Apărarea Patriei, august 1958 (Anul 14, nr. 179-205)

1958-08-01 / nr. 179

2 OMUL SE CUNOAȘTE DUPĂ FAPTE Cîr­d am Sosit In unitate, pluto­nierul Olteanu Ioan era plecat într-o misiune. L-am întîlnit însă pe loco­­tenentul-major Bokor Francisc, care m-a condus prin sectorul compa­niei, spunîndu-mi­ : „pe gospodarul nostru îl puteți cunoaște­m bine după realizările sale“. Intr-adevăr, peste tot, începind chiar de la intrare, ți se oferă măr­turii concrete care vorbesc despre activitatea rodnică a gospodarului subuni­tății, plutonierul Ol­­teanu Ioan. Sălile de specialitate te cuce­­­resc prin curățenia lor. Perdelele albe, or­dinea din dormitoare, de pe săli, orînduiala din magazia cu echi­pament a companiei, sînt cărți de vizită ale aceluiași vrednic plutonier Ajutor de preț al inimosului gospodar este soldatul­ fruntaș Gîrjoabă Ioan. In spălătorul subunității aceeași ordine și curățenie, dictate de regulile de igienă. Aci, pe fiecare raft, sînt așezate în ordine săpunul, prosopul, periuța, pasta de dinți, fie­care în suporți speciali de ebonită. Comandantul companiei a preci­zat : „Acestea se datoresc tot gospodarului nostru, care a atras militarii subunității în acțiunea de valorificare a plantelor medicinale și aceasta în timpul lor liber. Cu banii rezultați s-au cumpărat obiec­tele pe care le vedeți și încă altele“. Un alt aspect pe care mi l-am no­tat și care dovedește grija pentru ca serviciul de zi în companie să se desfășoare în bune condițiuni este acela că plutonierul Olteanu, atunci cînd se execută schimbarea servi­ciului de zi, reamintește sergentului de serviciu și plantonului despre sarcinile ce le revin pe timpul ser­viciului. Acest lucru îl face în fața afișierului cu îndatoririle personalu­lui de serviciu pe companie. Cînd subunitatea are de executat o aplicație, atunci gospodarul sub­unității este deosebit de activ. El se îngrijește de pregătirea materială a aplicației, pentru­ ca militarii să nu ducă lipsă de nimic și pentru ca mi­siunea ce o au de executat să o poa­tă îndeplini întocmai. ...Multe ar mai fi avut de spus lo­­cotenentul-major Bokor Francisc despre plutonierul Olteanu dacă a­­cesta din urmă n-ar fi ciocănit la ușa cancelariei, cerînd permisiunea de a intra. Am stat mult de vorbă cu acest om, cu privirea blîndei, priete­noasă, cu vorba domoală, caldă, cu părul argintat la tîmple. L-am rugat să-mi povestească cîte ceva din activitatea sa de fiecare zi. Modest, el mi-a spus că nu face alt­ceva decît să-și îndeplinească con­știincios datoria de plutonier de companie, așa cum o cer prescrip­­țiunile regulamentare. încă de la în­ceput, el nu a uitat să-mi amintească despre sprijinul și ajutorul primit din partea comandantului, a locții­torului politic, a organizației de par­tid și U.T.M. pentru buna gospodărire a companiei. Plutonie­rul Olteanu organi­zează periodic ședin­țe cu micii coman­danți, în care se ara­tă cum trebuie să execute serviciul de zi, precum și activi­tățile gospodărești din subunitate .. La fiecare învoire S.V J, JiSEng în oraș, el controlea­ TipHB­ză ținuta militarilor, nelăsînd să treacă nici cea mai mică neregulă. Controlează dacă militarii sînt tunși și bărbieriți, dacă au gulere călcate și uniforma ajustată pe corp. Un fapt pozitiv este acela că nicio­dată organele Comenduirii de garni­zoană nu au găsit în neregulă mili­tari din subunitatea sa. E drept, ca­poralului Trușcă Romeo îi cam plă­cea să umble dezordonat. El a fost însă criticat și nu după multă vre­me a constituit un model felul cum se pregătește pentru a merge în în­voire. In cadrul subunității, plutonierul Olteanu manifestă o grijă părinteas­că față de frămîntârile militarilor. Acum cîtva timp a reținut faptul că soldatul­ fruntaș Bîrsan Gheorghe se arăta abătut. Stînd de vorbă cu el a aflat că acesta are unele neplă­ceri familiale. Raportîndu-i coman­dantului, plutonierul Olteanu a re­zolvat favorabil problema care-l pre­ocupa pe militarul în­­ cauză. Din convorbirile avute cu acest plutonier am aflat că el a participat pe frontul antihitlerist, iar pentru faptele sale de arme a fost decorat cu medalii românești, sovietice și cehoslovace. Plutonierul Olteanu Ioan este apre­ciat de șefii săi. De multe ori a fost evidențiat și recompensat de eșalo­nul superior. Ordinea interioară din subunitate este dată Ca model la toate convocările care au loc pe ma­rea unitate, si urăm ca și de acum înainte să obțină succese din ce în ce mai bune în activitatea sa. ȘTEFAN IONESCU Ni se semnalează că. ...Ofițerul Mustață Constantin nu ia măsuri concrete și eficace pentru a deschide un curs de înot, deși sunt amatori pentru aceasta. Cînd cineva îi cere lămuriri sau făce propuneri curți să se organizeze acest curs de înot, ofițerul Mustață Constantin pune m­îinile la spate, pri­vește undeva în gol și răspunde calm și rece , să învățăm înotul la toamnă tovarăși ! La toamnă ! Față de un astfel de răspuns, față de o astfel de atitudine, comandantul unității ar trebui să ia măsuri ur­gente. ..Locotenentul-major Frâțilă Gheor­ghe și locotenentul Ratiu Nicolae e­fectuează cu mari­ intirzieri unele plăți către militarii în termen. Cînd cineva pătrunde totuși în bi­roul serviciului financiar — a cărui ușă stă tot timpul zăvorită —­ este întrebat cu un ton grav — Ce vrei mă? Cum te numești?... Vino joi, acum nu am timp ! Și joi după joi militarii pierd ore întregi la ușa biroului locotenentului Baliu­c. Așa se face că sînt militari care n-au putut ridica sumele de bani care li se cuvin de mai bine de o lună de zile ! Nu știm cum se face că acest ofițer poate să-și vadă liniștit de treburi fără să fie tras aspru la răspundere de către cei în drept pentru atitudi­nea de dispreț și lipsă de grijă față de nevoile militarilor pe care are o­­bligrația să-i deservească. Inițiativa binevenită Prin muncă voluntară a fost amenajat un ștrand.­­ Unitatea dispune acum de o bună bază sportivă. Din inițiativa comuniștilor și a atemiștilor și sub îndrumarea o­­fițerului Ilie Ștefan s-a amenajat pe marginea rîului din localitate un ștrand care este prevăzut cu plajă și trambuline. Tot aici s-a construit și o bază sportivă com­pusă dintr-un teren de volei, bare fixe și paralele, precum și un parc cu jocuri distractive. Prin execu­tarea acestor lucrări s-au creat condiții optime ca fiecare militar să devină un bun înotător și pur­tător al insignei G. M. A. Lucrările au fost executate de subunitatea de pionieri comandată de ofițerul Dincă C. Un aport de­osebit au adus și componenții fan­farei unității care au lucrat­­ efectiv la construirea ștrandului. S-au e­­vidențiat în muncă ofițerii Vlaiui­­că S., Teodorescu I., sergenți Tocaci F„ Puia Ion, soldații-frun­tași Surughie Gh., Com­orașu A și alții. Deschiderea ștrandului și bazei sportive care au fost con­struite în cinstea zilei de 23 Au­gust s-a făcut intr-un cadru fe­stiv. Fanfara unității a dat un fru­mos concert de muzică populară După aceea s-au desfășurat între­ceri între echipele de volei și­­ fot­bal ale subunităților. De un deo­sebit succes s-au bucurat echipele de gimnaști ale unității care sub­ conducerea ofițerului Sprinceană P. au executat diferite exerciții la aparate, dovedind că posedă o bună pregătire fizică. Căpitan ST. BASKA ARARAREA" P­ATRIFT" Aruncătorul de mine în acțiune Feriți de vederile „Inamicului", servanții aruncătorului de mine comandat de sergentul Boașca Constantin execută o misiune de foc. (Foto: ȘT. IONESCU] Excursie la mare cu ofițerii și familiile lor In unitatea din care face parte căpitanul Golgofiu N. se acordă o atenție permanentă organizării timpului liber al ofițerilor și familiilor lor. Printre activitățile care au fost organizate in ul­tima vreme se numă­ră excursia la Con­stanța, la care au par­ticipat un număr în­semnat de ofițeri și soțiile lor. Această excursie, pentru care participan­ții au adus mulțumiri organizatorilor, a­ con­stituit nu numai un prilej de destindere pentru ofițerii și fa­miliile lor, dar și unul de a cunoaște mai bine realizările obținu­te de regimul demo­crat-popular in acea­stă parte a țării, pre­cum și comorile pei­sajului mult frumoa­sei noastre patrii. Căpitan N. AVAR VAR Ei ESU La Casa Centrală a Armatei Se constată că unele manifestări or­ganizate de C.G.A. au un oarecare ca­racter form­­al, ele nefiind adecvate așa cum se cere publicului chemat să par­ticipe la ele. Pe de altă­ parte se cons­tata și o lipsă de concordanță între unele programe tipărite de C.C.A. și programele care au loc. Despre aceste două aspecte vom vorbi mai jos prin graiul unor exemple con­crete culese în aceste zile. Iată-le: O povestire pentru copii și un film pentru adulți Intr-una din zile, la ora 10 se gă­seau în sala „2 Octombrie 44 de la G. C. A. vreo 50 de copii de toate vîrstele. Cei mai mulți e­rau școlari, trecuți de zece ani. Se mai aflau însă pe cîteva scaune, cuminți, sau­ în brațele lui mămica ori tăticu, și cîțiva mai micșori. In sfîrșit se face liniiște cînd tovarășa Vochiță Ana în­cepe să povestească peripețiile iepura­șului mincinos. Cei micuți asculta și pun o sută de întrebări. Cei mai mari zîm­­besc cu superioritate, au trecut de vîrsta la care ascultau povești, ei au venit pentru film. Povestea se termină odată cu diafilmul care l-a arătat pe iepurașul mincinos. Urmează filmul „Minciuna". După primele secvențe cîteva mame își iau copiii și se îndreap­tă spre ușă spunnînd: „Nu este un film pentru copii !44 Pe bună dreptate. De ce se planifică pentru copii tocmai acest film ? Cei ce organi­zează activitățile la CC.A. uită că pro­gramul trebuie să aibă un conținut a­­decvat, educativ ? Filmul acesta poa­te avea influențe negative asupra șco­larilor între 10 și 15 ani, care încă nu pot înțelege și explica toate problemele ridicate de acest film. Și încă ceva. Pe invitațiile care se trimit unităților ar fi bine să se ridice și vîrsta copiilor care au acces în sală. Este știut că alte activități Se organizea­ză pentru copiii de cinci ani și altele pentru școlari. Este penibil să povestești peripețiile iepurașului mincinos și în sală majoritatea S-o formeze elevi din cursul elementar Seară muzicală doar pe hîrtie Cîțiva ofițeri împreună cu soțiile se îndreptară grăbiți spre sala de audiții muzicale și televiziune de la C.C.A Mai sînt doar cîteva minute pînă h ora 19 cînd va începe seara muzicală închinată creației marelui nostru com­pozitor George Enescu. Pasionații după muzică, chiar din clipa în care au văzut în programul C.C.A. această activitate s-au gîndit să asculte încă odată cîteva din creațiile celebrului muzician romîn. Dar în seara aceea, ușa sălii de au­diții muzicale de la C.C.A. a rămas în­cuiată. Nu erau înăuntru nici măcar... organizatorii. Grupul care-și propusese să asculte seara muzicală a coborît de­zamăgit scările. Pe bună dreptate se dezaprobă atitudinea de nepăsare a u­­nor lucrători de la C.C.A. care planifică seri muzicale doar pe... hîrtie. La C.C.A. sînt create toate condițiile pentru organizarea unor activități care să fie și adecvate publicului și intere­sante, toate condițiile pentru ca planu­rile de muncă să fie respectate întru- totul. Unele manifestări reușite de la C.C.A­. confirmă pe deplin acest­ lucru. O „călătorie" frumoasă prin R. P. Bulgaria și R. Cehoslovacă Mai mult tie grădinii de vară a jumătate din locurile C.C.A. din Calea Victoriei erau ocupate duminică seara de ofițeri, soliile lor și angajați civili. Cristea Emilian, maestru al spor­tului, i-a invitat pe ascultători într-o interesantă călătorie în Republica Populară Bulgaria și Republica Ceho­slovacă. Cunoscutul îndrăgostit al natu­rii care a cutreierat Carpații aproape pe o lungime de 1500 km, și-a povestit amintirile din călătoria făcută în R. P. Bulgaria și R. Cehoslovacă. Asistența a ascultat interesanta expunere a vorbi­torului, expunere pe care și-a înso­­țit-o cu numeroase fotografii făcute pe vîrfurile în care doar cățărătorii puteau sta în picioare. Pe pînză sînt proiectate imaginile luate de aparatul de fotogra­fiat , grupurile de alpiniști romîni și bulgari în drum spre vîrfurile pe care vor să le cucerească. O fotografie in­teresantă : un tînăr fără cămașă lingă Emilian Cristea îmbrăcat în pufoaică. V­orbitorul asigură asistența despre o­­riginalitatea acestui sportiv care la mi­nus 10 grade mergea kilometri întregi fără cămașă. Apar cabanele și corturile în care s-au adăpostit alpiniștii. La fe­reastra unei cabane se vede un steag romînesc. In p­atra clipă aveir­ impre­­sia că este o cabană din vîrfurile mun­ților noștri, că vorbitorul a încurcat fotografiile. Dar suntem­ imediat lămu­riți. La cabanele de pe vîrful Stalin, cel mai înalt vîrf al Carpaților aflat la 2663 m. înălțime din Tatrele înalte se află un tricolor romînesc. Vorbito­rul amintește despre emoția sportivilor romîni care pe vîrful acelui munte au văzut culorile dragi ale patriei. Cu căldură, cei aflați în grădină au a­plaudat interesanta expunere a tovară­șului Cristea Emilian. In continuare s-a rulat filmul „Dragoste de mamă O seară plăcută și instructivă. Cînd există interes și preocupare se pot or­­ganiza deci și activități interesante și instructive. Lucrătorii de la C.C.A. tre­buie să muncească în așa fel incit toate activitățile pe care le organizează să fie la nivelul acestei instituții de cul­tură a armatei. M. DOBRE Vineri 1 august 1958 Nr. 179 (3714) Rezultate care nu oglindesc posibilitățile reale Pregătirea în zbor a piloților are ca scop formarea de excelenți mane­­vrieri. Lucru firesc, deoarece în lupta aeriană vînătorul trebuie să ajungă in timpul cel mai scurt în poziție fa­vorabilă de tragere asupra inamicu­lui, iar în unele situații să se sus­tragă cu dibăcie din colimatorul duș­manului, înainte ca acesta să fi des­chis focul. Condițiile noi de susținere a luptei aeriene impun ca inamicul să fie doborît din primul atac. Asta înseam­nă că pilotul de vînătoare, pe lângă faptul că i se cere să fie un excelent manevrier, trebuie să fie sm­pln pe tehnica tragerilor precise. Dacă în pilotarea propriu-zisă a avionului, unele manevre imprecise nu influențează cu nimic îndeplinirea misiunii, o greșeală cât de mică pe curba de urmărire poate duce la rata­rea lovirii țintei. De aceea însușirea la perfecție a tehnicii tragerilor ae­riene trebuie să constituie obiectivul nr. 1 al fiecărui luptător aerian, de­oarece succesul în luptă este de par­tea aceluia care manevrează mai is­cusit, deschide primul focul și trage cel mai precis. Ținând seama de aceste cerințe, re­zultatele obținute într-o zi de trageri în țintă terestră de către unii piloți din unitatea în care muncește și ofițe­rul Opruță Horea nu sînt cele dorite și nici nu oglindesc posibilitățile reale ale piloților de aici. Redăm cîteva din cauzele care au influențat atît desfă­șurarea tragerilor, cît și rezultatele obținute In vederea unei pregătiri cît mai temeinice la sală a piloților pentru trageri, comandantul a asigurat timpul material necesar. Numai că o­­fițerul Toth Carol, care conducea a­­ceastă pregătire, s-a pregătit insufi­cient. Expunerea făcută de el a fost schematică, plictisitoare. Și de ce ? Pentru că ofițerul Toth a insistat prea mult asupra ajungerii la poli­gon, asupra dispunerii lui, asupra zborului în formație și a executării virajelor. Nu se poate spune că cele amintite nu sînt probleme importan­te. Ele contribuie la desfășurarea în bune condițiuni a zborului și, respec­tiv, a tragerilor. Trebuia însă ca o­­fițerul Toth să țină seama că piloții cărora le făcea pregătirea au expe­riență în această direcție, sînt zbu­rători cu multe ore de zbor, pentru care ajungerea la poligon nu mai constituie o problemă. In schimb, el ar fi trebuit să dea soluții științifice și nu empirice unor probleme, cum ar fi : executarea virajului 4, anga­jarea pe țintă, corecția tragerii cînd vîntul bate puternic în rafale, preci­zarea momentului declanșării focului și redresării. Or, asupra acestor pro­bleme nu s-a insistat suficient. Timpul planificat aprofundării pro­cedeelor de tragere s-a epuizat fără ca piloții să dezbată problemele cele mai importante. A doua zi, cînd ofițerul Toth s-a de­plasat în poligon pentru a conduce tragerile, a constatat că un loc de două rinduri de acumulatori, cit a cerut prin nota­­ aport comandantului bazei, exista numai un rînd. Din această cauză puterea stației de radio a fost sub normal, ceea ce a influențat ne­gativ legătura cu cei din aer. De a­­sem­enea au lipsit zeul și pistolul pentru rachete. Încă din primele ore slaba pregăti­re la sală a piloților pentru trageri s-a făcut resimțită. Unii piloți, prin­tre care ofițerii Andonie Mihai Stahie Dumitru, au manevrat cu totul și incorect. Ei au făcut turul de poligon în formă de raid. De asemenea, ne­­intrînd oportun în virajul 4 au avut o pantă prea dulce, din care cauză proiectilele nu au lovit ținta. O altă lipsă care a reieșit cu ocazia zilei de zbor a fost slaba coeziune a unor formații. Ofițerii Iortiță Ioan, Ch­ișu Vasile și Bănaru Gheorghe au pilotat fără să țină seamă de coechipieri. A­­ceasta a dus la spargerea unității celulei, iar reintrarea coechipierilor în formație s-a făcut anevoie. La toate acestea s-au mai adăugat și apariția unor defecțiuni la siste­mele de declanșare a focului. Pilotul Filipaș Moise, nefuncționîndu-i arma­mentul, a fost nevoit să execute pentru a doua oară tragerea. Prin a­­ceasta s-a consumat în plus combus­tibil și s-a încălcat ordinea și timpul decolărilor. Vina în această direcție o poartă în mare parte ofițerul Ni­­chita Dumitru care, în ziua de asis­tență tehnică, nu a controlat cu su­ficient spirit de răspundere starea armamentului de bord. El s-a grăbit a doua zi să raporteze cu totul gata pentru trageri, fără ca în pref­­­labil să fie pe deplin convins de func­ționarea perfectă a armamentului. Cu toate condițiile atmosferice grele au fost totuși piloți care au obținut la trageri calificative bune și foarte bune. Printre aceștia se nu­mără și ofițerii Brașoveanu loan, Aramă Nicolae, Pop Alexandru, Co­­dreanu loan și alții. Totuși, numărul lor, adică al celor care s-au dovedit a fi stăpîni pe tehnica tragerilor pre­cise, a fost insuficient. Lipsurile reieși­te din ziua de trageri­ au influențat negativ rezultatul general. El nu o­­glindește posibilitățile reale ale pilo­ților de aici. Spunem aceasta, făcînd comparație cu rezultatele obținute de aceiași piloți în anul trecut. Era cazul ca măcar analiza zboru­lui să se fi făcut temeinic. Ofițerul Toth, ca și la pregătirea misiunilor, a trecut ușor peste lipsurile esențiale și a dovedit multă indulgență cu­ cei care nu au obținut rezultate, cores­punzătoare la trageri. Era foarte nimerit ca el să dea cuvîntul unul pilot care a obținut calificativul de foarte bine și să împărtășească celor prezenți metodele sale de la trageri. Printr-un asemenea schimb de expe­riență s-ar fi clarificat unele probleme importante, privind tehnica și practi­ca executării tragerilor. Nici acest lu­cru nu­­­ a fost­­ făcut. Luînd cuvîntul, comandantul criticat nivelul nesatisfăcâtor la care a s-a desfășurat analiza zborului, și mai cu seamă pe acei ofițeri care nu au îndeplinit condițiile de tragere. Pentru ca pe viitor asemenea lipsuri să nu se mai repete, el a luat o se­rie de măsuri organizatorice. Socotim necesar ca problema trage­rilor aeriene să fie o preocupare per­manentă de viitor a comuniștilor. Este necesar să se asigure un mai înalt nivel orelor de pregătire personalului navigant pentru trageri.­­ Acest lucru se impune cu atît mai mult cu cît în lupta modernă victo­ria e de partea aceluia care este un iscusit manevrier și un trăgător de Înaltă clasă. Locotenent-major I. CHERECHEȘ Concurs de trageri pe unitate la unitatea din care face parte ofițerul Staven Mareel a avut loc un­ concurs de trageri în vederea selecționării lotului care va partici­pa la conc­rsul de trageri pe marea unitate. Datorită bunei pregătiri și a antrenamentelor, lotul cmtdtu de ofițerul Apetri Adrian a-a cla­­sat pe primul loc. El va reprezenta unitatea la concursul de trageri pe marea unitate. Cu rezultate frumoase s-au soldat concursurile și pentru loturile con­duse de ofițerii Stoica D. și Floca Gh., care s-au clasat pe locurile următoare. Locotenent-maior GH. KIȘ Legătura cu masele constituie un principiu de bază in întreaga activi­tate a partidului de tip nou. Parti­dul clasei muncitoare este invincibil tocmai datorită legăturii sale cu ma­sele; el este de neînvins dacă știe, așa cum spunea Lenin, „să se lege, să­ se apropie și, pînă la un anumit punct, dacă vreți, să se contopească cu masele cele mai largi ale celor ce muncesc, înainte de toate cu masele proletare, dar și cu masele muncitoa­re neproletare“. In întreaga sa activitate, Partidul Muncitoresc Romîn, partid marxist­­leninist, a urmărit și urmărește să lărgească și să­­ consolideze neîncetat legăturile sale cu masele. Tot ceea ce face partidul nostru face pentru mase și împreună cu masele. Prin în­săși natura sa partidul nostru profund popular, e strîns legat este de clasa muncitoare, de oamenii muncii, întregul popor muncitor recunoaște în P.M.R. pe forța sa conducătoare și consideră politica partidului ca pro­pria sa politică. Aprobarea unanimă cu care între­gul nostru popor a primit măsurile recentei Plenare a C. C. al P. M. R. este o dovadă grăitoare a încrederii neabătute a oamenilor muncii în par­tid, în Comitetul său Central, a con­vingerii lor profunde că politica mar­­xist-leninistă a partidului d­ezășuiește construcția victorioasă a socialismului în țara noastră. In vederea atragerii unui număr cît mai mare de oameni ai muncii în jurul partidului, la munca concretă de îndeplinire a sarcinilor ce stau in fața sa in opera de construire a so­cialismului, Plenara C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie a. c. a pus în fața fie­cărei organizații de bază sarcina să creeze în jurul său un activ fără de partid și să îmbunătățească neconte­nit munca cu acest activ. Activul fără de partid constituie un puternic mijloc de întărire a le­găturilor partidului cu masele. Fiind alcătuit din cei mai înaintați oameni ai muncii, din cei mai apropiați par­tidului, activul fără de partid con­stituie un sprijin de nădejde al orga­nizației de bază în lupta pentru popu­larizarea și traducerea în viață a po­liticii partidului, în mobilizarea mase­lor largi de oameni ai muncii pentru o participare tot mai activă și avîn­­tată la construcția socialistă. Antre­nați în munca practică, cei din acti­vul fără de partid cresc și se căiesc din punct de vedere politic, se matu­rizează, se apropie mai mult de par­tid, permițînd organizației de bază să-i cunoască mai bine, iar pe cei mai buni dintre cei buni să-i primeas­că în rîndurile sale. Practica dovedește că acele organi­zații de bază din armată care și-au închegat în jurul lor active fără de partid puternice au reușit cel mai bine să atragă masele de militari la în­deplinirea hotărârilor partidului și gu­vernului, la rezolvarea sarcinilor grele și complexe ale sprijinirii procesului de instrucție și educație al trupelor-Plenara C.C. al P.M.R. atrage a­­tenția organizațiilor de partid asu­pra grijii deosebite pe care trebuie s-o manifeste față de alcătuirea acti­vului celor fără de partid. Compozi­ția activului fără de partid are o mare importanță pentru stabilirea unei le­gături strînse între organizațiile de partid și masa soldaților, sergenților și ofițerilor, pentru lărgirea influenței lor politice asupra tuturor sectoare­lor de activitate de care depinde des­fășurarea cu succes a procesului de instruire, și educare a militarilor. O organizație de partid care și-a creat în jurul său un puternic activ fără de partid este și aceea al cărei secretar este locotenentul-m­ajor I. Stoica. Activul fără de partid este alcătuit din cei mai buni ofițeri, ser­genți și soldați, proveniți din rîndul muncitorilor, cei mai buni utemiști, membri în organele de conducere, fruntași în pregătirea de luptă și po­litică. Insușindu-și sarcinile stabilite de plenara Comitetului Central, în activul celor fără de partid au­ fost atrași și militari proveniți din mediul sătesc, ca soldatul-fruntaș N. Ru­­sescu, tractorist, fiu de țărani colec­tiviști, sau Soldatul C. Lupu, învăță­tor, fiu de țărani întovărășiți, tova­răși prețuiți și stimați de ceilalți mi­litari din unitate. Din controalele executate de orga­nele de partid s-a constatat că unele organizații de bază au făcut însă și greșeli în alcătuirea activului. Ințele­­gînd în mod unilateral problema îm­bunătățirii compoziției sociale a or­ganizației de bază, unele birouri au atras în activul fără de partid numai militari în termen, cu profesie de bază muncitori, neglijînd atragerea în activ a ofițerilor care au un rol hotărîtor în ridicarea continuă a ni­velului pregătirii de luptă și politice a trupelor. Așa bunăoară, organizația de bază al cărei secretar a fost locotenentul major C. Simion avea un activ fără de partid format în marea lui majo­ritate din militari în termen și doar 2—3 ofițeri. O situație asemănătoare a fost și în organizația de bază al cărei secretar este căpitanul Maxim Gheorghe. Aci — după cum ne rela­tează corespondentul nostru, căpita­nul O. Schiopu — în activul fără de partid a fost atras un singur ofițer ! Dacă avem în vedere că această or­ganizație își desfășoară activitatea într-o unitate de aviație, ne dăm sea­ma că procedînd astfel ca s-a lipsit de o pirghie puternică prin care pu­tea să influențeze în mai mare mă­sură asupra educației comuniste ofițerilor, să pătrundă mai adinc în­­ problemele pregătirii acestora în ve­derea executării cu succes a misiuni­lor in zbor. Activul fără de partid se constituie pe­ baza aprobării nominale de către biroul organizației de bază. Din el fac parte cei mai buni ofițeri care participă direct la procesul de instruc­ție și educație a militarilor, coman­danți de subunități, ofițeri din sta­tele majore de a căror muncă depin­de, în mare măsură, ridicarea nive­lului pregătirii de luptă și politice a trupelor. In activul celor fără de par­tid trebuie să fie atrași, de asemenea, cei mai buni soldați și sergenți din unitate, care în munca de zi cu zi, pe terenurile de instrucție, în poli­goane, în sălile de specialitate, își însușesc cu perseverență armamentul și tehnica modernă de luptă, își ridi­că nivelul cunoștințelor politice, par­ticipă cu avînt la întrecerea socialis­tă, dovedind un înalt simț de răs­pundere în îndeplinirea îndatoririlor ostășești. Componența activului celor fără de partid nu este stabilită odată pentru totdeauna. Pe măsură ce în unități cresc și se afirmă noi elemente devo­tate cauzei partidului, dornice să des­fășoare o activitate politică intensă sub îndrumarea organizației de par­tid pentru înfăptuirea in viață a po­­liticii partidului, activul celor fără de partid trebuie continuu lărgit. Scopul creării activului fără de partid este atragerea unui număr ci­ mai mare de oameni ai muncii în jurul organizațiilor de bază în munca concretă de îndeplinire a sarcinilor ce stau în fața lor. Fiind format din cei mai buni militari din unitate, acti­vul fără de partid poate să aducă o mare contribuție la îmbunătățirea con­tinuă a procesului de instrucție și edu­cație al militarilor, la desfășurarea cu succes a întrecerii socialiste, la creșterea numărului militarilor și subunităților de frunte, la întărirea continuă a ordinei și disciplinei mi­litare. Biroul organizației de partid al că­rei secretar este ofițerul I. Stoica se ocupă cu multă grijă de atragerea acestui activ în munca concretă de îndeplinire a hotărîrilor de partid. Un membru al biroului se ocupă perma­nent de această problemă. După fie­care adunare de partid el informea­ză activul asupra sarcinilor ce-i revin pentru îndeplinirea hotărîrilor adop­tate de comuniști. In prezent nu exis­ta latură a muncii de partid la care tovarășii din activ să nu-și aducă contribuția. Astfel, activul fără de partid a participat la mobilizarea mi­litarilor în întrecerea socialistă, generalizarea experienței pozitive a­le militarilor de frunte. M­ulți ofițeri din activul fără de partid s-au angajat în fața organizației de bază să facă din subunitățile pe care le comandă sub­unități de frunte. Cînd în fața organizației de partid stau sarcini importante de rezolvat, biroul se consultă întotdeauna cu a­­cești tovarăși. Văzînd că biroul, pre­cum și membrii de partid se sfătuiesc cu ei în diferite probleme de care de­pinde bunul mers al activității desfă­șurate în unitate, că prețuiesc păreri­le lor, militarii fără de partid se a­­dresează tot mai des biroului organi­zației de bază pentru a face diferite propuneri sau pentru a primi un stat tovărășesc. O formă eficace de atragere a mili­tarilor din­ activul celor fără de partid . la rezolvarea problemelor care stau în fața organizației de bază este invitarea lor la adu­nările de partid deschise. Practica organizării unor adunări de partid deschise este o expresie a încrederii pe care partidul o acordă contribuției activului fără de partid la rezolvarea sarcinilor care stau in fața organiza­țiilor de bază. Luînd contact cu at­mosfera combativă, intransigentă față de lipsuri existentă în adunările de partid, participând la dezbaterea pro­blemelor puse în discuție, tovarășii din activul fără de partid își dau mai bine seama de sarcinile care le revin, se leagă și mai mult de organizația de partid, își îndeplinesc cu mai mult simț de­ răspundere sarcinile primite. Participarea militarilor din activul fără de partid la înfăptuirea sarcini­lor concrete ce stau în fața organiza­ției de bază este condiționată în mare măsură de grija manifestată de orga­nizația de partid pentru ridicarea ni­velului lor politic și ideologic. Pentru a putea constitui un ajutor prețios al organizației de partid în lămurirea maselor de militari asupra celor mai importante probleme ale politicii par­tidului nostru și pentru a-i mobiliza la înfăptuirea ei în viață, aceștia tre­buie ajutați să-și însușească ideolo­gia și politica partidului, să fie atrași la desfășurarea muncii politico-educa­tive desfășurată de organizația de bază în rîndurile militarilor. La îndemîna organizațiilor de par­tid stau multiple posibilități care pot fi folosite cu succes în acest scop. Multe birouri ale organizațiilor bază organizează în mod periodic de fața activului fără de partid expune în rea unor lecții și referate privind tra­dițiile glorioase de luptă ale partidu­lui, principalele probleme ale politicii partidului de construire a socialismu­lui, ale vieții de partid, scoțînd în evidență rolul partidului ca forță con­ducătoare a maselor muncitoare din țara noastră în lupta pentru constru­irea socialismului. Bine procedează și acele organizații care și-au făcut un obicei din a prelucra in fața activu­lui fără de partid hotărîrile partidului și guvernului, precum și articolele din presă în care sînt explicate sarcinile actuale ale muncii politice de partid O dovadă a grijii ce o poartă unele birouri ale organizațiilor de pentru ridicarea nivelului politic bază al militarilor din activul fără de partid este încadrarea lor în formele învăță­­m­întului de partid. Există însă și organizații de bază care neglijează pregătirea politico­­ideologică a activului fără de partid. Aduce puțin folos faptul că organi­zația de partid din unitatea unde muncește ofițerul V. Valente a creat în jurul său un activ destul de nume­ros, dacă ea nu se îngrijește de creș­terea lui politică ! In acest an nu s-a găsit timp să se expună în fața acti­vului fără de partid nici o lecție, nici un referat cu conținut ideologic. In asemenea condiții se poate oare vorbi de o participare intensă a activului la munca politică educativă in rândul ma­selor ? Desigur că nu. Or, activul fără de partid trebuie să fie pentru organizația de bază un sprijin pre­țios și în acest domeniu. Tovarășii din activ pot și trebuie să fie antre­nați de organizațiile de partid la munca de propagandă și agitație. Ei pot primi, bunăoară, sarcina să cuvîntul în fața militarilor, să le ex­­a­plice diferite probleme actuale ale po­liticii partidului și guvernului sau să organizeze activități politice în sco­pul educării patriotice și ostășești a militarilor, să îmbunătățească conți­nutul activităților cultural-educative, să asigure popularizarea largă a căr­ții în unități etc., etc. Sprijinindu-se în toate acțiunile pe activul fără de partid, ocupîndu-se în­deaproape de educarea acestuia, orga­nizația de bază poate să cunoască mai bine pe acești tovarăși, să se ocupe de cei mai buni dintre ei pen­tru a-i pregăti în vederea primirii in partid. Practica dovedește că acele organizații de bază care neglijează munca cu activul fără de partid nu obțin rezultate bune nici în munca de primire in partid, în îmbunătățirea compoziției lor sociale. Este cazul or­ganizației de bază al cărei secretar este căpitanul Maxim Gheorghe, or­ganizație amintită mai sus, care, du­­cînd o slabă activitate cu activul fără de partid, timp de aproape șase luni nu a primit nici un candidat de par­tid. Formarea în jurul organizației de bază a unui puternic activ al celor fără de partid nu duce numai la rea­lizarea cu mai mult succes a sarci­nilor importante care stau în fața ei, ci creează și o însemnată rezervă în care cresc și se căiesc viitorii candi­dați de partid. In munca de primire în partid este indicat ca organizațiile de bază să se orienteze în primul rînd spre cei mai buni tovarăși din activul celor fără de partid, pe care îi cunosc mai bine, cărora le-au urmărit îndeaproape activitatea, convingîndu-se de calită­țile lor morale și politice, de devota­mentul lor față de partid. In felul a­­cesta, activul fără de partid va con­stitui întotdeauna o rezervă importan­tă din care se vor ridica noi candi­dați de partid, căliți politicește, de­prinși să ducă la bun sfîrșit sarcinile de partid, să desfășoare muncă poli­tică în rîndul maselor de militari. •4 Alcătuind și educînd în jurul lor active fără de partid puternice, orga­nizațiile de partid din Forțele noas­tre Armate își vor întări și dezvolta și mai mult legătura lor cu masele de militari, își vor îndeplini cu rezul­tate mai bune sarcinile mari ce le re­vin, vor influența mai activ, cu mai multă competență asupra tuturor la­turilor pregătirii de luptă, disciplinei militare și educării personalului. Sarcina organelor politice este de a ajuta ca fiecare organizație de bază să-și creeze în jurul său un astfel de activ fără de partid, să le îndrumeze munca cu acest activ pentru a face din el un mijloc puternic de legătură a partidului cu masele de militari PE TEME DE PARTID Să creăm în jurul fiecărei organizații de bază un puternic activ fără de partid

Next