Apărarea Patriei, octombrie 1957 (Anul 13, nr. 231-257)

1957-10-01 / nr. 231

2 Nu trecuse multă vreme de cînd pandurii diviziei de volun­tari Tudor Vladimirescu“ se încleștaseră în luptă aprigă cu cotropitorii hitleriști. Inaintînd la începutul lunii septembrie de-a lungul Oltului, pandurii i-au bătut pe fasciști la Ilieni, Sf. Gheor­­ghe, Angheluș, înscriind cu litere de singe noi­­ pagini glorioase în cartea tradițiilor noastre înainta­te de luptă. Be atunci s-au scurs două săp­­tămîni. Pandurii au măturat pe dușman de-a lungul unui lung drum de luptă. Ei au lăsat în ur­mă Țara Moților, au trecut mun­tele Găina și cota 1849 și au con­tinuat marșul neîntrerupt printre munții Codrului și Bihorului în­­fruntînd­­ nenumărate obstacole naturale și gloanțele dușmanului. Drumul duce spre Oradea Ma­re,­­ultimul oraș mare din țara noastră care așteaptă eliberarea de sub jugul fascist. Această sar­cină a revenit pandurilor.. 29 septembrie 1944... O zi mohorîtă de toamnă. Pandurii își reorganizează dis­pozitivul de apărare pe alinia­­mentul Băile Felix, Apateu, Cor­­dău ; inamicul contraatacase pu­ternic în ajun cu o mare cantitate de tancuri și aviație dar nu reuși­se să înfrîngă rezistența pandu­rilor. Se lasă noaptea, iar odată cu ea, o ceață deasă cuprinde văile Crișurilor. In liniștea nopții­­— hărțuită ades de focul automatelor și ex­ploziile aruncătoarelor de mine — se aud clar cașmalele pandu­rilor, care se împlîntă cu greu în pămîntul pietros... La Oradea hitleriștii si au adu­nat forțele principale de care mai dispuneau în țara noastră­. Indîr­­jjii, simțind apropierea înfringe­­rii definitive, ei reacționează cu cruzime nemaiîntîlnită. Contra­atacă de cîteva ori pe zi, întotdea­una cu marea masă de tancuri, dar pandurii rezistă cu fermitate pe aliniamentul ordonat. Dimineața zilei de 30 septem­brie îi găsește pe panduri lu­­crînd la amplasamente. Se pregă­tesc să se apere, dar gîndul fiecă­ruia este o ofensivă, la ofensiva care să ducă la zdrobirea dușma­nului. Pandurii sînt nedormiți, fețele lor, pe care au curs șiroaie de sudoare, sînt mînjite de praf de pușcă și de noroi. Dar în ochii fiecărui luptător scînteiază lumi­nița nestinsă a răzbunării, a ră­fuielii cu acei care au adus nu­mai nenorociri omenirii, care au pîngărit și vlăguit trupul țării. Da, clipa acestei răfuieli o aștea­ptă pandurii, deși lucrează la am­plasamente și tranșee de apăra­re... In după amiaza zilei se pri­mește ordinul de luptă nr. 37 în care comandantul diviziei ordona noua misiune : atac pe direcția Păușa — liziera de vest Kistrici. Divizia are în dreapta unități so­vietice, iar în stînga vînători de munte romîni. Pandurii primesc ordinul cu un sentiment de ușurare. Ei încep de îndată pregătirile pe care le con­tinuă și în cursul nopții. Cu schimbul, ostașii se rînduiesc la odihnă. Odihnă e un fel de spune, eâți puțini sînt acei care a pot închide ochii. întunericul nopții este brăzdat fără răgaz de rachete. Cei care veghează la armamentul automat slobozesc la intervale neregulate rafale cu gloanțe. Și artileriștii îl ciocănesc din cînd în cînd pe dușman. Hitleriștii nu trebuie să doarmă și mai ales ei nu trebuie să simtă „bora“ care li se pregă­tește. Liniștea ar da mult de bă­nuit... Prima zi a lunii octombrie pre­vestește vreme bună. Spre răsă­rit, peste dîmburi, orizontul se a­­prinde, prevestind sosirea mult așteptatului soare. De-a lungul ba­zei de plecare la atac, pandurii pîndesc mișcările hitleriștilor. Din mînă în mină circulă o foaie de luptă, o foaie de îmbărbătare cu un ultim îndemn , „pentru e­­liberarea țării, pentru fericirea poporului“. Deodată, atenția oamenilor este atrasă de un zumzet surd de mo­toare. Vin tancurile. In rîndurile pandurilor se iscă o vie agitație. Se apropia ora atacului. Tancurile depășesc cu un zgo­mot infernal linia infanteriei. Pandurii țîșnesc din tranșee și se avîntă pe direcțiile de atac. Iureșul năvalnic al pandurilor îl buimăcește pe dușman. Dar, curînd, hitleriștii își revin. Arun­­cîndu-se la arme, fasciștii încep să împroaște un foc nimicitor. Se iscă o canonadă care țintuiește pe panduri la 200 metri în fața sa­tului Păușa. In acest moment critic­, sublo­cotenentul Radu Gheorghe apare ca din pămînt cu tunurile anti­tanc în lanțul pușcașilor. Arti­leriștii deschid foc vijelios asu­pra armelor automate nemțești care trăgeau dinspre liziera de sud a satului. In aceeași­ clipă, de la flancul sting, pandurii de sub comanda sublocotenentului Iones­­cu Gheorghe se ridică cu baione­tele la arme și năvălesc marginea satului. In frunte, spre co­mandantul de pluton își îndeam­nă la luptă pandurii cu mîna, cu ochii, cu inima, încă puțin... și după Oradea, țara va fi eliberată. Sublocotenentul Ionescu Gheor­ghe cade răpus de un proiectil care îi sfîrtecă trupul. Și-a dat viața lîngă Păușa. Cînd pandurii lui pătrunși în sat lichidau ulti­mele rezistențe ale dușmanului, brancardierii l-au găsit cu fața-n sus, zîmbind parcă soarelui ca­­re-l mîngîia pentru ultima dată. Nu departe se aude glasul plin de îmbărbătare al sublocotenen­tului Avram Gh. Trecută de sat, subunitatea lui se consolidează pe marginea de vest , în șanțul de lîngă șosea, sergentul de la anticare Vînău Ion numără mași­nile de luptă distruse. Nu-i iese ceva la socoteală... Deodată, un tanc apare de după cotul șoselei. Vînău se aplecă dîrz deasupra tunului, ochește calm și tot calm slobozește lovitura. O bubuitură surdă, o explozie și­ un incendiu. Este al zecelea blindat distrus.­ ­­ Ziua de doi octombrie, aniver­sarea primului an­­ de­ la înființa­rea diviziei, a găsit pe bravii panduri în lupta aprigă cu­ duș­manii. Cîte amintiri nu s-or perindat în aceste clipe grele în și sufletele pandurilor ? Da, exact la un an după istori­ca zi de 2 octombrie 1943, pan­durii se aflau deja la granița de vest a țării lor. Mai era doar un pas și poporul­ eliberat de sub jugul fascist urma să sărbăto­rească victoria la care pandurii și-au adus contribuția din plin. Maior LEONIDA LONGHIN Acum 13 ani, la 1 octombrie In drum spre Oradea Mare Din resursele unității încă din anul trecut, mai mulți militari din unitatea în care mun­cește ofițerul Mihulescu Simion erau preocupați de realizarea unui poli­gon pentru tragerile de pe­ tancuri și autotunuri. Acum această preocu­pare s-a transformat în faptă. In prezent unitatea noastră se mîndrește cu poligonul realizat în urma unei munci intense în care s-au evidențiat căpitanii Ionescu Ioan, Lacinski M., sergentul-major Mercan Leon, soldatul-fruntaș Ko­­ciș Alexandru, soldatul Daum Fran­cisc și alții. Soldat-fruntaș N. BOȘTOACA Ofițerul artilerist de pe navă E noapte. Nava de luptă continuă marșul lung în căutarea „inamicu­lui“. Tunurile navale care stau în alarmă de cîteva ceasuri cercetează largul îndepărtat. Sus, la puntea etalon, lîngă apa­ratul central de conducerea focului, stă treaz un ofițer tînăr, pe ai cărui umeri apasă răspunderea îndeplinirii misiunii de tragere împotriva nave­lor „inamice“. E căpitanul-locote­­nent Adam Ion, comandantul uni­tății de luptă artilerie, unul dintre ofițerii artileriști fruntași pe marea unitate. Minutele se scurg cu iuțeală. Na­va alunecă ca o nălucă în noapte. Deodată, pe linia orizontului se des­lușește silueta țintei. Ofițerul arti­lerist și ajutoarele sale calculează cu precizie distanța și poziția țintei. Apoi vocea lui pătrunde metalică în căștile fiecărui comandant de tun de la pupă, prova. „Țintă tribord 90 de grade“ comandă el. Tunurile își îndreaptă țevile spre larg. Servanții primesc elementele de tragere și așteaptă cu înfrigurare ordinul următor. La gura țevilor de tun apar limbi de foc. Nu departe, la mii de metri, se aude un zgomot înfundat. Nava „inamică“ se lasă ușor într-o parte,­­își­ pierde o­­rientarea și dispare apoi încet în spuma mării. Focul a încetat. E liniște din nou pe navă. Ofițerul artilerist este mul­țumit că a trecut cu bine și acest examen practic, în larg. In anul a­­cesta de instrucție, subordonații că­­pitanului-locotenent Adam Ion, arti­leriști navali și antiaerieni, au în­deplinit toate tragerile cu calificati­vul „bine“ și „foarte bine“. Mulți dintre ei au dobîndit titlul de mi­litari de frunte. Cui care i se datoresc aceste suc­cese remarcabile, cum au ajuns arti­leriștii să se înscrie sub haremurile de specialitate cu aproape 80 la su­ta, să remedieze incidentele, legați la cehi, în minimum de timp? Răs­punsul e simplu. Succesele artileri­ș­­tilor se datoresc în primul rînd co­mandantului, care consideră fiecare victorie și succes al subordonaților o victorie a sa. O mare atenție a­cordă el organizării și conducerii întrecerii socialiste a tunarilor. De la declanșarea întrecerilor și pînă în prezent, posturile de luptă au ob­ținut rezultate de seamă în întreți­nerea pieselor, depășirea haremuri­lor, cît și în remedierea incidente­lor de tragere. Majoritatea servanți­lor, ochitorilor, grădătorilor, că­lăto­­rilor și telemetriștilor au dobîndit titlul de fruntaș în pregătirea de luptă și politică. Comandantul ține o evidență stric­tă a întrecerilor și îi stimulează de fiecare dată pe artileriștii ce se dis­ting în mod deosebit la antrenamen­te și în misiunile de tragere. In pre­zent, steagul fruntașilor întrecerii e purtat de marinarii posturilor de luptă comandate de cartnicul Nedel­­cu Constantin și Petre Ion. Aceștia au cele mai curate posturi de lup­tă și reușesc să realizeze în timp mai scurt cu aproape sută la sută, față de haremurile existente, schim­bările­­ vîrfului percutorului sau ale ghiarei extractoare. O mare aten­ție acordă căpitanul-locotenent A­­dam Ion dezvoltării la subordonații săi a încrederii în armamentul pe care-l deservesc. Iată un exemplu: La începutul anului de instrucție, în unitatea de luptă pe care o coman­dă au venit matrozi tineri, din noul contingent. Tinerii artileriști s-au inițiat în cunoașterea tehnicii, în de­servirea mecanismelor, prin antrena­mente asidue, pregătindu-se să exe­cute prima tragere în larg. In aju­nul plecării în mare, tinerii s-au a­­dunat la prova, pe teugă. A venit în mijlocul lor comandantul. Acesta le-a povestit pînă tîrziu despre tra­dițiile fiecărui tun de pe navă, des­pre­ tunul fruntaș comandat de cart­nicul Petre Ion, ce deține acest titlu de mai bine de trei ani de zile, cît și despre îndemnul fostului arti­lerist, marinarul de frunte Moja Iu­­liu, lăsat la vatră, către subordo­nații săi, de a menține pe mai depar­te titlul cucerit. Discuția despre tra­dițiile tunurilor a umplut de încre­dere inimile tinerilor artileriști în piesele pe care le deserveau. In cadrul misiunii de a doua zi, tinînd cont de îndrumările coman­dantului, ei au obținut calificativul „bine“. Dar pentru a reuși să conducă cu mînă sigură acest colectiv de mari­nari pe drumul dobîndirii măiestriei, comandantul unității de artilerie se străduiește să-și îmbogățească cunoș­tințele. încă din prima perioadă de instrucție el s-a pregătit cu multă seriozitate pentru examenul de ofițer de cart. A studiat cu perseverență manualul ofițerului de cart, regulile pentru prevenirea abordajelor pe mare, regulamentul serviciului la bord, formații și evoluții, navigație costieră și astronomică,­­­terialul necesar unui ofițer na­vigant. S-a prezentat apoi la examen cu încredere. Lucrările sale au fost întocmite cu multă exac­titate, iar răspunsurile bine gîndite. Dintre toți ofițerii participanți pe m.u. la examenul de ofițeri de cart, care a avut loc în anul acesta, co­misia a acordat căpitanului-locote­­nent Adam Ion calificativul cel mai bun. L-am văzut pe ofițerul artilerist în zilele acestea, la locul de muncă. Pe timpul discuțiilor purtate am reținut dorința sa nestrămutată de a face cît mai curînd din unitatea pe care o comandă prima unitate de luptă fruntașă pe navă. Și are toate șansele să-și realizeze această fru­moasă dorință. La capitolul gînduri de viitor, mi-a răspuns următoarele : „Pe ba­za experienței acumulate pînă acum vreau să trec la instrucția complexă a servanților pentru ca aceștia să fie în stare să îndeplinească mai multe funcțiuni la tunuri. De ase­menea, să ridic bateria antiaeriană la nivelul celei navale. Aceasta o voi realiza prin organizarea a cît mai multor antrenamente, ținînd seama de starea vremii. In unitatea pe care o comand muncesc ofițeri tineri, fără prea multă experiență. Pe unii din­tre ei îi vom învăța arta conducerii focului, darea comenzilor precise. Realizînd toate aceste obiective, am încredere că viitoarea perioadă de instrucție ne va aduce o primă unitate de luptă de frunte pe navă. Locotenent-major V. LUPE APARAREA PATRIEÏ Marți 1 octombrie 1957 — Nr. 251 (5457) Cuvîntarea rostită general-colonel Leontin Sălăjan, ministrul Forțelor Armate ale R.P.R. (Urmare din pan­ l­a)­pul de luptă, ci și pe cîmpul de instrucție, adică acolo unde se for­mează și se dezvoltă calitățile de luptă ale militarilor. Ofițerului nu-i este îngăduit să treacă cu vederea nici cea mai mică abatere din par­tea subordonaților. El este dator să asigure îndeplinirea întocmai a ce­rințelor jurămîntului militar, a legi­lor și regulamentelor noastre mi­litare.­Prin exemplul său personal, ofițe­rul armatei noastre este chemat să participe activ la desfășurarea luptei pentru creșterea continuă a numă­­rului de militari și subunități de frunte în pregătirea de luptă și po­litică, pentru creșterea continuă capacității de luptă a armatei noas­­­tre înfățișarea morală a ofițerului ar­matei noastre se reflectă puternic nu numai în serviciu, ci și în compor­tarea lui în societate, în viața parti­culară, în familie. Și aici, ca și în serviciu, ofițerul nostru se conduce după principiile sănătoase ale mora­lei comuniste. In toate împrejurările el trebuie­ să se comporte astfel în­cît să nu săvîrșească nici o faptă care ar fi nedemnă de titlul și uni­forma sa, nici o faptă care ar știrbi sau păta onoarea și demnitatea de o­­fițer. TOVARĂȘI. Cerințele războiului modern pun în fața ofițerilor probleme deosebi­te. Creșterea gradului de tehnicitate al armatei, creșterea complexității și a ritmului luptei, desele schimbări ale­ situației și ducerea acțiunilor de luptă pe orice vreme, ziua și noap­tea și în orice condiții cer din par­tea ofițerilor cunoștințe temeinice, fermitate, rezistență fizică, inițiati­vă în acțiune, o perfectă cunoaște­re a tehnicii de luptă moderne și a armamentului cu care este înzestrată armata noastră. Este datoria voas­tră să fiți și de aci înainte însufle­țiți de dorința de a învăța mereu, de a lucra astăzi mai bine decît ieri și mîine decît astăzi, conștienți fiind că mergînd acum în unități vă­ aș­teaptă sarcini mari și de răspundere. Aceste sarcini vi le încredințează partidul și guvernul cu convingerea că sînteți pregătiți pentru a le în­deplini cu succes. Trebuie să înțelegeți însă bine faptul că școala a constituit doar pri­ma treaptă în pregătirea voastră, în însușirea meseriei armelor, în forma­rea calităților necesare ofițerului ca instructor și educator al subordona­ților. Aceste calități vi le veți putea desăvî­rși în procesul muncii de zi cu zi, completîndu-vă astfel pregă­tirea teoretică cu experiența prac­tică a conducerii trupelor, călindu­­vă în lupta cu greutățile. Pentru aceasta trebuie să dați dovadă de vo­ință, dîrzenie și perseverență în muncă. Continuați să studiați perseverent și în mod organizat știința și arta militară, să vă însușiți tot ce este nou în domeniul tehnicii militare, să vă mențineți și să vă perfecțio­nați pregătirea de­ specialitate. Acordați cea mai mare pregătirii politico-ideologice, atenție însu­șirii temeinice a teoriei marxist-le­­niniste, căci numai pe această bază veți putea înțelege în mod just dez­voltarea societății, evenimentele ac­tuale, sarcinile care stau în fața par­tidului nostru, în fața statului și ar­matei noastre populare. Aplicînd în viața practică tot ceea ce ați învățat, strădu­­iți-vă necontenit să fiți un exemplu demn de urmat pentru subordonați. Nu degeaba se spune : „cum e co­mandantul, așa e și compania“. Fiți model de disciplină militară, de conștiinciozitate in muncă, de ini­țiativă și spirit organizatoric și a­­tunci subunitatea pe care o veți co­manda va deveni o subunitate de frunte. Dorința fierbinte de a obține re­zultate cit mai bune în instruirea și educarea militarilor trebuie să fie o ca­racteristică a tinerilor noștri ofițeri. Pentru obținerea unor asemenea re­zultate există în armata noastră toa­te condițiile necesare. An de în ni­­velul de pregătire cultural și teh­nic al tinerilor care vin în armată este tot mai ridicat. Unitățile Forțelor noastre Arma­te sînt înzestrate cu armament și tehnică de luptă de prim rang, a­­vînd astfel asigurată baza materială necesară instrucției moderne. Mîndria voastră, mulțumirea voas­tră cea mai de preț, să fie aceea de a avea o subunitate perfect pre­gătită pentru lupta modernă. Aces­tui țel să-i închinați toate forțele, toată priceperea, tot elanul vostru tineresc. Ar fi greșit să credeți că pro­blemele complexe care vi se vor pu­ne în față le veți putea rezolva singuri. Veți găsi în unități ofițeri bine pregătiți, care au acumulat în decursul anilor o bogată experiență militară. Străduiți-vă să învățați de la ei, urmați exemplul lor, însușiți­­vă metodele lor de­­ muncă. Veți găsi de asemenea lucrători politici, organizații de partid și or­­ganizații utemiste, care se ocupă cu dragoste de îndrumarea tinerilor o­­fițeri în muncă. Cereți cu încredere sprijinul acestora, aplicați în prac­tică îndrumările și sfaturile pe care vi le dau, căci numai așa veți reuși să învingeți greutățile, să mergeți mereu înainte. Nu uitați că o calitate de seamă a unui om în­alintat, a unui om cult, este modestia, dorința de a învăța de la cei mai buni. Munciți în așa fel, încît în uni­tățile unde veți merge să se simtă că a venit o nouă promoție de ofi­țeri, bine pregătiți, hotărîți să con­tribuie din toate puterile la ridica­rea nivelului pregătirii de luptă­­ politice, la întărirea ordinei și dis­ciplinei militare. Ocupați-vă cu grijă și simț de răspundere de toate problemele care privesc viața, instruirea și educa­rea soldaților. Fiți pentru ei un co­mandant exigent, sever, dar în a­­ce­lași timp un adevărat tovarăș, care înțelege sufletul soldatului, știe să-l apropie și să-l îndrumeze în­ viață. TOVARĂȘI Poporul romîn este un militant activ pentr­u pace, ceea ce-și gă­sește o vie întruchipare în politica externă a statului nostru democrat­­popular. Elementul fundamental al acestei politici îl constituie priete­nia de nezdruncinat cu Uniunea Sovietică și cu celelalte țări socia­liste, "lupta" pentru­­ întărirea conti­nuă a unității și coeziunii lagărului socialist. Că țară socialistă, în care puterea aparține poporului, Republi­ca Populara Romînă promovează : Ultimele cuvinte ale ministrului Forțelor Armate ale R.P.R. sînt a­­coperite de uralele prelungi, puter­nice, izvorîte din inimă. Fanfara in­tonează Imnul de Stat al R.P.R. Este o clipă înălțătoare. Sub cerul senin flutură în bătaia vîntului drapelul tricolor. Gîndul tuturor se îndreaptă spre patria dragă, în pli­nă înflorire, spre Partidul Munci­toresc Romîn, care conduce cu fer­mitate măreața operă de construire a socialismului pe pămîntul țării noastre dragi. Din piepturile tine­rilor ofițeri izbucnește în voie bucu­ria clipelor pe care le trăiesc. In privirile tinerilor ofițeri citești mîn­dria pentru gradul pe care-l poartă pe umeri — mărturia grăitoare a încrederii cu care-i investesc înce­­pînd de azi partidul și guvernul, în­tregul nostru popor muncitor. De microfonul instalat în fața tri­bunei oficiale se apropie acum în pași de front locotenentul Gîrzu Florian, șef de promoție. In poziție de drepți, cu folța spre tribună, ra­portează răspicat : „Tovarășe general-colonel. Sînt locotenentul Gîrzu Florian. Permi­­teți-mi să iau cuvîntul în numele promoției de ofițeri „2 Octombrie 1957“. Exprimînd gîndurile săi, tînărul ofițer a spus tovarășilor printre altele : ,,la numele promoției de o­­fițeri „2 Octombrie 1957“ aduc cal­de mulțumiri și îmi exprim recu­noștința față de Partidul Muncito­resc Ro­mîn, guvernul Republicii Populare Romîne și față de condu­cerea Forțelor noastre Armate pen­tru grija deosebită pe care ne-o poartă, pentru condițiile optime de viață și de învățătură ce ne-au fost create în toți anii de școlarizate. A­­sigurăm partidul, guvernul și con­ducerea armatei că în munca noas­tră de zi cu zi vom pune mai pre­politică formă de coexistență pașnică cu toate statele indiferent de orîn­­duirea lor socială, de dezvoltare a relațiilor de colaborare multilaterală pe baza respectării reciproce a in­dependenței și suveranității națio­nale, a neamestecului în treburile in­terne. Tot mai activă este co­ntribu­ția țării noastre la realizarea des­tinderii internaționale. După cum se știe, recentul mesaj al tovarășului Chivu Stoica, Președintele Consiliu­lui de Miniștri, adresat șefilor de gu­vern din Albania, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia, care cuprinde propuneri concrete în vederea îm­bunătățirii și dezvoltării relațiilor dintre statele balcanice, a avut un puternic răsunet în rîndurile mase­lor populare din aceste țări ca și în cercuri largi ale opiniei publice mondiale. După ce a vorbit despre efortu­rile pe care țările social­­iste în frun­te cu Uniunea Sovietică le fac pen­tru apărarea păcii, vorbitorul a ară­tat că noi nu putem să nu ținem seama de existența în lume a unei forțe interesate să întrețină atmos­fera unei tensiuni politice perma­nente. Față de uneltirile războinice ale cercurilor agresive din țările capi­taliste, noi sîntem datori să ne as­­cuți­m permanent vigilența, să întă­rim continuu capacitatea de apărare a țării .Armata noastră Populară, împre­ună cu celelalte armate ale statelor socialiste frățești, în frunte cu glo­rioasa armată sovietică, păzesc cu fermitate, pe baza Tratatului de la Varșovia, suveranitatea și indepen­dența puternicei familii a țărilor so­cialiste, unite pentru totdeauna prin comunitatea de interese și scopuri. In prezent țările lagărului socia­list, datorită cuceririlor științei și tehnicii sovietice, dispun de un pu­ternic instrument de apărare — ra­cheta balistică intercontinentală, care a fost experimentată cu succes de Uniunea Sovietică. Această impor­tantă victorie a științei sovietice a dat o puternică lovitură întregului sistem politico-militar al imperialis­mului, întărind capacitatea de apărare a patriei noastre socialiste, partidul, guvernul și toți oamenii muncii cer militarilor și în primul rînd ofițeri­lor să lupte neobosit pentru a ridi­ca pe o treaptă mai înaltă pregăti­rea de luptă și politică, să întăreas­că pe toate căile ordinea și discipli­na militară fermă în unități, să e­­duce militarii în spiritul răspunde­rii personale față de apărarea pa­triei. In încheiere, Ministrul Forțelor Armate­ ale R.P.R. a felicitat, în nu­mele C.C. al P.M.R. și al Guvernu­lui R.P.R., pe tinerii ofițeri din noua promoție și le-a urat spor la muncă și­­ su­cces deplin în executarea mi­siunii pe care patria și poporul muncitor le-au încredințat-o.­­Text prescurtat sus de toate dragostea și devotamen­tul nostru nețărmurit față de patrie și față de sfînta cauză a apărării ei" împărtășind gîndurile cu care o­­fițerii din noua promoție sînt hotă­rîți să-și înceapă munca de coman­danți, vorbitorul a spus în conti­nuare : „Ne vom strădui să ne ri­dicăm continuu autoritatea în fața subordonaților prin cunoștințele noastre mereu perfecționate, prin pricepere și pasiune în meseria ce ne-am ales-o, prin disciplină înaltă și prin exemplul personal. Sîntem hotărîți să mărim necontenit numă­rul­­ militarilor de frunte și vom face totul pentru ca subunitățile pe care le vom comanda să se numere prin­tre subunitățile de frunte...“ Invitații din tribună au aplaudat călduros’ cuviințele ofițerului. Sînt gînduri frumoase la început de drum, gînduri care exprimă hotărî­­rea unanimă a ofițerilor din noua promoție de a răspunde cu cinste încrederii pe care le-o acordă po­porul muncitor, socotindu-i vrednici să ia parte activă la opera de con­tinuă întărire a Armatei noastre Populare. Solemnitatea s-a încheiat cu para­da ofițerilor din noua promoție. In sunetele unui marș ostășesc, ei trec prin fața tribunei oficiale în rîn­­duri strînse, perfect aliniate. Solemnitatea a luat sfîrșit, dar nu și sărbătoarea din inimile tinerilor ofițeri, însuflețiți de gînduri nobi­le, hotărîți să slujească patria cu bărbăție și pricepere, ei se pregă­tesc să plece în unități. Aceeași nerăbdare o citești în toate privi­rile. Toți se gîndesc la clipa cînd vor rosti răspicat „Pluton, ascultă comanda la mine. “ Maior ION COSTEA Prin fața tribunei oficiale, în rînduri strînse, perfect aliniate, trec ofițerii din noua promoție Grupul parlamentar britanic a părăsit Capitala Luni dimineața a părăsit Capitale plecînd spre Londra grupul parla­mentarilor britanici în frunte cu sir Herbert Butcher, care ne-a vizitat țara la invitația grupului național român al Uniunii interparlamentare. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, parlamentarii britanici au fost conduși de deputații Marii Adunări Naționale Demostene Botez și Avram Bunaciu, vicepreședinți ai grupului național român al Uniunii interpar­lamentare, C. Paraschivescu-Bălă­i­ceanu, secretar, M. Cruceanu, pre­­­ședintele Comisiei de Afaceri Exter­ne a Marii Adunări Naționale, Ga­briela Bernachi, Barbu Solomon, Gh. Vasilichi și Gh. Vidrașcu, N­­­onda, director în Ministerul Aface­­­rilor Externe, ziariști. A fost de față E. G. Willan, în­­sărcinat cu afaceri ad-interim al Ma­r­ii Britanii la București Vizitele oaspeților de peste hotare Membrii delegației parlamentare siriene, în frunte cu Rafie Bașar, vicepreședinte al parlamentului si­rian, care ne vizitează țara, au petre­cut ziua de duminică în Capitală. De dimineață oaspeții, însoțiți de deputații C. Paraschivescu-Bălăcea­­nu și Gh. Vidrașcu, au făcut o vi­zită la Palatul Pionierilor. Parla­mentarii sirieni au vizitat apoi Mu­zeul de artă al R. P. Romîne, unde au admirat colecțiile de tablouri ale maeștrilor romîni N. Grigorescu și Luchian, colecțiile de artă orientală și de artă apuseană. Tot înainte de amiază oaspeții au făcut o vizită și la Muzeul Satului. După-amiază, deputații sirieni au asistat la meciul internațional de fot­bal dintre echipele reprezentative ale R. P. Romîne și R.P.F. Iugo­slavia, desfășurat pe stadionul „23 August“. Seara, membrii delegației parla­mentare siriene au asistat la un spec­tacol la Teatrul de Operă și Balet al R.P.R. Membrii delegației parlamentare siriene în frunte cu Rafie Bașur, vicepreședinte al Parlamentului si­rian, care ne vizitează țara, au părăsit luni dimineiațj Capitala ple­cînd într-o călătoria de cîteva zile prin țară. . In cursul dimineții oaspeții s-au oprit în orașul Ploiești unde au vizitat uzinele de utilaj petrolifer ,,1 Mai“. Oaspeții au apreciat cali­tatea superioară a utilajului petro­lifer fabricat în țara noastră. Oaspe­ții au mers apoi la rafinăria 3 Te­leajen unde au cercetat noile instala­­­ții moderne construite în ultimii ani. Parlamentarii sirieni au vizitat apoi una din secțiile de vinificație ale gospodăriei agricole de stat de la Valea Călugărească. Continuîndu-și călătoria, oaspeții s-au oprit la o sondă în producția din schela Băicoi, apoi au vizitat casa de cultură din Sinaia și mu­zeul „Castelul Peleș“. Seara, parlamentarii sirieni au ajuns la orașul Stalin. Ei au făcut o vizită la sfatul popular regional. Delegația orașului și regiunii Sverdlovsk, condusă de F. M. Merșceakov, șeful secției industriale a comitetului regional de partid Sverdlovsk, care face o vizită în o­­rașul și regiunea Timișoara la in­vitația sfatului popular orășenesc și Consiliul regional A.R.L.U.S., a sosit luni dimineața în localitate. In numele oamenilor muncii din orașul și regiunea Timișoara, tov. I. Beldean, a urat oaspeților bun sosit. A răspuns F. M. Morsceakov, conducătorul delegației care a mul­țumit pentru călduroasa primire făcută. In cursul după-amie­zii, membrii delegației sovietice din Sverdlovsk au făcut o vizită la comitetul re­gional Timișoara al P.M.R. Intîlnirea s-a desfășurat într-o atmosferă de caldă prietenie. Seara, oaspeții sovietici au asistat la O­­pera de Stat din Timișoara la spec­tacolul cu baletul „Fîntîna din Bac­­ciserai“ de Asafiev, LA CASA ZIARIȘTILOR Seara consacrata artei și literaturii indiene Sub auspiciile Institutului romîn pentru relațiile culturale cu străină­tatea și ale Uniunii Ziariștilor din R. P. Romînă, luni a avut loc la Casa Ziariștilor o seară consacrată artei și literaturii indiene. Seara a fost deschisă de tov. Al- Cornescu, secretar general al Uni­unii Ziariștilor din R. P. Romînă. A luat a­poi cuvîntul ambasado­rul Republicii India la București, dl. Rajeshwar Dayal, care a arătat că recentul schimb al instrumentelor de ratificare a acordului cultural semnat între India și Romînia con­stituie un pas înainte pe calea dez­voltării relațiilor dintre aceste două țări.­­Ambasadorul Republicii India a spus în continuare : Orice încer­care fie ea cît de limitată de a a­­propia popoarele este deosebit de prețioasă și merită să fie făcută. Dacă ar exista a­stăzi relații cultu­rale și alte contacte mai intense în­tre popoare s-ar crea inevitabil atmosferă de bună înțelegere și pace­­ în lume. După cum știți, India a în­cercat întotdeauna să promoveze politică de pace și colaborare inter­­­națională. Această politică izvo­răște nu numai din spiritul și tra­dițiile ei, dar în actuala eră a si­nergiei nucleare nu există altă cale pentru a feri omenirea de distru­­­gere. In încheiere ambasadorul Repu­­­blicii India la București Deși Romînia și India sînt a spus , situata la mari depărtări una de cealaltă, aspirațiile țărilor noastre sînt simil­lare din multe puncte de vedere.­ Ambele noastre țări doresc pace, în­­­țelegere și dreptate, și sînt convins că dezvoltarea relațiilor noastre cul­turale pe bază de reciprocitate va contribui la atingerea acestui scop. A urmat un program de muzică indiană și un ciclu de filme docu­mentare. Au participat T. Rudenco, ad­­junct a­ ministrului Afacerilor Ex­terne, O. Livezeanu, vicepreședinte al I.R.R.C.S., C. Franțescu, șeful protocolului din Ministerul Afaceri­lor Externe, A. Baranga, director în I.A.R.C.S., corespondenți ai pre­sei române și străine. Au fost de față șefii unor misiuni diplomatice acreditați la București și alți membri ai corpului diplo­­mafic. Seara consacrată artei și litera­turii indiene s-a bucurat de o caldă primire din partea numeroasei asis­tențe prezente. (Agerpres) INFORMAȚII Duminică dimineață a părăsit Ca­pitala tovarășul Gheorghe Apostol, președintele Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă, pen­tru a participa la lucrările celui de-al 4-lea Congres Mondial al Sindica­telor care se va ține la Leipzig. La plecare, pe aeroportul Bănea­­sa, tovarășul Gheorghe Apostol a fost condus de tovarășii Petre Bori­­lă și Nicolae Ceaușescu,de secretarii Consiliului Central al Sindicatelor din R. P. Romînă Anton Moisescu, Liuba Chișinevschi și ing. Mihai Marin, de membri ai Prezidiului C C.S. președinți ai Comitetelor Centrale ale Sindicatelor, șefi de secție din C.C.S., activiști sindicali. Lunii 30 septembrie a. c. Aurel Mămnășan, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, a primit pe am­­basadorul extraordinar și plenipo­tențiar al Sudanului în Republica Populară Romînă, Mohamed Hamad El Nil, în legătură cu apropiata depunere a scrisorilor sale de acre­ditare. Cu prilejul celei de-a 8-a ani­versări a­­ proclamării Republicii Populare Chineze, luni seara a avut loc în sala cinematografului „Vasîle Alecsandri“ un spectacol de gală cu filmul „Pentru pace", o produc­ție a studiourilor cinematografice chineze. La spectacol au asistat tovarășii T. Rudenco, adjunct al ministrului Afacerilor Externe, Octav Livezea­­nu, vicepreședinte al Institutului ro­mîn pentru relațiile culturale cu străinătatea, reprezentanți ai Minis­terului Invățămîntului și Culturii, precum și un numeros public. Au fost de față de Bo­m­an, ambasadorul R. P. Chineze la Bucu­rești, și alți membri ai corpului di­­plomatic. v. Duminică au părăsit Capitală prof. Giuseppe Menotti de Fran­cesco, rectorul Universității din Milano cu soția și prof. Valerio Ciantarani, arheolog, conducătorul lucrărilor arheologice de la Sulmo­­na, care au participat la festivită­țile organizate în țara noastră cu prilejul bimilenarului Ovidiu. Ceilalți oameni de cultură ita­lieni, oaspeți ai țării noastre, au continuat vizitele în Capitală și în țară. Ei au fost la Institutul de ar­heologie, Institutul de istorie lite­rară și folclor, Institutul de folclor, Muzeul Satului etc. Luni seara a luat sfîrșit în sala Floreasca turneul International de baschet organizat de asociația spor­tivă Dinamo. Pentru desemnarea echipei ciș­­tigatoare a „Cupei Prieteniei“ s-au întîlnit formațiile Dinamo Tbilisi și Dinamo București. Baschetbaliștii sovietici au repurtat victoria cu sco­rul de­ 75—69 (41—33). Locul trei în clasament a revenit echipei G­ward­ia Varșovia care a învins cu 94—76 (44—38) pe Dinamo Tg. Mure-;, nr. 3 £ 1 ANUNI Casa Centrală a Armatei în colaborare cu Editura Militară organizează în cinstea zilei de 2 Octombrie — Ziua Forțelor Armate a­le R.P.R., un simpozion literar pe tema : „SCRIITORI MILITARI DES­PRE CĂRȚILE APĂRUTE IN EDITURA MILITARĂ“ își vor da concursul : Lt. col. Tăutu Nicolae — scriitor, lau­reat al Premiului de Stat, maior Voran Sever, Dumbravă Nicolae și, Radina Mi­rcea — scriitori. Activitatea va avea­ loc în ziua de 1 octombrie a. c. în sala de festivități a C.C.A., etaj II, o­­rele 19,30. Va urma un film artistic. Intrarea pe bază de invitații ce se pot ridica de la biroul pro­gramări C.C.A., telefon 4.93.48,

Next