în colaborare cu Editura Militară organizează în cinstea zilei de 2 Octombrie — Ziua Forțelor Armate ale R.P.R., un simpozion literar pe tema : „SCRIITORI MILITARI DESPRE CĂRȚILE APĂRUTE IN EDITURA MILITARĂ“ își vor da concursul : Lt. col. Tăutu Nicolae — scriitor, laureat al Premiului de Stat, maior Voran Sever, Dumbravă Nicolae și, Radina Mircea — scriitori. Activitatea va avea loc în ziua de 1 octombrie a. c. în sala de festivități a C.C.A., etaj II, orele 19,30. Va urma un film artistic. Intrarea pe bază de invitații ce se pot ridica de la biroul programări C.C.A., telefon 4.93.48,