Apărarea Patriei, noiembrie 1958 (Anul 14, nr. 258-282)

1958-11-01 / nr. 258

2 Comuniștii din organizația de partid al cărei secretar este ofițerul Vasilescu Constantin dovedesc un dezvoltat spirit combativ. In adunările de partid, majoritatea lor participă activ la discuții. Ei analizează profund problemele înscrise pe ordinea de zi, generalizează experiența înaintată, critică cu tărie lipsurile și neajunsurile din muncă, fac propuneri pentru lichidarea lor. Un izvor de învățăminte Unul dintre factorii care determină sporirea continuă a combativității comuniștilor constă în faptul că biroul organizației de partid aplică cu strictețe în viață o cerință de bază a democrației interne de partid : antrenarea tuturor comuniștilor la dezbaterea și rezolvarea problemelor și sarcinilor care stau în fața organizației de partid, a unității. In acest scop, biroul organizației de partid și comuniștii cu munci de răspundere din unitate privesc cu multă atenție și cu mult spirit de răspundere criticile și propunerile pe care le fac membrii și candidații de partid, iau măsuri pentru înlăturarea lipsurilor pe care aceștia le semnalează, pentru înfăptuirea sugestiilor lor. Comuniștii din această organizație de partid își desfășoară activitatea în cadrul unei instituții militare de învățămînt. După cum e și firesc, problema învățămîntului, a formării elevilor ca buni comandanți și educatori ai subordonaților constituie preocuparea centrală a organizației de partid. Iată de ce în mai multe adunări ale organizației de partid au fost discutate sarcinile comuniștilor pentru îmbunătățirea conținutului educativ al procesului de învățămînt, pentru sporirea eficacității muncii profesorilor, intr-o asemenea adunare (la ordinea de zi : „Sarcinile comuniștilor pentru buna desfășurare a verificărilor parțiale și a examenelor de sfîrșit de an“), comuniștii au scos în evidență faptul că unii ofițeri ingineri considerau sarcina lor încheiată odată cu întocmirea și expunerea lecțiilor. Ei neglijau munca cu elevii, în afara orelor de clasă, în vederea educării politico-ideologice a acestora. Participanții la adunare au criticat această atitudine, lipsită de grijă pentru educarea elevilor și au propus biroului să ia măsurile corespunzătoare. In centrul atenției biroului Ținînd seama de propunerile făcute în adunare, biroul a luat măsuri pentru înfăptuirea lor. Printre acestea se numără și organizarea unei consfătuiri cu membrii și candidații de partid care lucrează în cadrul ciclurilor de specialitate: "Ih •'diSC’flțnite’’ISWtlte, problema sporirii spiritului de răspundere al profesorilor în muncă a ocupat un joc central. Pentru înfăptuirea celorlalte propuneri, membrii biroului au expus personal — în afara planului de învățămînt — unele lecții pe teme politico-ideologice, care să contribuie atît la îmbogățirea cunoștințelor elevilor, cit și la educația lor. Așa de pildă, ofițerul P. Șerban a expus lecția : „Ideile leniniste, călăuză în educația tineretului“, iar ofițerul T. Nicolae lecția cu tema : „Marea forță a lagărului socialist“. Secretarul biaroului organizației de bază de partid expus în fața elevilor lecția cu tema : „Revizionismul contemporan — principalul pericol pentru mișcarea muncitorească internațională“. Biroul nu s-a ocupat însă numai de problema învățămîntului. O atenție deosebită a acordat-o problemei educației comuniste a elevilor, a dezvoltării conștiinței lor politice. In rezolvarea acestor sarcini, biroul a acționat în direcțiile indicate de propunerile comuniștilor. Bunăoară, un ofițer comunist a propus biroului să se ocupe mai mult de cultivarea la elevi a dragostei față de arma din care fac parte și a dorinței de a obține succese maxime în pregătire. Pentru înfăptuirea acestor propuneri, biroul, împreună cu șeful organului politic, au întocmit un plan de activități educative cu elevii, în care problema cultivării dragostei față de armă ocupă locul cuvenit. Printre activitățile desfășurate pînă acum, menționăm convorbirile în legătură cu acțiunile geniștilor în războiul antifascist, expunerile despre eroicele fapte de arme ale unor geniști ca Eftimie Croitoru și alții. Ofițerul Luca Dumitru a propus ca biroul să mobilizeze ofițerii comuniști cu munci de răspundere din școală, să meargă mai des în subunitățile de elevi, să participe la adunările U.T.M., să țină personal convorbiri cu elevii, să le expună anumite referate pe teme de educație patriotică și comunistă și să-i ajute practic la înlăturarea diferitelor greutăți pe care le au în muncă, înfăptuind această propunere, ofițerii cu munci de răspundere au făcut și unele constatări prețioase în urma cărora s-au luat măsuri eficace. Bunăoară, ei au constatat că orele culturale, prin conținutul lor, nu constituiau întotdeauna un mijloc de sporire a cunoștințelor, de îmbunătățire a educației elevilor. Ca urmare s-a luat măsura ca în cadrul orelor culturale de masă să se organizeze cu regularitate lecturi literare, recenzii sau concerte muzicale și alte activități cultural-educative. Chiar și atunci cînd membrii și candidații de partid nu au făcut propuneri concrete biroului pentru îmbunătățirea muncii, ci doar au criticat o anumită stare de fapt, biroul a căutat să îndrepte situația. Un exemplu. Intr-o adunare de partid, ofițerul F. Gerardi a criticat biroul pentru că nu s-a ocupat de ajutorarea unei subunități pentru sporirea numărului elevilor de frunte. In adunare membrii biroului și-au recunoscut această lipsă. După adunarea amintită, biroul a discutat cu toți profesorii și cu comandanții de subunități măsurile « trebuiesc luate pentru sporirea numărului—elevilor de frunte, pentru popularizarea și generalizarea experienței elevilor sirguincioși, fruntași la învățătură. Din acest exemplu se remarcă stilul just de muncă al biroului față de propunerile comuniștilor El nu așteaptă ca totul să le fie indicat cu amănunte, ci se frămîntă să descopere cauzele unor neajunsuri semnalate, să ia măsurile cele mai eficace pentru înlăturarea lor. Crește combativitatea comuniștilor înfăptuind toate propunerile juste făcute de comuniști, fie ele de mai mică sau de mai mare însemnătate, biroul stimulează combativitatea membrilor și candidaților de partid, preocuparea fiecăruia pentru rezolvarea cu succes a sarcinilor care-i stau în față. Dezbaterea documentelor Plenarei C.C. al P.M.R. din 9—13 iunie a.c. a constituit un punct de cotitură în activitatea acestei organizații de partid. Cu acest prilej, comuniștii au făcut numeroase propuneri menite să ducă la desrădăcinarea unor practici și atitudini învechite față de muncă. Să luăm numai cîteva exemple. In procesele verbale încheiate în adunările generale ale organizației de partid sînt înscrise o serie de propuneri ale comuniștilor care se referă la îmbunătățirea pregătirii ideologice a ofițerilor și a pregătirii lor fizico-sportive. Spre aceste două probleme au fost îndreptate, în aproape tot anul, eforturile biroului organizației de partid. Totuși, pînă nu de mult timp, lucrurile nu au stat chiar atit de bine. Bunăoară, unii ofițeri, profesori la ciclurile de specialitate, lipseau deseori de la pregătirea marxist-leninistă sub pretextul rezolvării unor sarcini „urgente“ de învățămînt. In fapt, lipsurile lor de la ședințele de pregătire se datorau automulțumirii, „părerii“ că cunoștințele pe care și le-au acumulat le pot permite să nu frecventeze cu regularitate la forma de învățămînt politic la care sînt încadrați. Folosind din plin propunerile comuniștilor, biroul a luat numeroase măsuri pentru îndreptarea lucrurilor. Printre acestea pot fi amintite : chemarea în fața biroului organizației de bază de partid a acelor ofițeri membri sau candidați de partid care au manifestat delăsare în ce privește pregătirea lor politico-ideologiă , expunerea suplimentară a tuturor temelor la care s-au înregistrat absențe, sporirea exigenței în cadrul seminariilor etc. Roadele acestor măsuru s-au făcut repede simțite. Absențele au devenit tot mai rare, iar la seminarii majoritatea participanților au obținut numai calificative „bine“ și „foarte bine“. ” Biroul organizației de bază al cărei secretar este ofițerul C. Vasilescu a acumulat o experiență prețioasă in ce privește înfăptuirea propunerilor juste făcute de comuniști. Cu toate acestea nu însemnează că în această privință biroul nu mai are nimic de făcut, că formalismul a fost înlăturat din toate activitățile. In prezent întreaga organizație de partid se pregătește în vederea desfășurării adunării de partid pentru dare de seamă și alegerea noului organ conducător. Analiza ce se va face cu acest prilej va ajuta ca și pe viitor să se dea o atenție tot mai mare îndeplinirii propunerilor și sugestiilor comuniștilor în scopul întăririi continuie a rolului organizației de partid în viața unității. Căpitan V. TEODORESCU VIATA DE PARTID Prind viața propunerile comuniștilor POȘTA REDACȚIEI Locotenent - colonel PLEȘA CORNEL. C.A.A.T. ne face cunoscut că a luat toate măsurile în vederea soluționării problemei semnalate. Pînă pe data de 06.11.1958 vi se va comunica rezultatul cercetărilor și măsurile luate. Locotenenții majori PURCAREANU ȘT., BASTEA GHITA, ȘERBAN IOAN, TEODORESCU ,. ONOFREI GH., SIMION ȘT., locotenent TUDOR IONEL. Vă comunicăm că faptele semnalate de dvs. au fost aduse la cunoștința organelor de resort pentru a cerceta și dispune. Sergent major GHETEA PETRE. Pentru a vă da mai bine seama ce se înțelege prin cheltuieli de mutare, vă indicăm să studiați articolul 136, litera c din Decretul 416/952. Ofițerii și sergenții reangajați care sînt mutați la cerere nu se bucură de drepturile prevăzute la articolul de mai sus. Soldații fruntași FECHETE ȘT., MARIAN M. și NĂSTASE GH. Concediul de odihnă este un drept de care se pot bucura toți militarii. Pentru informare în această problemă vă recomandăm să ieșiți la raportul comandantului sau al locțiitorului său politic. APARAREA PATRIEI GRIJA FAȚĂ DE MAȘINĂ DE LUPTĂ Echipajul autotunului, al cărui mecanic conductor este soldatu fruntaș Sava Mihai, execută întreținerea mașinii de luptă. (Foto: ST. ȘTEFAN) Baza sportivă a unității In unitatea din care face parte ofițerul Popescu Stelian, pe lângă pregătirea materială a noului an de instrucție, care să asigure o bună desfășurare a pregătirii de luptă, se acordă o grijă deosebită și pregătirii unei bune baze sportive. Este știut că rezultatele în pregătirea fizică a militarilor depind în mare măsură și de felul cum este organizată baza sportivă. Pentru aceasta, s-a luat măsura ca unitatea să dispună de tot felul de aparate, piste și terenuri necesare pregătirii fizice și sportului. In această idee s-a trecut la amenajarea de portice pe subunități. In felul acesta, programul pregătirii fizice poate să se desfășoare în bune condiții. Pentru noul an de instrucție, comandantul unității a repartizat din timpe fiecărei subunătăți, sarcina ce-i revine în organizarea și amenajarea bazei sportive. O deosebită atenție se dă amenajării sălii de pregătire fizică a unității, ținîndu-se seama că pe timpul iernii aceasta va fi mult solicitată. Astfel, prin grija ofițerului cu pregătirea fizică în unitate s-au pus la punct toate aparatele existente în această sală. In afară de baza sportivă a subunităților s-a amenajat un teren de fotbal, unul de volei și altul de baschet. De asemenea au fost amenajate terenuri pentru sărituri în lungime și în înălțime. Pentru o bună călire fizică a militarilor, corespunzătoare sarcinilor pregătirii de luptă, în unitate au fost amenajate și două piste militare și toate obstacolele prevăzute de instrucțiuni. Locotenent major G. PETRE Să vorbim și despre lipsuri (Urmare din pag. la) o săptămînă, o lună biblioteca este închisă, sînt abia ostași și ofițeri lipsiți de ajutorul cărții. De această atitudine de subapreciere a activității muncii culturale s-au molipsit și unii comandanți de subunități. De exemplu, locotenentul-major Pospai Nicolae, deși știa că are sarcina de a desfășura activități cultural-educative, el nu o îndeplinea sistematic, sub pretextul altor probleme „mai“ importante. In articolul meu, așa cum făgăduiam cititorilor în primele rînduri, am insistat asupra faptelor negative manifestate în cadrul desfășurării orelor culturale de masă. Nu am reușit să le arăt pe toate. Cred însă că acestea sînt cele întîlnite mai des. Aș vrea să spun totuși că la orele culturale de masă din unitatea noastră s-au organizat și activități interesante, au venit comuniști ilegaliști, fruntași în producție, au vorbit despre activitatea lor. S-au organizat seri literare, concursul „Ostașii isteți“, s-au făcut acele obișnuite plimbări pe harta țării etc. Aș propune un schimb de experiență organizat între șefii de cluburi. S-ar putea vorbi despre experiența pozitivă acumulată în privința organizării orelor culturale de masă pentru a fi generalizată. Simflătă 1 noiembrie 1958 Nr.258 (5795)' intre 23-30 noiembrie: „Săptămînă economiei“ v Intensificarea acțiunii de economisire la C.E.C., o sarcină permanentă @ Munca politică desfășurată de comandanți și lucrători politici . Activități care pot fi organizate în unități Intre 23 și 30 noiembrie se va desfășura în întreaga țară „Săptămînă economiei“. Ea se organizează cu scopul stimulării spiritului de economisire al maselor, creșterii numărului depunătorilor și al depunerilor la C.E.C. In același timp, „Săptămînă economiei“ va prilejui o analiză a realizărilor obținute în acțiunea patriotică de dezvoltare a depunerilor la C.E.C. Printr-un Decret al Prezidiului Marii Adunări Naționale, cu 10 ani în urmă a luat ființă Casa de Economii și Consemnațiuni prin contopirea Casei Naționale de Economii și Cecuri Poștale cu Casa de Depuneri. Ca instituție pusă în slujba poporului, Casa de Economii și Consemnațiuni — C.E.C. a primit sarcina de a dezvolta în rîndurile cetățenilor spiritul de economisire, de gospodărire chibzuită a veniturilor lor personale. Acest spirit gospodăresc pe care oamenii muncii și-l manifestă în producție, la locul de muncă, se oglindește și acasă în felul în care își administrează veniturile personale. Dovada acestui fapt este nu numai sporirea de la an la an a sumelor depuse pe libretul de economii C.E.C. ci și creșterea numărului deținătorilor de librete de economii C.E.C.. al posesorilor de obligațiuni C.E.C. cu cîștiguri. Sporirea depunătorilor și depunerilor la C.E.C. oglindește totodată ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Acțiunea de economisire a veniturilor oamenilor muncii împletește interesul individual al fiecărui cetățean cu interesul general al poporului dînd posibilitate. imobilizării tuturor prisosurilor bănești pentru a putea fi apoi utilizate în scopul dezvoltării economiei naționale. Depunătorii la C.E.C. au numeroase avantaje directe : garantarea de către stat a depunerilor, dobînda încasată la sumele depuse, posibilități de sporire a veniturilor pe baza libretelor și a obligațiunilor C.E.C. cu cîștiguri etc. Pe lîngă aceste avantaje banii depuși la C.E.C. se întorc tot spre folosul oamenilor muncii. Redați circulației prin intermediul iC.E.C.-ului banii sînt folosiți de către stat pentru construirea de fabrici, uzine, școli, spitale, drumuri etc. Presa noastră publică regulat cifre care vorbesc de creșterea numărului celor care depun la C.E.C. prisosurile lor bănești. Astfel, în timp ce acum 10 ani existau doar 723.700 depunători la C.E.C. pe întreaga țară, anul acesta pînă la 30 septembrie numărul lor a ajuns la peste 2.700.000. Aceasta înseamnă că pe întreaga țară, în medie, revine un libret de economii la 7 locuitori Lettimie., uakwl .«Un . cure .xetaie- ard'șterea masivă a numărului celor care-?i _ .... epun »urnele economisite la C.E.C. ne arată situația existentă în Capitala țării noastre unde la fiecare 5 locuitori revin în medie 2 librete de conomii. Numărul depunătorilor la C.E.C. existenți astăzi în Capitală este aproape egal cu numărul depunătorilor existenți în întreaga țară cu 10 ani în urmă Conștienți de marele avantaj pe care-1 prezintă sumele depuse la C.E.C. numeroși oameni ai muncii își însușesc deprinderea economisirii, a gospodăririi cit mai chibzuite a banilor ce le prisosesc. Printre cei care sporesc mereu rîndurile depunătorilor la C.E.C. se află în număr mare și ofițerii, sergenții reangajați și angajații civili din Forțele noastre Armate. Munca politică desfășurată de comandanți și locțiitorii lor politici, de organizațiile de partid și atemiste a avut ca urmare creșterea tot mai mare a numărului de militari care depun cu regularitate la C.E.C. prisosurile bănești, văzînd în aceasta o îmbinare a interesului lor personal cu interesele statului. Astfel, în multe unități unde s-a desfășurat o muncă politică eficace, peste 50 la sută din numărul ofițerilor și al sergenților reangajați sînt depunători la C.E.C. și posesori ai obligațiunilor C.E.C. cu cîștiguri. Exemple din acestea sînt multe. In comandamentul unde lucrează ofițerul Cojocaru Vasile, aproape 70 la sută din numărul cadrelor posedă librete C.E.C. Ofițerul Greciuc Constantin, ofițerul Caupman Marin, plutonierul Vulpoi Nicolae se numără printre cei mai activi depunători. Acolo unde comandanții, organele politice au acordat o atenție deosebită acestei acțiuni, acolo unde fiecare comunist și atemist s-a străduit să fie exemplu pentru ceilalți militari în această privință, acolo au fost obținute rezultatele cele mai rodnice. In unitatea unde muncește ofițerul Mitu Giorgiu, toți ofițerii și sergenții reangajați precum și majoritatea militarilor în termen sunt depunători la C.E.C. In scopul atragerii unui număr cu mai mare de depunători la CEC, în unități trebuie să se ducă o intensă muncă de popularizare a avantajelor pe care le au cetățenii și statul de pe urma depunerilor. Ținînd seamă de experiența unităților fruntașe în acțiunea patriotică a depunerilor la C.E.C., comandanții și locțiitorii lor politici trebuie să stabilească măsurile cele mai eficace pentru îmbunătățirea muncii în acest domeniu. Un rol deosebit în acțiunea de sprijinire a depunerilor la C.E.C. revine comuniștilor și utemiștilor. Pentru aceasta este bine ca pînă la deschiderea „Săptămînii economiei“ să se prevadă ținerea de conferințe și convorbiri cu militarii pentru ca aceștia să fie atrași în acțiunea de economisire. Printre preocupările echipelor artistice din unități și de la Casele Ofițerilor și cluburile de garnizoană trebuie să figureze și tema deprinderii spre economii, dezvoltarea spiritului gospodăresc al militarilor. Un rol în această direcție îl au mijloacele de agitație vizuală. De aceea e bine ca lucrătorii politici să-și procure de la Casele de Economii din garnizoanele respective afișe, fotografii, grafice și broșuri pe care să le afișeze la locuri vizibile și în jurul cărora să organizeze convorbiri ale agitatorilor cu militarii. La stațiile de radioamplificare vor fi citite materiale despre avantajele, utilitatea și importanța depunerilor la C.E.C., vor lua cuvîntul ofițerii, sergenții reangajați și militarii în termen care posedă bani la C.E.C. și care vor vorbi, pe baza propriei lor experiențe, despre avantajele depunerilor la C.E.C. Gazetele ostășești au sarcina de a publica materiale care să sublinieze viu și convingător că intensificarea mișcării de gospodărire cu chibzuială a veniturilor personale, de economisire la C. E. C. constituie un aport la înflorirea economică și culturală a țării, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc Comuniștii și utemiștii au datoria de a fi exemplu, de a se situa în fruntea acestei acțiuni patriotice care îmbinînd interesele populației cu cele ale statului ajută la dezvoltarea mai rapidă a economiei naționale. ÎN AJUTORUL PROPAGANDIȘTILOR ȘI AGITATORILOR A 41-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie La 7 Noiembrie, anul acesta, marele popor sovietic, popoarele țărilor socialiste, întreaga omenire progresistă, sărbătoresc cea de-a 41-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Acum 41 de ani, clasa muncitoare din Rusia în alianță cu masele largi ale țărănimii, sub conducerea gloriosului partid bolșevic în frunte cu Lenin, au răsturnat dominația capitaliștilor și moșierilor, au sfărîmat mașina de stat burgheză și au instaurat dictatura proletariatului, creînd primul stat socialist din lume. Revoluția din Octombrie a însemnat o cotitură radicală în destinele popoarelor Rusiei, în destinele întregii omeniri. Ea a zguduit întregul sistem mondial al capitalismului, a zdruncinat bazele dominației burgheziei, trăgînd o linie de demarcație între lumea veche—a cărei esență este exploatarea omului de către om — și lumea nouă, care eliberează pe om de orice asuprire economică, politică, națională și spirituală. Salvele de tun de pe crucișătorul „Aurora“ au anunțat lumii întregi, la 7 noiembrie 1917, începutul unei noi ere în istoria omenirii. Marea Revoluție Socialistă din Octombrie a dus pe întinsul pămînt al Rusiei la înlăturarea deplină a oricărei exploatări și asupriri sociale și naționale. Ea nu numai că a proclamat mărețele idei ale socialismului, ale păcii, egalității în drepturi și prieteniei între popoare, dar le-a și tradus în viață. Tocmai de aceea aniversarea Marii Revoluții Socialiste din Octombrie este sărbătoarea luminoasă nu numai a popoarelor sovietice, ci și sărbătoarea tuturor oamenilor muncii și a forțelor progresiste din lumea întreagă. Victoria Revoluției din Octombrie a stîrnit în lagărul imperialist o furie turbată, deoarece reacțiunea vedea în noua orînduire creată de revoluția socialistă o amenințare directă a pozițiilor ei de clasă. Incercind să înăbușe tînăra republică sovietică, imperialiștii, în frunte cu cei americani și englezi, au sprijinit sîngerosul război civil dezlănțuit de clasele exploatatoare rasturnate de la putere și au organizat intervenția militară a celor 14 state capitaliste împotriva puterii sovietie. Li chemarea partidului comunist și a guvernului sovietic sute de mii de muncitori și țărani s-au ridicat la luptă și au zdrobit intervenția armată imperialistă și contrarevoluția internă. In ajutorul proletariatului rus victorios s-a ridicat proletariatul din țările capitaliste creînd comitete de acțiune sub lozinca : „Jos mîinile de pe Rusia Sovietică“ ! Alături de trupele Armatei Roșii au luptat batalioane internaționale, alcătuite din revoluționari chinezi, unguri, romîni, polonezi, finlandezi, iugoslavi și alții. Victoria istorică a poporului sovietic asupra intervenționiștilor și albgardiștilor în războiul civil a constituit o mare înfrîngere militară și politică a imperialismului mondial, o demonstrație a uriașei forțe vitale și a invincibilității republicii sovietice. Această victorie a confirmat in mod strălucit cuvintele lui Lenin : „Niciodată nu va fi învins poporul ai cărui muncitori și țărani și-au dat seama, au simțit și au văzut în majoritatea lor, că ei își apără propria lor putere, puterea sovietică — puterea celor ce muncesc, că ei apără cauza a cărei izbîndă le va asigura lor și copiilor lor posibilitatea de a se bucura de toate binefacerile culturii, de tot ce a creat munca omenească“. După lichidarea intervenției străine și a contrarevoluției, poporul sovietic a trecut la lupta hotărîtă pentru construirea socialismului. Programul construcției socialiste a fost elaborat în mod concret de marele Lenin. Acest program prevedea lichidarea înapoierii tehnico-economice a Rusiei, crearea economiei socialiste, transformarea țării într-un puternic stat industrial și, pe baza creșterii tuturor ramurilor economiei, asigurarea unui ridicat nivel de trai al poporului muncitor. Un obiectiv important al planului leninist de construire a socialismului a fost transformarea agriculturii înapoiate și fărîmițate, într-o agricultură socialistă înaintată, mecanizată. De asemenea, planul leninist al construcției socialiste prevedea sarcinile revoluției culturale, ale pregătirii de numeroase cadre de specialiști cu o înaltă calificare pentru toate domeniile economiei și culturii. Atragerea celor mai largi mase de oameni ai muncii către știință, tehnică, cultură, la conducerea statului, sublinia Lenin, constituie o condiție obligatorie a construcției socialismului Poporul sovietic sub conducerea partidului comunist a trecut la realizarea planului construirii socialismului în condiții grele, deoarece a moștenit de la capitaliști și moșieri o economie extrem de înapoiată. Călăuzindu-se după indicațiile leniniste despre căile și metodele de creare a bazei tehnico-materiale a socialismului, Partidul Comunist al Uniunii Sovietice a învins toate greutățile, înfăptuind cu hotărîre industrializarea socialistă a țării, îndeplinirea cu succes a primelor planuri c vicinale a transformat Uniunea Sovietică dintr-o țară agrară într-una industrială, industria socialistă fiind capabilă să producă toate felurile de utilaj modern și mijloace tehnice de prim rang, să asigure Armata Sovietică cu toate tipurile de armament modern. Intr-un termen scurt au fost create mii de întreprinderi, adevărați giganți ai industriei socialiste, ramuri întregi ale industriei pe care nu le cunoscuse Rusia înainte de revoluție. Dacă pentru crearea unei industrii moderne, țările capitaliste au avut nevoie de 100—150 ani, poporului sovietic, bazat pe superioritatea sistemului socialist, i-au trebuit pentru îndeplinirea acestei sarcini numai 15-20 ani. Odată cu industrializarea țării și pe baza ei, partidul bolșevic a înfăptuit tranformarea socialistă a agriculturii, cea mai grea sarcină după cucerirea puterii politice de către clasa muncitoare. Prin întreaga sa dezvoltare, orînduirea colhoznică și-a dovedit superioritatea asupra gospodăriei țărănești individuale fărîmițate și asupra marii gospodării capitaliste In anii construcției victorioase a socialismului a fost înfăptuită cu succes revoluția culturală. A fost construită o largă rețea de școli, instituții cultural-educative, instituții de învățămînt superior, tehnico-științific etc. A fost introdus învățămîntul elementar obligatoriu în limbile naționalităților din U.R.S.S. S-a ridicat nivelul cultural general al oamenilor muncii. Revoluția culturală a dus la creșterea și formarea unei noi intelectualități, ieșită din rîndurile muncitorilor și țăranilor, strîns legată de popor și care îi slujește cu devotament. In economia sovietică lucrează în prezent peste 6 milioane de specialiști cu studii superioare și studii medii speciale, în timp ce in 1913 numărul acestor specialiști era mai mic de 200.000. Ca urmare a victoriei socialismului pe tot frontul a crescut bunăstarea maselor populare. Șomajul și teama oamenilor muncii de ziua de mîine au rămas o tristă amintire a trecutului. Pentru întîia oară în istorie a însă înscăunată o adevărată democrație democrația1 celor ce muncesc. Stătu socialist nu numai că a proclamat dar a și asigurat dreptul real al cetățenilor la muncă, la învățătură, odihnă asigurare la bătrînețe, a dat femeii «deplină egalitate în drepturi, în viața politică și socială, a deschis tinereții lui calea largă spre însușirea de cunoștințe, spre muncă creatoare, spre fapte îndrăznețe și eroice. Oamenilor muncii le-au fost puse la îndemînă toate mijloacele materiale în vederea exercitării drepturilor cucerite în urma Revoluției din Octombrie, în vederea participării lor largi la conducerea treburilor politice, economice și de stat. In politica P.C.U.S. de antrenare a maselor muncitoare la conducerea statului și-a găsit o strălucită întruchipare indicația leninistă că statul socialist este puternic prin conștiința maselor. Victoriile epocale ale poporului sovietic în construcția economică și de stat din U.R.S.S. au unit și mai strîns masele în jurul P.C.U.S., a cărui politică ele o consideră drept politica lor proprie, expresie a intereselor lor vitale. Revoluția din Octombrie a dat o pildă măreață de rezolvare marxistleninistă a problemei naționale. Puterea sovietică a lichidat orice formă de asuprire națională, de inegalitate între popoare, a făurit și a consolidat prietenia sinceră, frățească între toate popoarele care trăiesc în marea țară a socialismului. In U.R.S.S. s-a dezvoltat și se dezvoltă o cultură nouă, socialistă în conținut și națională în formă. Toate aceste măsuri au trezit la viață nouă, socialistă, masele de uzbeci, turkmeni, tadjici, kazahi, kirghizi, bașkiri, iakuți și oameni de alte naționalități, care se aflau înainte de revoluție pe diferite trepte de dezvoltare economică, socială și culturală. Rezolvarea problemei naționale în U.R.S.S. a spulberat minciuna seculară a colonialiștilor despre popoarele ..Inferioare“ și a arătat fără putință de tăgadă că creația istorică, de sine stătătoare, nu este apanajul unor națiuni ,alese“ ci este accesibilă tuturor popoarelor. Construirea cu succes a economiei socialiste în U.R.S.S., pe de o parte, și adîncirea racilelor economiei țărilor capitaliste, pe de altă parte, scoteau tot mai mult în evidență faptul că orînduirea capitalistă este condamnată de istorie la pieire inevitabilă. Cuprins de ură sălbatică față de Țara Socialismului victorios, imperialismul international, și in primul rînd monopoliștii americani, au sprijinit activ înarmarea fascismului german și dezlănțuirea de către acesta a războiului criminal antisovietic. Bazîndu-se pe puternica sa economie socialistă creată în anii primelor cincinale, poporul sovietic a zdrobit mașina de război a Germaniei hitleriste, a eliberat o serie de popoare din Europa de sub jugul fascismului german, salvînd civilizația întregii omeniri de pericolul fascist. In uriașa încleștare militară cu forțele agresiunii fasciste a învins orînduirea socială și de stat sovietică, născută în Marea Revoluție Socialistă din Octombrie, a învins ideologia socialistă, cea mai înaintată din lume. Sistemul socialist al economiei, unitatea morală și politică a societății sovietice — bazată pe alianța dintre clasa muncitoare și țărănime, pe prietenia popoarelor din U.R.S.S. — au însemnat pentru Uniunea Sovietică izvoare de forță indestructibilă. Marele Război pentru Apărarea Patriei a confirmat cu deosebită vigoare justețea învățăturii leniniste despre apărarea patriei socialiste, despre necesitatea întăririi continue a capacității ei de apărare. Războiul a vădit profunda clarviziune a P.C.U.S., care a promovat la timp linia de grăbire a ritmului de construire a socialismului, a luat toate măsurile pentru organizarea apărării militare a statului socialist. Prin grija P.C.U.S., Armata Sovietică a fost înzestrată și echipată cu tot ce era necesar luptei cu un dușman puternic. Cadre militare noi, capabile, au fost educate de partid. Armata Sovietică — trup din trupul și sînge din singele poporului ei — a demonstrat din nou în luptele crîncene cu cotropitorii fasciști imensa superioritate a forțelor armate ale statului socialist asupra oricărei armate burgheze. Inspiratorul și organizatorul victoriei poporului sovietic asupra Germaniei hitleriste și Japoniei militariste a fost P.C.U.S. însuflețiți de comuniști, ostașii de pe front și oamenii muncii din spatele frontului au săvîrșit fapte de eroism în luptă și în muncă, ce au stîrnit admirația popoarelor. întreaga omenire poartă recunoștință Uniunii Sovietice pentru rolul său hotărîtor în obținerea victoriei asupra forțelor negre ale fascismului. Zdrobirea fascismului german și militarismului japonez a însemnat ca nouă și puternică lovitură dată capitalismului, ducînd la slăbirea considerabilă a acestuia. Victoria Uniunii Sovietice în Marele Război pentru Apararea Patriei a sporit prestigiul U.R.S.S. pe arena mondială. Ea a făcut să crească influența pe care o exercită socialismul asupra oamenilor muncii din întreaga lume, a creat condiții avantajoase pentru ca o serie de țări din Europa și Asia să se smulgă din lanțul imperialismului, să răstoarne puterea moșierilor și capitaliștilor, să instaureze puterea populară și să pășească la construirea socialismului. S-a format lagărul mondial al socialismului, cea mai mare cucerire a popoarelor După război, într-un timp scurt, poporul sovietic a lichidat marile distrugeri provocate de cotropitorii fasciști și a dezvoltat mai departe economia țării. Al 4-lea și al 5-lea plan cincinal au fost îndeplinite cu succes, iar in prezent poporul sovietic luptă cu abnegație pentru îndeplinirea grandioaselor sarcini de construire a comunismului trasate de cel de-al XX-lea Congres al P.C.U.S. In 1957, ca urmare a măsurilor luate de P.C.U.S. pentru reorganizarea conducerii industriei, a muncii pline de avînt patriotic a oamenilor sovietici, volumul global al producției industriale a depășit de 33 de ori nivelul anului 1913, iar producția mijloacelor de producție a sporit de 74 de ori în comparație cu anul 1913. Industria, ca și întreaga economie sovietică s-a dezvoltat și continuă să se dezvolte într-un ritm rapid, nemaiîntîlnit în istorie. Noi și importante realizări au fost obținute și în dezvoltarea agriculturii U.R.S.S. In ultimii 4 ani producția agricolă a Uniunii Sovietice a crescut in medie anual cu 7,1 la sută, în timp ce în S.U.A. producția agricolă a crescut numai cu 1,1 la sută. Măsurile luate în ultima vreme pentru dezvoltarea continuă a orînduirii colhoznice și pentru reorganizarea S.M.T. oferă posibilități și mai mari ca agricultura U.R.S.S. să se dezvolte într-un ritm excepțional de rapid. Pe această bază poporul sovietic rezolvă azi cu succes sarcina sa economică fundamentală. Succese remarcabile au obținut știința și tehnica sovietică. După cum se știe, prima centrală atomo-electrică din lume a fost construită și dată în exploatare în Uniunea Sovietică în 1954 ; a fost construit de asemenea sincrofazotronul sovietic — cel mai puternic accelerator de particule din lume. Crearea de către U.R.S.S. a rache: