Apărarea Patriei, decembrie 1957 (Anul 13, nr. 283-309)

1957-12-01 / nr. 283

2 Subunitatea este pregătită pentru concurs Concursul Intre subunitățile de artilerie, pentru cea mai bună bază materială, a devenit o tradiție. Cum este și firesc el se ține la începutul anului de instrucție. Subunitățile concurente obțin, în afară de premii, și multe alte avan­taje, înainte de orice, important es­te că în noul an de instrucție, ele au create toate condițiile necesare unei bune instruiri a militarilor. De asemenea, în timpul concursu­lui, are loc între subunități un intens și valoros schimb de experiență, în toate problemele, nu numai ale ba­zei materiale, cum ar fi : realizarea de economii pe linie de pregătire de luptă, problema luptei pentru obți­nerea titlului de subunitate de frun­te etc. Ne aflăm în subunitatea coman­dată de ofițerul Medar Gh., anga­jată în concurs. In curtea cazărmii, atenția ne este atrasă de „Sala de docu­mentare tehnică armament". In încă­perea spațioasă și bine luminată ex­ponatele realizate de ofițerii tehnici armament Dimen Gh. și Oros An­drei dau posibilitate oricărui mili­tar să se documenteze teoretic și practic în toate problemele tehnice privind armamentul subunității și modul de îngrijire a acestuia. In remiza alăturată acestei săli, se află o „Sală de documentare teh­nică auto“, rezultat al muncii ofițe­rului tehnic auto Diaconu Marin și sergentului reangajat Mîrleanu Ion. La mesele cu exponate, piese de motoare, din care multe secționate — întîlnești aproape în fiecare clipă militari care se documentează. Tot în această sală se află și un poligon redus de cameră, electrifi­­cat, construit de conductorii auto în timpul lor liber și care servește la instruirea personalului în problemele de circulație. De asemenea, întîl­­nim o reușită machetă care prezin­tă instalația electrică a mașinii și modul de funcționare a acesteia. Ieșind de aci, privirea îți este a­­trasă, fără să vrei, de o bază spor­tivă complexă : teren de fotbal, a­­vînd în jur pistă pentru alergări, teren de volei și de baschet, trei por­ticuri pătrate complete, bare fixe și paralele pentru fiecare grupă. Toa­te puse la punct. Intr-o clădire rămasă neutilizată — întrecîndu-se reciproc — gru­pele­ de telefoniști, radiști și cerce­tași și-au făcut fiecare cite un po­ligon de cameră. Referindu-ne la telefoniști arătăm că ofițerul D. Popescu ajutat de sol­dații Iacob Ovidiu și Pîrvu Marin au realizat o sugestivă ladă de nisip, electrificată, care arată concret le­găturile telefonice ale subunității. Ea aduce un ajutor prețios instruc­torului în procesul muncii de in­struire a telefoniștilor. Alături, în sala radio, cu aju­torul unei mese de comandă, reali­zată de sergentul Vasile Virgil, in­structorul se poate pune în legătură separat cu oricare radist, cu mai mulți în același timp sau cu toți deodată. El are astfel posibilitatea să transmită după nivelul pregăti­rii fiecărui subordonat. In sala de cercetare, militarii au tot ce le trebuie pentru lucrul în punctele de observare, în orice si­tuație tactică, ziua și noaptea. In timpul orelor de studiu, aci ei pot repeta materia în bune condițiuni, singuri sau ajutați de instructorii lor. Tot aci prin grija ofițerului Cornea Atila, pe o ladă de nisip este reprodusă, nu numai perfect­ la scară dar și estetic, harta regiunii,­­pentru studiul ofițerilor. In apropiere, pe platoul de in­strucție, un poligon genistic amena­jat antiatomic arată concret milita­rilor lucrăr­ile de adăpostire ce se construiesc pe cîmpul de luptă mo­dern. Colțul antichimic și colțul ge­nistic sînt alăturate într-o sală. Se arată a fi sugestiv modul de asigu­rare antichim­ică și asigurarea ge­­nistică într-o situație dată. Conductorii auto dispun de un autodrom ce pune cele mai grele probleme de urcarea în pantă mare, conducere ca : întoarcerea în pantă, trecerea peste diferite ob­stacole etc. Ajutați și îndrumați de sergentul reangajat conductorii au realizat Chiper­doan, autodromul în cîteva zile. Pentru instrucția de front, pla­toul betonat asigură condiții de instruire perfectă a militarilor. Ofi­țerul Andronescu Mircea a realizat primul în garnizoană un astfel de platou. Instrucția focului a stat în cen­trul atenției ofițerului Medar Gh. Pentru această categorie de instruc­ție el a depus un interes susținut, reușind să aibă acum poligoane de cîmp pentru instruirea militarilor în orice condiții meteorologice, ziua sau noaptea. Pentru instruirea ochitorilor, apli­­cînd inovația ofițerului Donea Du­mitru, s-a asigurat posibilitatea e­­fectuării ochirii chiar din remiză, tăindu-se o fereastră în fața piese­lor. Pentru instrucția focului din po­ziții acoperite cu trăgători de artile­rie, comandantul a realizat un poli­gon redus de cîmp, electrificat. A­­cesta oferă posibilitatea să se rezolve toate problemele de tragere pe ori­ce timp și în orice situație tactică creată de conducătorul exercițiu­lui In același poligon, prin grija o­­fițerilor Popescu D. și Andronescu M. se pot instrui concomitent și cer­­cetașii și transmisioniștii. In conti­nuarea lui și la dimensiuni de astă­­dată reale se văd balizele poligo­nului topografic, la care a lucrat cel mai mult ofițerul Țăranu Gh. La mică distanță și paralel cu po­ligonul redus de cîmp este con­struit poligonul de tragere cu arma­mentul de infanterie. In alcătuirea programelor săptămînale de in­strucție, comandanții de subunități vor conta de acum și pe timpul ce-l foloseau în trecut cu deplasările în vederea tragerilor din poligonul garnizoanei. Pentru toată subunitatea există un club încăpător, o sală de docu­mentare A.R.L.U.S., o bogată bi­bliotecă și o puternică stație de am­plificare. Desigur, orice cititor se va între­ba cum a realizat ofițerul Medar atîtea? Vom da și răspunsul. Spri­­jinindu-se permanent pe organizația de bază partid și organizația U.T.M., dînd sarcini concrete militarilor și controlînd la timp executarea lor, făcînd săptămînal cu ofițerii bilan­țul muncii din subunitate, stimulînd pe cei evidențiați și fiind deosebit de exigent cu acei — foarte puțini la­ număr — delăsători. Este cazul să se menționeze și faptul că în această subunitate se duce la fel de su­sținut o serioasă muncă de inovații și raționalizări. De aceea, subunitatea a avut mulți reprezentanți — la toate mai­șaloanele — la consfătuirile milita­­­­rilor de frunte ce au avut loc în cursul acestui an. Acum, în afară de inovațiile pu­se în aplicare, se experimentează în subunitate și un aruncător de di­mensiuni reduse, adaptabil la orice material de artilerie pentru antre­namentul la tragerile artileriei. El are o bombă, de asemenea redusă, care azvîrlită cu ajutorul unui car­tuș de armă, cade la țintă, redînd zgomotul și fumul caracteristic a­­runcătoarelor de mine. După tra­gere se culeg toate bombele, se re­­încarcă cu capse și substanță fumi­genă și se întrebuințează din nou, de mai multe ori. Subunitatea comandată de ofițe­rul Medar Gh. a izbutit să-și asi­gure o bază materială mai completă și mai bună decît în anul trecut. Militarii acestei subunități pot fi mîndri de cele realizate. Colonel GH. BENGA Cu „Ostașii isteți“ în excursie și în unitatea din care face parte ofi­țerul Tudoruț Petre s-a încetățenit un frumos obicei , cu regularitate, în fie­care duminică, toți militarii, fără ex­cepție, ascultă instructiva emisiune radio : „Drumeții veseli“. Cu acest pri­lej ei și-au însușit multe lucruri noi și interesante. Intr-una din zile, cineva a venit cu propunerea să se organizeze și în uni­tate asemenea concursuri. Comuniștii și utemiștii au fost primii susținători ai propunerii. Maiorul Hanganu Ioan, medicul unității, a fost printre primii entuziaști care a organizat un aseme­nea concurs. Astăzi, aproape în fiecare duminică militarii iau parte la cite două concursuri : ...la radio și imul în propria unitate. Concursurile „Ostașii isteți“ orga­nizate în unitate au căpătat un a­­devărat caracter instructiv și educa­tiv. Intr-una din duminici el a avut ca temă : „Viața și activitatea mili­tară a lui Ștefan cel Mare“, în arta „Istoricul aviației“, apoi au urmat : „Teatrul lui I. L. Caragiale“, „Ener­gia atomică“, „Istoricul parașutismu­lui“, „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie“ etc. In prezent se pregătesc două tema­tici : „A zecea aniversare a R.P.R.“ și „Eminescu, viața și opera“, iar pentru ofițeri „O călătorie pe drumurile pa­triei de la Timișoara la Iași“. Este demn de remarcat faptul că cu fiecare nou concurs, odată cu inte­resul mai mare stîrnit în rîndul mi­litarilor, a crescut și numărul con­curenților. Lupta pentru a cîștiga concursul a devenit o chestiune de onoare pentru fiecare subunitate și pentru fiecare militar. S-au afirmat în mod deosebit în cadrul concursurilor sergentul Iancu Gheorghe, campion ab­solut de parașutism al R.P.R., solda­tul­ fruntaș Răducanu Mihail, soldații Voiculescu Petre, Panait Petre și alții. Cîștigătorii concursurilor au fost pre­miați cu diferite obiecte ca : tricouri, treninguri, pantofi de tenis, mingi de ping-pong, cărți etc. Cu subunitățile ciștigătoare ale con­cursurilor, cu aprobarea comandantu­lui, au fost organizate excursii și vi­zite la monumentele și locurile isto­rice întorși din excursiile făcute, mili­tarii au povestit cu entuziasm tovară­șilor lor despre cele ce au văzut și auzit Concursurile „Ostașii isteți“ se a­­firmă tot mai mult ca un impor­tant mijloc pentru a face cunoscut în­tr-un chip interesant și atractiv fru­musețile și bogățiile patriei, tradițiile de luptă ale poporului, minunata sa cultură. Căpitan GH. NICULIȚA B DE LA EDITURA MILITARA In atenția lucrătorilor politici și bibliotecarilor. La unele exemplare din lucra­rea „Comportarea militarilor în a­­fara unității", din greșeala tipo­grafiei s-au inclus o serie de pa­gini din altă lucrare. Să se verifice toate exempla­­rele primite în unitate și cele cu greșeală să se trimită pe adresa : Secția Difuzare a Presei Militare, Calea 13 septembrie nr. 18 București. g ÄPÄRAREfi PÂTRTÉt_______^ ________________________Duminică / decembrie 1957 Nr. 283 (3509) Sprijin al comandantului Subunitatea ocupase poziția de plecare la ofensivă. In așteptarea ordinului de atac, militarii se amplasa­seră la teren atît de bine încît nu era chip să descoperi vreun semn care să le trădeze prezența în acele locuri. Noaptea poziția lor a fost inspectată de un grup de o­­fițeri care se arătară mulțumiți de cele constatate. Era întuneric și ostașii nu i-au putut recunoaște. După ple­carea lor, din om în om, de la un flanc la celălalt al poziției, se răspîndi un zvon : „A fost ministrul For­țelor Armate în inspecție ! L-a felicitat pe comandant!“ Și erau mîndri de aceasta. La sfîrșitul aplicației subunitatea a fost evidențiată pe unitate, ofițerii recompensați cu bani, iar numeroși ostași avansați în grad. Frumoasă recompensă . Se încheia cu aceasta anul de instrucție și se împli­nea un vis început cu multe luni în urmă. Comandan­tul subunității și locțiitorul său politic își strînseră mîinile, ceea ce putea să însemne și o mulțumire reci­procă pentru rezultatele obținute, și un nou legămînt pentru viitor. Străbătuseră un drum nu prea lung — de un an numai — dar multe greutăți au avut de în­fruntat. Aplicația aceasta le dăruise bucurie, nu atît prin recompensele acordate cît mai ales prin rezulta­tele muncii care se arătau acum. Căpitanul Bujor Simion și locotenentul-major Chi­­rilă Gheorghe — primul comandant și celălalt lucrător politic — au venit aproape în același timp la subuni­­tate. S-au întâlnit într-o seară în fruntea subunității gaita de marș. In cea dintîi acțiune, ofițerii s-au cerce­tat cu atenție, năzuind să se apropii unul de celălalt, să se cunoască. Și se pare că lucrul acesta n-a fost prea greu. Căpitanul Bujor, puțin mai în vîrstă, este un om așezat, cu vorba cugetată, care îți inspiră încredere. Locotenentul-major Chirilă, mai tînăr, este mereu a­­gitat, prezent peste tot — cînd sfătuindu-se cu co­muniștii, cînd mobilizînd pe utemiști ori încredințînd o sarcină urgentă unui agitator. La sfîrșitul aplicației comandantul și locțiitorul său politic au stat de vorbă ceasuri întregi despre felul cum vor trebui să-și împartă munca pentru ca să adu­ne roade bogate la sfîrșitul anului care abia începea. — Vom face lucruri frumoase împreună — nădăjdui comandantul. Locțiitorul politic se arătă convins de a­­ceasta și porniră neîntîrziat la treabă. Ofițerul Chirilă avea sarcina să-i convingă pe subordonați că subuni­tatea lor trebuie neapărat să ajungă prima pe regiment și că pentru aceasta nu trebuie decît să îndeplinească cu deplină convingere ordinele comandantului. — Nu va fi tocmai ușor — își spuse lucrătorul po­­litic, bucurîndu-se totuși la gîndul izbînzii pe care o credea sigură. Și se strădui să găsească o verigă cu care să înceapă lucrul. După cîteva căutări, găsi că „veriga" cea mai potrivită ar fi plutonul comandat de locotenentul Gavrilescu Vasile. Tînărul ofițer venise din școala militară cu o bună pregătire teoretică și cu multe speranțe. Intr-o zi își arătă dorința de a intra în partid. — Ce trebuie să fac pentru aceasta ? — îl întrebă locotenentul Gavrilescu pe locțiitorul politic al co­mandantului de subunitate. Ofițerul Chirilă se bucură. Il răspunse : — Să munciți mai mult și mai bine. Să nu dezarmați niciodată mulțumindu-vă cu ceea ce ați rea­lizat. Și încă multe altele îi mai spuse. Ofițerul Gavri­lescu înțelese că unui comunist i se cere să fie mereu în fruntea maselor prin exemplu de stăruință și price­pere. In companie începuse după aceasta o aprigă între­cere între plutoanele comandate de ofițerii Gavrilescu și Samoilă Gheorghe, tinzînd fiecare să ajungă pe un loc de frunte. Apoi li se alăturară și celelalte plutoane. Din această luptă a avut de cîștigat întreaga subuni­tate De curînd ofițerul Gavrilescu a fost primit în rîndu­rile candidaților de partid — semn că-și îndeplinește cu cinste îndatoririle de comandant. Acum în subunitate e forfotă mare. Sălile și chiar cancelaria comandantului s-au transformat în adevă­rate ateliere , se pregătesc materiale pentru noul an de instrucție. Ofițerul Chirilă n-are o clipă de odihnă. A primit doar militari din leatul tînăr. Și înainte de toate trebuie să-i cunoască. La locul de muncă. In cancelarie, soldatul își deschide mai greu sufletul, dar la o țigară, în pauză, ori la diferite treburi gospodărești se miră și el cît e de vorbăreț. Și toate acestea îl folosesc lu­crătorului politic în activitatea sa viitoare. De pe acum a „pus ochii" pe viitori agitatori, pe cei mai buni ute­­miști. Știe din experiență cît face să ai ajutoare de ispravă. In timpul anului, de pildă, subunitatea a executat o a­­plicație în care s-au cerut multe eforturi. După un marș obositor, militarii au ajuns în raionul de concentrare și au început lucrările genistice. Unii lucrau însă fără convingere și nu respectau regulile de mascare. Cu în­voirea comandantului, locțiitorul politic convocă scurtă ședință cu membrii grupei de par­tid, secretarul o organizației U.T.M. de subunitate și agitatorii. Ordi­nea de zi: „In aplicație se procedează ca și într-o si­tuație reală". Comuniștii, atemiștii­ și agitatorii să dea exemplu. Căpitanul Bujor și locotenentul-major Chirilă au fost chemați apoi la ordinele superiorilor. După două ore s-au întors. Lucrările genistice erau aproape gata. ...Un lucru îl cam neliniștește acum pe ofițerul Chi­rilă , cu cine va alcătui grupa artistică a subunității ? Cînd vine plutonierul de la muzică să-i învețe marșuri pe ostași nu se deslipește de lîngă el cu gînd să afle „talente". — Pentru că — spune ofițerul — cîntecul descre­țește fruntea, îți alungă oboseala, îți sporește și pute­rile și voința. Deocamdată a găsit un solist și cîțiva care știu să cînte din fluier. Nu încape însă nici o îndoială că nu peste multă vreme se va vorbi despre o grupă artistică completă în subunitatea sa. Au venit ostași tineri în subunități. Și deja se spun cuvinte de laudă despre felul cum sînt ei instruiți și e­­ducați în subunitatea comandată de Căpitanul Bujor Simion. Ofițerul Chirilă Gheorghe se bucură. La aceste prime rezultate ca și la cele de anul trecut a pus și el umărul, împreună le-au făurit. Locotenent-major T. MARGINEANT Artiști militari în Culturii“ începe „Luna culturii". In vederea acestei mari manifestări, organizată­­ in cinstea aniversării a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Ro­­mine, editurile și teatrele, muzeele și formațiile artistice din întreaga țară s-au pregătit intens. O atmosferă de muncă entuziastă domnește și in ins­tituțiile culturale ale armatei. Pentru început ne-am propus sa in­formăm cititorii noștri despre activita­tea desfășurată în aceste zile la Ansamblul de Cântece și Dansuri al Ministerului Forțelor Armate ale R.P.R. La întrebările noastre ne-a răspuns șeful ansamblului, locotenent­­colonelul Căpităniță Gh. Am intrat direct în subiect In primul plan al pregătirilor noastre pentru „Luna culturii" s-a situat un spectacol de cîntece și dan­­suri cuprinzînd selectiuni din reper­toriul cu care ansamblul nostru s-a prezentat în fața publicului din țară și străinătate de-a lungul celor 10 ani de existență, împliniți de curînd. Cu alte cuvinte, va fi o trecere in revistă a principalelor succese obți­nute de artiștii militari intr-un deceniu de activitate. — întocmai. Intenționăm Insă ca în acest spectacol să introducem și cîteva lucrări muzicale noi, și anu­me două-trei cîntece de masă cu ca­­racter muncitoresc și cam tot atîtea prelucrări de folclor. — In afară de cîntece și dansuri, cu ce se va mai prezenta ansamblul ? — Cu partea întîi din oratoriul ,,Tudor Vladimirescu" de Gh. Dumi­­trescu. Eventual și cu oratoriul „Ho­­ria“ de Alfred Mendelsohn, în primă audiție. Spun eventual, pentru că pî­­nă la această oră nu s-a hotărît de­­finitiv acest lucru. — Cite spectacole va da ansamblul in „Luna culturii"7 — Numărul exact nu vi l-aș putea spune. Sigur este însă faptul că la 4 decembrie va da un mare concert­­spectacol în sala Floreasca, precum și faptul că unul din spectacole va fi televizat în întregime. Cu prilejul unor sărbători se o­bișnuia ca dintre membrii ansam­bl­ului să se formeze brigăzi artistice, care dădeau spectacole în uzine, întreprin­deri și unități militare. — La fel vom face și acum. Am trecut deja la alcătuirea unor brigăzi și la întocmirea programului lor. A­­ceste brigăzi vor da spectacole în Capitală și la cîteva localități din im­­prejurimi, atît în „Săptămîna mu­­zicii“, între 7 și 13 decembrie, cît și în restul „Lunii culturii". Altceva ce ne­­ mai puteți spune? Pentru 30 Decembrie ansam­blul nostru pregătește un spectacol festiv, în care vor figura cîntece și dansuri noi, aflate în prezent în re­petiție. Deocamdată atît. Dacă vor surveni noutăți vom informa la timp ziarul și prin el cititorii. ...Scurta noastră convorbire cu șeful Ansamblului s-a încheiat aci. I-am mulțumit și am urat colectivului artis­tic al ansamblului mult succes în „Luna culturii". N. MANOLIU DIN EXPERIENȚA MUNCII DE EDUCARE PATRIOTICĂ A MILITARILOR INIȚIATIVE, ACȚIUNI, METODE Intr-o dupa amiaza molcoma de toamnă, pașii m-au îndreptat spre ca­mera de activitate politico-culturală a unei subunități de artilerie. Cînd am deschis ușa, într-un colț al încăperii, un soldat­ fruntaș, înalt și spătos, toc­mai arăta ceva pe o hartă celor cîțiva militari strînși roată în jurul lui. „I-o fi venit dorul de meleagurile natale4“ — mi-am zis în gînd. Apropi­­indu-m­ă, am aflat însă că era vorba despre altceva. Utemistul Panglică Traian, fiu de colectivist din regiunea Constanța, povestea tinerilor militari despre raionul și regiunea sa. Satul lui nu era trecut pe hartă, dar clipele a­­celea se părea că aveau darul să-i a­­mintească de ogoarele colectivei, de chipul celor de acasă. In privirile și vorbele lui se putea desluși mîndria că face parte din prima regiune a țării în care oamenii și-au unit pămînturile pă­șind cu încredere pe făgașul vieții noi. In zilele cît am stat în această uni­tate am aflat și despre alte activi­tăți interesante, bogate în conținut, organizate în vederea educării patrioti­ce a militarilor. Iată cîteva dintre ele: Un loc important în cunoașterea de către militari a tradițiilor de luptă ale poporului nostru l-a avut evocarea fi­gurilor marilor domnitori și coman­danți de oști ai țării noastre : Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Ion Vodă cel Cumplit, Tudor Vladimirescu și alții. In acest scop au fost folosite cu succes serile literare. O astfel de seară a avut ca temă evocarea figurii mare­lui comandant de oști Mircea cel Bătrîn. Seara literară, organizată în subuni­tatea școală de sergenți, a început cu prezentarea datelor istorice despre domnitor. S-au citit apoi fragmente din „Scrisoarea a III-a“ de Mihail Emi­­nescu, după care doi utemiști au poves­tit despre luptele de la Rovine și Co­­sova, purtate de Mircea cel Bătrîn îm­potriva jugului străin. Seara literară s-a încheiat cu marșuri revoluționare. In perioada aplicațiilor tactice fost organizat un foc de tabără pe te­a­ma : „Faptele eroice ale ostașilor ro­­mîni în războiul de independență din 1877“. Aici au fost recitate poeziile „Peneș Curcanul“, „O scrisoare de la Muselim Selo“, fragmente din „Cîntecul redutei“ și „Sergentul“. Șezătoarea s-a încheiat cu un program artistic care a cuprins cîntece și jocuri din diferite regiuni ale țării. O deosebită impresie asupra milita­rilor au lăsat-o întîlnirile cu luptători comuniști din ilegalitate și cu mai mulți participanți la războiul antihitlerist. Cu prilejul unei astfel de întîlniri, to­­varășul Ștefănescu a înfățișat milita­rilor episoade din lupta comuniștilor în ilegalitate. Maiorul Eftimiu a poves­tit despre luptele purtate de Divizia Tudor Vladimirescu de la Sfîntul Gheor­­ghe pînă la Oradea. Pe teme privind trecutul de luptă al poporului nostru au fost organizate în­tre subunități și concursuri „Ostașii isteți“. Un astfel de concurs care s-a bucurat de aprecierea tuturor a avut ca temă „Răscoala din 1907“. Con­cursul a fost cîștigat de militarii șco­lii de sergenți, care s-au pregătit mai cu rîvnă. Militarii acestei unități au participat și la unele activități educative organi­zate de comitetul orășenesc U.T.M. Așa, de pildă, ei au luat parte la concursul „Drumeții veseli“ pe tema „Istoricul orașului“. Lucrurile aflate aci au cons­tituit un bogat material pentru orga­nele conducătoare U.T.M., pentru a­­gitatori, de a face cunoscut militarilor istoricul orașului în care-și satisfac serviciul militar, dezvoltarea lui în timpul regimului democrat-popular, perspectivele lui în următorii ani. Tot în acest scop a fost amenajat în u­­nitate un panou pe care sînt înfățișate în cifre și imagini principalele bogății și unități economice de pe teritoriul raionului cît și alte date care oglindesc devoltarea lui în anii democrației popu­lare. Panoul a fost folosit de conducă­torii de lecții politice pentru exempli­ficarea lecțiilor și de către agitatori în ținerea unor convorbiri. Desigur că numărul acțiunilor între­prinse în această unitate în vederea e­­ducării patriotice a milițiilor este mult mai mare. Important de arătat este faptul că toate aceste acțiuni au avut o mare influență asupra ostașilor, i-au mobilizat la o muncă tot mai a­­vîntată. La tragerile de luptă, în apli­cațiile tactice, în momentele cele mai grele, învățămintele desprinse din ele au constituit un imbold care i-a îndem­nat să muncească cu rîvnă și hotărîre pentru cucerirea măiestriei militare. In Și mai este nevoie de o mențiune: inițierea, organizarea și desfășu­rarea acestei bogate activități educa­tive un aport deosebit l-au adus orga­nizațiile U.T.M. în frunte cu instruc­torul U.T.M., căpitanul P. Petre, el în­suși un pasionat cititor al literaturii, bun cunoscător al operelor în care sînt zugrăvite pagini din trecutul glorios de luptă al poporului nostru. Birourile organizațiilor de bază U.T.M au avut întotdeauna printre obiectivele princi­pale și educarea patriotică a militari­lor. Deseori au fost cazurile cînd în ședințele de birou și în adunările ge­nerale atemiștii au analizat aportul lor pentru educarea patriotică a mili­tarilor și au făcut propuneri pentru îmbunătățirea acestei activități. Participarea unui număr mare de a­­temiști la toate acțiunile întreprinse pentru educarea patriotică a militarilor a îmbogățit viața organizațiilor, a fă­cut-o mai vie, mai tinerească, mai plină de conținut educativ Căpitan J. PETRESCU ÎN AJUTORUL INSTRUCȚIEI FOCULUI ȚINTE TELECOMANDATE In cuprinsul poligonului de trageri din Co­troceni erau aliniate numeroase ținte montate pe mecanisme de telecomandă, cabluri, aparate de tot felul — unele lucrate cu migală, cu în­­demînare de artist, altele mai puțin izbutite ca înfățișare dar dovedind aceeași stăruință și dragoste de muncă. Expoziția creatorilor de ținte telecomandate era de fapt o prezen­tare a gradului de pregătire tehnică a ingine­rilor și tehnicienilor, a ofițerilor, sergenți­lor și angajaților civili care se străduiesc să pună la dispoziția militarilor, pentru ins­truire, un material bogat, tot mai perfecțio­nat și cu randament tot mai mare. Erau, alături de realizările lor, colective în­tregi, ori numai reprezentanții lor veniți din îndepărtate colțuri de țară. Așteptau cu în­cordarea înscrisă pe chip. Așteptau sosirea comisiei, aprecierea ei. In cele Cîteva proto­tipuri era adunată munca a sute de oameni. In ele erau cuprinse nenumărate calcule, căutări, îndoieli și­ certitudini, zile întregi pe­trecute în ateliere și în cîmpurile de expe­riență, nopți nedormite și cea mai mare parte din timpul liber. Așteptau acum comisia care să le spună că toată această muncă are preț bun, că nu s-au străduit în zadar. O ultimă verificare a funcționării recepto­rului. Locotenent-colonel Mihalach­e Nicolae și căpitan inginer Boghițoiu Ion (Clișeul nr. 1) sînt mulțumiți. Comisia poate să vină ! Și centralizatorul funcționează ! Căpitan ingi­­ner Cristea Constantin cercetează cu aten­ție legăturile. (Clișeul nr. 2). In acest timp, angajatul civil Badea Va­sile, aflat undeva în urmă, manevrează un emițător de telecomandă. Aceste piese și altele ajutătoare, alcătuiesc un sistem de telecomandă a țintelor prin radio și telefon și mixt, radio-fir. Realizatorii sînt mulți — aproape tot personalul unui poligon de studii și experiență— al tehnicii de trans­misiuni. Un interesant sistem de telecomandă al țintelor a prezentat și colectivul condus de căpitan-inginer Giurgiu Bucur. O contribu­­ție însemnată au avut căpitan-inginer Dragu Ion și locotenent-major Toma Gheorghe. In clișeul 3 : Căpitan-inginer Giurgiu Bucur reglează mecanismul de ridicarea țintei. Concursul pentru cele mai bune aparate de telecomandă a țintelor a scos la iveală gîn­­direa creatoare a personalului tehnic al arma­tei noastre, a comandanților de tot felul, ho­­tărîrea lor de a-și aduce contribuția la con­tinua întărire a capacității de luptă a trupelor. (Foto ST. IONESCU) Maior LASCU PAUL Căpitan inginer BĂLTĂREȚ NICOLAE Locotenent-major inginer SIRBU GHEORGHE Șefii unor colective care au prezentat la concurs lucrări izbutite Pentru instruirea ofițerilor din punctele de comandă aceste întrebări, ofițerii iau cunoș­tință în momentul ieșirii din ser­viciu, pentru ca în timpul liber să poată studia materialul bibliografic. Intrucît nici unul nu cunoaște cele cinci întrebări la care va trebui să răspundă, este obligat să studieze materialul indicat pentru toate cele 15 întrebări. La intrarea în serviciu, fiecare o­­fițer prezintă notițele extrase din materialul studiat. Apoi, cînd acti­vitățile aeriene încetează și ofițerii din tură sînt la dispoziția șefului de punct, acesta pune în discuție întrebările, indicînd pe cel ce va trebui să răspundă. Pînă in prezent, ofițerii au tre­buit să studieze materialul cuprins în 1220 de întrebări din diferite forme ale pregătirii militare, reu­șind să-și ridice sensibil nivelul pregătirii de luptă. Au fost de­xemplu dezbătute probleme ale pr­­­­­gătirii de specialitate ca : principiile și metodica dirijării vînătorului la țintă, organizarea și misiunile P.C. etc., îmbinate cu discutarea cunoș­tințelor de bază privitoare la navi­­gație, radiolocație, cunoașterea teh­nicii de aviație și altele. Totodată s-a pus un accent deo­sebit pe cunoașterea și aplicarea re­gulamentelor generale și de luptă, pe dezvoltarea culturii generale și pe îmbunătățirea pregătirii poli­tice. Trebuie menționat că întreaga activitate s-a desfășurat în afara o­­relor de program și a cuprins pro­bleme în afara celor indicate de pro­grama analiti­că. Totodată, între­­­bările formulate referitor la pregă­­­tirea politică au fost axate pe te­matica pregătirii marxist-leniniste. In munca de studiere a materia­lului indicat și darea unor răspun­suri complete s-au evidențiat ofițe­rii Bocneanu Gheorghe, Dragomir Marin, Danciu Constantin și alții. Această metodă dă posibilitatea cunoașterii permanente a pregătirii subordonaților, permite recapitularea continuă a disciplinelor predate în cadrul programei analitice, contri­buie la pregătirea ofițerilor din P. C., dînd posibilitate verificării zilnice a acestora de către șef. Iar prin forma de angrenare continuă a fiecărui ofițer în studiul diverselor laturi ale pregătirii militare și po­litice s-a ajuns la obținerea unor rezultate bune în activitatea desfășu­rată zi cu zi în P. C. Astfel, interceptările­­ dirijate de punct au reușit în proporție de proape sută la sută, iar ofițerii ca­a­­re încadrează P.C. au obținut nu­mai calificative de „bine" și „foar­te bine“ la examenul de sfîrșit de an. In același timp, grija ofițerilor, față de pregătirea militarilor în ter­men din subordine a crescut, ajun­­gîndu-se ca și aceștia să poată ur­mări cîte 6 și chiar mai multe țin­te odată. Intrucît această metodă a dat re­zultate bune, noi o facem publică pentru a putea fi aplicată și în alte unități care dispun de formațiuni similare de luptă. Maior F. MIHAI In scopul asigurării unei pregă­tiri multilaterale a ofițerilor care-și desfășoară activitatea în P. C., o­­fițerul Ivașcu Teodor a aplicat metodă care a fost îmbrățișată cu o mult interes de către subordonați. Metoda constă în punerea în scris a 5 întrebări pentru fiecare ofițer in­trat în tură. Iar pentru că serviciul de tură este îndeplinit de 3 ofițeri, se pun deci 15 întrebări, din diferite domenii de pregătire militară. De dicht ruuiKKirI »J ru Lr ANUNȚ A apărut „REVISTA ARMELOR“ nr. 12 din 1957 Cereți­ o de la responsabilul cu revista din unitate.

Next