Apărarea Patriei, decembrie 1957 (Anul 13, nr. 283-309)
1957-12-01 / nr. 283
2 Subunitatea este pregătită pentru concurs Concursul Intre subunitățile de artilerie, pentru cea mai bună bază materială, a devenit o tradiție. Cum este și firesc el se ține la începutul anului de instrucție. Subunitățile concurente obțin, în afară de premii, și multe alte avantaje, înainte de orice, important este că în noul an de instrucție, ele au create toate condițiile necesare unei bune instruiri a militarilor. De asemenea, în timpul concursului, are loc între subunități un intens și valoros schimb de experiență, în toate problemele, nu numai ale bazei materiale, cum ar fi : realizarea de economii pe linie de pregătire de luptă, problema luptei pentru obținerea titlului de subunitate de frunte etc. Ne aflăm în subunitatea comandată de ofițerul Medar Gh., angajată în concurs. In curtea cazărmii, atenția ne este atrasă de „Sala de documentare tehnică armament". In încăperea spațioasă și bine luminată exponatele realizate de ofițerii tehnici armament Dimen Gh. și Oros Andrei dau posibilitate oricărui militar să se documenteze teoretic și practic în toate problemele tehnice privind armamentul subunității și modul de îngrijire a acestuia. In remiza alăturată acestei săli, se află o „Sală de documentare tehnică auto“, rezultat al muncii ofițerului tehnic auto Diaconu Marin și sergentului reangajat Mîrleanu Ion. La mesele cu exponate, piese de motoare, din care multe secționate — întîlnești aproape în fiecare clipă militari care se documentează. Tot în această sală se află și un poligon redus de cameră, electrificat, construit de conductorii auto în timpul lor liber și care servește la instruirea personalului în problemele de circulație. De asemenea, întîlnim o reușită machetă care prezintă instalația electrică a mașinii și modul de funcționare a acesteia. Ieșind de aci, privirea îți este atrasă, fără să vrei, de o bază sportivă complexă : teren de fotbal, avînd în jur pistă pentru alergări, teren de volei și de baschet, trei porticuri pătrate complete, bare fixe și paralele pentru fiecare grupă. Toate puse la punct. Intr-o clădire rămasă neutilizată — întrecîndu-se reciproc — grupele de telefoniști, radiști și cercetași și-au făcut fiecare cite un poligon de cameră. Referindu-ne la telefoniști arătăm că ofițerul D. Popescu ajutat de soldații Iacob Ovidiu și Pîrvu Marin au realizat o sugestivă ladă de nisip, electrificată, care arată concret legăturile telefonice ale subunității. Ea aduce un ajutor prețios instructorului în procesul muncii de instruire a telefoniștilor. Alături, în sala radio, cu ajutorul unei mese de comandă, realizată de sergentul Vasile Virgil, instructorul se poate pune în legătură separat cu oricare radist, cu mai mulți în același timp sau cu toți deodată. El are astfel posibilitatea să transmită după nivelul pregătirii fiecărui subordonat. In sala de cercetare, militarii au tot ce le trebuie pentru lucrul în punctele de observare, în orice situație tactică, ziua și noaptea. In timpul orelor de studiu, aci ei pot repeta materia în bune condițiuni, singuri sau ajutați de instructorii lor. Tot aci prin grija ofițerului Cornea Atila, pe o ladă de nisip este reprodusă, nu numai perfect la scară dar și estetic, harta regiunii,pentru studiul ofițerilor. In apropiere, pe platoul de instrucție, un poligon genistic amenajat antiatomic arată concret militarilor lucrările de adăpostire ce se construiesc pe cîmpul de luptă modern. Colțul antichimic și colțul genistic sînt alăturate într-o sală. Se arată a fi sugestiv modul de asigurare antichimică și asigurarea genistică într-o situație dată. Conductorii auto dispun de un autodrom ce pune cele mai grele probleme de urcarea în pantă mare, conducere ca : întoarcerea în pantă, trecerea peste diferite obstacole etc. Ajutați și îndrumați de sergentul reangajat conductorii au realizat Chiperdoan, autodromul în cîteva zile. Pentru instrucția de front, platoul betonat asigură condiții de instruire perfectă a militarilor. Ofițerul Andronescu Mircea a realizat primul în garnizoană un astfel de platou. Instrucția focului a stat în centrul atenției ofițerului Medar Gh. Pentru această categorie de instrucție el a depus un interes susținut, reușind să aibă acum poligoane de cîmp pentru instruirea militarilor în orice condiții meteorologice, ziua sau noaptea. Pentru instruirea ochitorilor, aplicînd inovația ofițerului Donea Dumitru, s-a asigurat posibilitatea efectuării ochirii chiar din remiză, tăindu-se o fereastră în fața pieselor. Pentru instrucția focului din poziții acoperite cu trăgători de artilerie, comandantul a realizat un poligon redus de cîmp, electrificat. Acesta oferă posibilitatea să se rezolve toate problemele de tragere pe orice timp și în orice situație tactică creată de conducătorul exercițiului In același poligon, prin grija ofițerilor Popescu D. și Andronescu M. se pot instrui concomitent și cercetașii și transmisioniștii. In continuarea lui și la dimensiuni de astădată reale se văd balizele poligonului topografic, la care a lucrat cel mai mult ofițerul Țăranu Gh. La mică distanță și paralel cu poligonul redus de cîmp este construit poligonul de tragere cu armamentul de infanterie. In alcătuirea programelor săptămînale de instrucție, comandanții de subunități vor conta de acum și pe timpul ce-l foloseau în trecut cu deplasările în vederea tragerilor din poligonul garnizoanei. Pentru toată subunitatea există un club încăpător, o sală de documentare A.R.L.U.S., o bogată bibliotecă și o puternică stație de amplificare. Desigur, orice cititor se va întreba cum a realizat ofițerul Medar atîtea? Vom da și răspunsul. Sprijinindu-se permanent pe organizația de bază partid și organizația U.T.M., dînd sarcini concrete militarilor și controlînd la timp executarea lor, făcînd săptămînal cu ofițerii bilanțul muncii din subunitate, stimulînd pe cei evidențiați și fiind deosebit de exigent cu acei — foarte puțini la număr — delăsători. Este cazul să se menționeze și faptul că în această subunitate se duce la fel de susținut o serioasă muncă de inovații și raționalizări. De aceea, subunitatea a avut mulți reprezentanți — la toate maișaloanele — la consfătuirile militarilor de frunte ce au avut loc în cursul acestui an. Acum, în afară de inovațiile puse în aplicare, se experimentează în subunitate și un aruncător de dimensiuni reduse, adaptabil la orice material de artilerie pentru antrenamentul la tragerile artileriei. El are o bombă, de asemenea redusă, care azvîrlită cu ajutorul unui cartuș de armă, cade la țintă, redînd zgomotul și fumul caracteristic aruncătoarelor de mine. După tragere se culeg toate bombele, se reîncarcă cu capse și substanță fumigenă și se întrebuințează din nou, de mai multe ori. Subunitatea comandată de ofițerul Medar Gh. a izbutit să-și asigure o bază materială mai completă și mai bună decît în anul trecut. Militarii acestei subunități pot fi mîndri de cele realizate. Colonel GH. BENGA Cu „Ostașii isteți“ în excursie și în unitatea din care face parte ofițerul Tudoruț Petre s-a încetățenit un frumos obicei , cu regularitate, în fiecare duminică, toți militarii, fără excepție, ascultă instructiva emisiune radio : „Drumeții veseli“. Cu acest prilej ei și-au însușit multe lucruri noi și interesante. Intr-una din zile, cineva a venit cu propunerea să se organizeze și în unitate asemenea concursuri. Comuniștii și utemiștii au fost primii susținători ai propunerii. Maiorul Hanganu Ioan, medicul unității, a fost printre primii entuziaști care a organizat un asemenea concurs. Astăzi, aproape în fiecare duminică militarii iau parte la cite două concursuri : ...la radio și imul în propria unitate. Concursurile „Ostașii isteți“ organizate în unitate au căpătat un adevărat caracter instructiv și educativ. Intr-una din duminici el a avut ca temă : „Viața și activitatea militară a lui Ștefan cel Mare“, în arta „Istoricul aviației“, apoi au urmat : „Teatrul lui I. L. Caragiale“, „Energia atomică“, „Istoricul parașutismului“, „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie“ etc. In prezent se pregătesc două tematici : „A zecea aniversare a R.P.R.“ și „Eminescu, viața și opera“, iar pentru ofițeri „O călătorie pe drumurile patriei de la Timișoara la Iași“. Este demn de remarcat faptul că cu fiecare nou concurs, odată cu interesul mai mare stîrnit în rîndul militarilor, a crescut și numărul concurenților. Lupta pentru a cîștiga concursul a devenit o chestiune de onoare pentru fiecare subunitate și pentru fiecare militar. S-au afirmat în mod deosebit în cadrul concursurilor sergentul Iancu Gheorghe, campion absolut de parașutism al R.P.R., soldatul fruntaș Răducanu Mihail, soldații Voiculescu Petre, Panait Petre și alții. Cîștigătorii concursurilor au fost premiați cu diferite obiecte ca : tricouri, treninguri, pantofi de tenis, mingi de ping-pong, cărți etc. Cu subunitățile ciștigătoare ale concursurilor, cu aprobarea comandantului, au fost organizate excursii și vizite la monumentele și locurile istorice întorși din excursiile făcute, militarii au povestit cu entuziasm tovarășilor lor despre cele ce au văzut și auzit Concursurile „Ostașii isteți“ se afirmă tot mai mult ca un important mijloc pentru a face cunoscut într-un chip interesant și atractiv frumusețile și bogățiile patriei, tradițiile de luptă ale poporului, minunata sa cultură. Căpitan GH. NICULIȚA B DE LA EDITURA MILITARA In atenția lucrătorilor politici și bibliotecarilor. La unele exemplare din lucrarea „Comportarea militarilor în afara unității", din greșeala tipografiei s-au inclus o serie de pagini din altă lucrare. Să se verifice toate exemplarele primite în unitate și cele cu greșeală să se trimită pe adresa : Secția Difuzare a Presei Militare, Calea 13 septembrie nr. 18 București. g ÄPÄRAREfi PÂTRTÉt_______^ ________________________Duminică / decembrie 1957 Nr. 283 (3509) Sprijin al comandantului Subunitatea ocupase poziția de plecare la ofensivă. In așteptarea ordinului de atac, militarii se amplasaseră la teren atît de bine încît nu era chip să descoperi vreun semn care să le trădeze prezența în acele locuri. Noaptea poziția lor a fost inspectată de un grup de ofițeri care se arătară mulțumiți de cele constatate. Era întuneric și ostașii nu i-au putut recunoaște. După plecarea lor, din om în om, de la un flanc la celălalt al poziției, se răspîndi un zvon : „A fost ministrul Forțelor Armate în inspecție ! L-a felicitat pe comandant!“ Și erau mîndri de aceasta. La sfîrșitul aplicației subunitatea a fost evidențiată pe unitate, ofițerii recompensați cu bani, iar numeroși ostași avansați în grad. Frumoasă recompensă . Se încheia cu aceasta anul de instrucție și se împlinea un vis început cu multe luni în urmă. Comandantul subunității și locțiitorul său politic își strînseră mîinile, ceea ce putea să însemne și o mulțumire reciprocă pentru rezultatele obținute, și un nou legămînt pentru viitor. Străbătuseră un drum nu prea lung — de un an numai — dar multe greutăți au avut de înfruntat. Aplicația aceasta le dăruise bucurie, nu atît prin recompensele acordate cît mai ales prin rezultatele muncii care se arătau acum. Căpitanul Bujor Simion și locotenentul-major Chirilă Gheorghe — primul comandant și celălalt lucrător politic — au venit aproape în același timp la subunitate. S-au întâlnit într-o seară în fruntea subunității gaita de marș. In cea dintîi acțiune, ofițerii s-au cercetat cu atenție, năzuind să se apropii unul de celălalt, să se cunoască. Și se pare că lucrul acesta n-a fost prea greu. Căpitanul Bujor, puțin mai în vîrstă, este un om așezat, cu vorba cugetată, care îți inspiră încredere. Locotenentul-major Chirilă, mai tînăr, este mereu agitat, prezent peste tot — cînd sfătuindu-se cu comuniștii, cînd mobilizînd pe utemiști ori încredințînd o sarcină urgentă unui agitator. La sfîrșitul aplicației comandantul și locțiitorul său politic au stat de vorbă ceasuri întregi despre felul cum vor trebui să-și împartă munca pentru ca să adune roade bogate la sfîrșitul anului care abia începea. — Vom face lucruri frumoase împreună — nădăjdui comandantul. Locțiitorul politic se arătă convins de aceasta și porniră neîntîrziat la treabă. Ofițerul Chirilă avea sarcina să-i convingă pe subordonați că subunitatea lor trebuie neapărat să ajungă prima pe regiment și că pentru aceasta nu trebuie decît să îndeplinească cu deplină convingere ordinele comandantului. — Nu va fi tocmai ușor — își spuse lucrătorul politic, bucurîndu-se totuși la gîndul izbînzii pe care o credea sigură. Și se strădui să găsească o verigă cu care să înceapă lucrul. După cîteva căutări, găsi că „veriga" cea mai potrivită ar fi plutonul comandat de locotenentul Gavrilescu Vasile. Tînărul ofițer venise din școala militară cu o bună pregătire teoretică și cu multe speranțe. Intr-o zi își arătă dorința de a intra în partid. — Ce trebuie să fac pentru aceasta ? — îl întrebă locotenentul Gavrilescu pe locțiitorul politic al comandantului de subunitate. Ofițerul Chirilă se bucură. Il răspunse : — Să munciți mai mult și mai bine. Să nu dezarmați niciodată mulțumindu-vă cu ceea ce ați realizat. Și încă multe altele îi mai spuse. Ofițerul Gavrilescu înțelese că unui comunist i se cere să fie mereu în fruntea maselor prin exemplu de stăruință și pricepere. In companie începuse după aceasta o aprigă întrecere între plutoanele comandate de ofițerii Gavrilescu și Samoilă Gheorghe, tinzînd fiecare să ajungă pe un loc de frunte. Apoi li se alăturară și celelalte plutoane. Din această luptă a avut de cîștigat întreaga subunitate De curînd ofițerul Gavrilescu a fost primit în rîndurile candidaților de partid — semn că-și îndeplinește cu cinste îndatoririle de comandant. Acum în subunitate e forfotă mare. Sălile și chiar cancelaria comandantului s-au transformat în adevărate ateliere , se pregătesc materiale pentru noul an de instrucție. Ofițerul Chirilă n-are o clipă de odihnă. A primit doar militari din leatul tînăr. Și înainte de toate trebuie să-i cunoască. La locul de muncă. In cancelarie, soldatul își deschide mai greu sufletul, dar la o țigară, în pauză, ori la diferite treburi gospodărești se miră și el cît e de vorbăreț. Și toate acestea îl folosesc lucrătorului politic în activitatea sa viitoare. De pe acum a „pus ochii" pe viitori agitatori, pe cei mai buni utemiști. Știe din experiență cît face să ai ajutoare de ispravă. In timpul anului, de pildă, subunitatea a executat o aplicație în care s-au cerut multe eforturi. După un marș obositor, militarii au ajuns în raionul de concentrare și au început lucrările genistice. Unii lucrau însă fără convingere și nu respectau regulile de mascare. Cu învoirea comandantului, locțiitorul politic convocă scurtă ședință cu membrii grupei de partid, secretarul o organizației U.T.M. de subunitate și agitatorii. Ordinea de zi: „In aplicație se procedează ca și într-o situație reală". Comuniștii, atemiștii și agitatorii să dea exemplu. Căpitanul Bujor și locotenentul-major Chirilă au fost chemați apoi la ordinele superiorilor. După două ore s-au întors. Lucrările genistice erau aproape gata. ...Un lucru îl cam neliniștește acum pe ofițerul Chirilă , cu cine va alcătui grupa artistică a subunității ? Cînd vine plutonierul de la muzică să-i învețe marșuri pe ostași nu se deslipește de lîngă el cu gînd să afle „talente". — Pentru că — spune ofițerul — cîntecul descrețește fruntea, îți alungă oboseala, îți sporește și puterile și voința. Deocamdată a găsit un solist și cîțiva care știu să cînte din fluier. Nu încape însă nici o îndoială că nu peste multă vreme se va vorbi despre o grupă artistică completă în subunitatea sa. Au venit ostași tineri în subunități. Și deja se spun cuvinte de laudă despre felul cum sînt ei instruiți și educați în subunitatea comandată de Căpitanul Bujor Simion. Ofițerul Chirilă Gheorghe se bucură. La aceste prime rezultate ca și la cele de anul trecut a pus și el umărul, împreună le-au făurit. Locotenent-major T. MARGINEANT Artiști militari în Culturii“ începe „Luna culturii". In vederea acestei mari manifestări, organizată in cinstea aniversării a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romine, editurile și teatrele, muzeele și formațiile artistice din întreaga țară s-au pregătit intens. O atmosferă de muncă entuziastă domnește și in instituțiile culturale ale armatei. Pentru început ne-am propus sa informăm cititorii noștri despre activitatea desfășurată în aceste zile la Ansamblul de Cântece și Dansuri al Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R. La întrebările noastre ne-a răspuns șeful ansamblului, locotenentcolonelul Căpităniță Gh. Am intrat direct în subiect In primul plan al pregătirilor noastre pentru „Luna culturii" s-a situat un spectacol de cîntece și dansuri cuprinzînd selectiuni din repertoriul cu care ansamblul nostru s-a prezentat în fața publicului din țară și străinătate de-a lungul celor 10 ani de existență, împliniți de curînd. Cu alte cuvinte, va fi o trecere in revistă a principalelor succese obținute de artiștii militari intr-un deceniu de activitate. — întocmai. Intenționăm Insă ca în acest spectacol să introducem și cîteva lucrări muzicale noi, și anume două-trei cîntece de masă cu caracter muncitoresc și cam tot atîtea prelucrări de folclor. — In afară de cîntece și dansuri, cu ce se va mai prezenta ansamblul ? — Cu partea întîi din oratoriul ,,Tudor Vladimirescu" de Gh. Dumitrescu. Eventual și cu oratoriul „Horia“ de Alfred Mendelsohn, în primă audiție. Spun eventual, pentru că pînă la această oră nu s-a hotărît definitiv acest lucru. — Cite spectacole va da ansamblul in „Luna culturii"7 — Numărul exact nu vi l-aș putea spune. Sigur este însă faptul că la 4 decembrie va da un mare concertspectacol în sala Floreasca, precum și faptul că unul din spectacole va fi televizat în întregime. Cu prilejul unor sărbători se obișnuia ca dintre membrii ansamblului să se formeze brigăzi artistice, care dădeau spectacole în uzine, întreprinderi și unități militare. — La fel vom face și acum. Am trecut deja la alcătuirea unor brigăzi și la întocmirea programului lor. Aceste brigăzi vor da spectacole în Capitală și la cîteva localități din imprejurimi, atît în „Săptămîna muzicii“, între 7 și 13 decembrie, cît și în restul „Lunii culturii". Altceva ce ne mai puteți spune? Pentru 30 Decembrie ansamblul nostru pregătește un spectacol festiv, în care vor figura cîntece și dansuri noi, aflate în prezent în repetiție. Deocamdată atît. Dacă vor surveni noutăți vom informa la timp ziarul și prin el cititorii. ...Scurta noastră convorbire cu șeful Ansamblului s-a încheiat aci. I-am mulțumit și am urat colectivului artistic al ansamblului mult succes în „Luna culturii". N. MANOLIU DIN EXPERIENȚA MUNCII DE EDUCARE PATRIOTICĂ A MILITARILOR INIȚIATIVE, ACȚIUNI, METODE Intr-o dupa amiaza molcoma de toamnă, pașii m-au îndreptat spre camera de activitate politico-culturală a unei subunități de artilerie. Cînd am deschis ușa, într-un colț al încăperii, un soldat fruntaș, înalt și spătos, tocmai arăta ceva pe o hartă celor cîțiva militari strînși roată în jurul lui. „I-o fi venit dorul de meleagurile natale4“ — mi-am zis în gînd. Apropiindu-mă, am aflat însă că era vorba despre altceva. Utemistul Panglică Traian, fiu de colectivist din regiunea Constanța, povestea tinerilor militari despre raionul și regiunea sa. Satul lui nu era trecut pe hartă, dar clipele acelea se părea că aveau darul să-i amintească de ogoarele colectivei, de chipul celor de acasă. In privirile și vorbele lui se putea desluși mîndria că face parte din prima regiune a țării în care oamenii și-au unit pămînturile pășind cu încredere pe făgașul vieții noi. In zilele cît am stat în această unitate am aflat și despre alte activități interesante, bogate în conținut, organizate în vederea educării patriotice a militarilor. Iată cîteva dintre ele: Un loc important în cunoașterea de către militari a tradițiilor de luptă ale poporului nostru l-a avut evocarea figurilor marilor domnitori și comandanți de oști ai țării noastre : Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit, Tudor Vladimirescu și alții. In acest scop au fost folosite cu succes serile literare. O astfel de seară a avut ca temă evocarea figurii marelui comandant de oști Mircea cel Bătrîn. Seara literară, organizată în subunitatea școală de sergenți, a început cu prezentarea datelor istorice despre domnitor. S-au citit apoi fragmente din „Scrisoarea a III-a“ de Mihail Eminescu, după care doi utemiști au povestit despre luptele de la Rovine și Cosova, purtate de Mircea cel Bătrîn împotriva jugului străin. Seara literară s-a încheiat cu marșuri revoluționare. In perioada aplicațiilor tactice fost organizat un foc de tabără pe teama : „Faptele eroice ale ostașilor romîni în războiul de independență din 1877“. Aici au fost recitate poeziile „Peneș Curcanul“, „O scrisoare de la Muselim Selo“, fragmente din „Cîntecul redutei“ și „Sergentul“. Șezătoarea s-a încheiat cu un program artistic care a cuprins cîntece și jocuri din diferite regiuni ale țării. O deosebită impresie asupra militarilor au lăsat-o întîlnirile cu luptători comuniști din ilegalitate și cu mai mulți participanți la războiul antihitlerist. Cu prilejul unei astfel de întîlniri, tovarășul Ștefănescu a înfățișat militarilor episoade din lupta comuniștilor în ilegalitate. Maiorul Eftimiu a povestit despre luptele purtate de Divizia Tudor Vladimirescu de la Sfîntul Gheorghe pînă la Oradea. Pe teme privind trecutul de luptă al poporului nostru au fost organizate între subunități și concursuri „Ostașii isteți“. Un astfel de concurs care s-a bucurat de aprecierea tuturor a avut ca temă „Răscoala din 1907“. Concursul a fost cîștigat de militarii școlii de sergenți, care s-au pregătit mai cu rîvnă. Militarii acestei unități au participat și la unele activități educative organizate de comitetul orășenesc U.T.M. Așa, de pildă, ei au luat parte la concursul „Drumeții veseli“ pe tema „Istoricul orașului“. Lucrurile aflate aci au constituit un bogat material pentru organele conducătoare U.T.M., pentru agitatori, de a face cunoscut militarilor istoricul orașului în care-și satisfac serviciul militar, dezvoltarea lui în timpul regimului democrat-popular, perspectivele lui în următorii ani. Tot în acest scop a fost amenajat în unitate un panou pe care sînt înfățișate în cifre și imagini principalele bogății și unități economice de pe teritoriul raionului cît și alte date care oglindesc devoltarea lui în anii democrației populare. Panoul a fost folosit de conducătorii de lecții politice pentru exemplificarea lecțiilor și de către agitatori în ținerea unor convorbiri. Desigur că numărul acțiunilor întreprinse în această unitate în vederea educării patriotice a milițiilor este mult mai mare. Important de arătat este faptul că toate aceste acțiuni au avut o mare influență asupra ostașilor, i-au mobilizat la o muncă tot mai avîntată. La tragerile de luptă, în aplicațiile tactice, în momentele cele mai grele, învățămintele desprinse din ele au constituit un imbold care i-a îndemnat să muncească cu rîvnă și hotărîre pentru cucerirea măiestriei militare. In Și mai este nevoie de o mențiune: inițierea, organizarea și desfășurarea acestei bogate activități educative un aport deosebit l-au adus organizațiile U.T.M. în frunte cu instructorul U.T.M., căpitanul P. Petre, el însuși un pasionat cititor al literaturii, bun cunoscător al operelor în care sînt zugrăvite pagini din trecutul glorios de luptă al poporului nostru. Birourile organizațiilor de bază U.T.M au avut întotdeauna printre obiectivele principale și educarea patriotică a militarilor. Deseori au fost cazurile cînd în ședințele de birou și în adunările generale atemiștii au analizat aportul lor pentru educarea patriotică a militarilor și au făcut propuneri pentru îmbunătățirea acestei activități. Participarea unui număr mare de atemiști la toate acțiunile întreprinse pentru educarea patriotică a militarilor a îmbogățit viața organizațiilor, a făcut-o mai vie, mai tinerească, mai plină de conținut educativ Căpitan J. PETRESCU ÎN AJUTORUL INSTRUCȚIEI FOCULUI ȚINTE TELECOMANDATE In cuprinsul poligonului de trageri din Cotroceni erau aliniate numeroase ținte montate pe mecanisme de telecomandă, cabluri, aparate de tot felul — unele lucrate cu migală, cu îndemînare de artist, altele mai puțin izbutite ca înfățișare dar dovedind aceeași stăruință și dragoste de muncă. Expoziția creatorilor de ținte telecomandate era de fapt o prezentare a gradului de pregătire tehnică a inginerilor și tehnicienilor, a ofițerilor, sergenților și angajaților civili care se străduiesc să pună la dispoziția militarilor, pentru instruire, un material bogat, tot mai perfecționat și cu randament tot mai mare. Erau, alături de realizările lor, colective întregi, ori numai reprezentanții lor veniți din îndepărtate colțuri de țară. Așteptau cu încordarea înscrisă pe chip. Așteptau sosirea comisiei, aprecierea ei. In cele Cîteva prototipuri era adunată munca a sute de oameni. In ele erau cuprinse nenumărate calcule, căutări, îndoieli și certitudini, zile întregi petrecute în ateliere și în cîmpurile de experiență, nopți nedormite și cea mai mare parte din timpul liber. Așteptau acum comisia care să le spună că toată această muncă are preț bun, că nu s-au străduit în zadar. O ultimă verificare a funcționării receptorului. Locotenent-colonel Mihalache Nicolae și căpitan inginer Boghițoiu Ion (Clișeul nr. 1) sînt mulțumiți. Comisia poate să vină ! Și centralizatorul funcționează ! Căpitan inginer Cristea Constantin cercetează cu atenție legăturile. (Clișeul nr. 2). In acest timp, angajatul civil Badea Vasile, aflat undeva în urmă, manevrează un emițător de telecomandă. Aceste piese și altele ajutătoare, alcătuiesc un sistem de telecomandă a țintelor prin radio și telefon și mixt, radio-fir. Realizatorii sînt mulți — aproape tot personalul unui poligon de studii și experiență— al tehnicii de transmisiuni. Un interesant sistem de telecomandă al țintelor a prezentat și colectivul condus de căpitan-inginer Giurgiu Bucur. O contribuție însemnată au avut căpitan-inginer Dragu Ion și locotenent-major Toma Gheorghe. In clișeul 3 : Căpitan-inginer Giurgiu Bucur reglează mecanismul de ridicarea țintei. Concursul pentru cele mai bune aparate de telecomandă a țintelor a scos la iveală gîndirea creatoare a personalului tehnic al armatei noastre, a comandanților de tot felul, hotărîrea lor de a-și aduce contribuția la continua întărire a capacității de luptă a trupelor. (Foto ST. IONESCU) Maior LASCU PAUL Căpitan inginer BĂLTĂREȚ NICOLAE Locotenent-major inginer SIRBU GHEORGHE Șefii unor colective care au prezentat la concurs lucrări izbutite Pentru instruirea ofițerilor din punctele de comandă aceste întrebări, ofițerii iau cunoștință în momentul ieșirii din serviciu, pentru ca în timpul liber să poată studia materialul bibliografic. Intrucît nici unul nu cunoaște cele cinci întrebări la care va trebui să răspundă, este obligat să studieze materialul indicat pentru toate cele 15 întrebări. La intrarea în serviciu, fiecare ofițer prezintă notițele extrase din materialul studiat. Apoi, cînd activitățile aeriene încetează și ofițerii din tură sînt la dispoziția șefului de punct, acesta pune în discuție întrebările, indicînd pe cel ce va trebui să răspundă. Pînă in prezent, ofițerii au trebuit să studieze materialul cuprins în 1220 de întrebări din diferite forme ale pregătirii militare, reușind să-și ridice sensibil nivelul pregătirii de luptă. Au fost dexemplu dezbătute probleme ale prgătirii de specialitate ca : principiile și metodica dirijării vînătorului la țintă, organizarea și misiunile P.C. etc., îmbinate cu discutarea cunoștințelor de bază privitoare la navigație, radiolocație, cunoașterea tehnicii de aviație și altele. Totodată s-a pus un accent deosebit pe cunoașterea și aplicarea regulamentelor generale și de luptă, pe dezvoltarea culturii generale și pe îmbunătățirea pregătirii politice. Trebuie menționat că întreaga activitate s-a desfășurat în afara orelor de program și a cuprins probleme în afara celor indicate de programa analitică. Totodată, întrebările formulate referitor la pregătirea politică au fost axate pe tematica pregătirii marxist-leniniste. In munca de studiere a materialului indicat și darea unor răspunsuri complete s-au evidențiat ofițerii Bocneanu Gheorghe, Dragomir Marin, Danciu Constantin și alții. Această metodă dă posibilitatea cunoașterii permanente a pregătirii subordonaților, permite recapitularea continuă a disciplinelor predate în cadrul programei analitice, contribuie la pregătirea ofițerilor din P. C., dînd posibilitate verificării zilnice a acestora de către șef. Iar prin forma de angrenare continuă a fiecărui ofițer în studiul diverselor laturi ale pregătirii militare și politice s-a ajuns la obținerea unor rezultate bune în activitatea desfășurată zi cu zi în P. C. Astfel, interceptările dirijate de punct au reușit în proporție de proape sută la sută, iar ofițerii caare încadrează P.C. au obținut numai calificative de „bine" și „foarte bine“ la examenul de sfîrșit de an. In același timp, grija ofițerilor, față de pregătirea militarilor în termen din subordine a crescut, ajungîndu-se ca și aceștia să poată urmări cîte 6 și chiar mai multe ținte odată. Intrucît această metodă a dat rezultate bune, noi o facem publică pentru a putea fi aplicată și în alte unități care dispun de formațiuni similare de luptă. Maior F. MIHAI In scopul asigurării unei pregătiri multilaterale a ofițerilor care-și desfășoară activitatea în P. C., ofițerul Ivașcu Teodor a aplicat metodă care a fost îmbrățișată cu o mult interes de către subordonați. Metoda constă în punerea în scris a 5 întrebări pentru fiecare ofițer intrat în tură. Iar pentru că serviciul de tură este îndeplinit de 3 ofițeri, se pun deci 15 întrebări, din diferite domenii de pregătire militară. De dicht ruuiKKirI »J ru Lr ANUNȚ A apărut „REVISTA ARMELOR“ nr. 12 din 1957 Cereți o de la responsabilul cu revista din unitate.