Apărarea Patriei, iulie 1959 (Anul 15, nr. 152-178)
1959-07-01 / nr. 152
2 — Aspecte de la Spartachiada militară de vară Ștafeta 10 X 50 m. echipaj. In fotografie un schimb efectuat de lotul „MAREA“. Echipa de fotbal C.S.A. Marina, campioană militară pe anul 1959. Echipa de șah C.S.A. Bacău, campioană militară pe anul 1959. (De la stînga la dreapta) : locotenent-major Plopan Mihai, locotenent-major Teodorescu Corneliu, soldat Rupaner Ravel și soldat Lazăr Iosif Ștafeta 4 X 100 m, plat, campioană militară pe anul 1959 (De la stînga la dreapta) , soldat Iles Francisc, soldații fruntași Popescu Ștefan, Mănescu Petre și soldatul Marconi Ioan Ștafeta de înot 4 X 100 m. liber, campioană militară pe anul 1959. (De la stînga la dreapta) , soldații Balotescu Mircea, Bunescu Alex., Szekely Ioan și Sîrbu Victor. (Fotografii : T. MACARSCHI) DOOi Pregătiri pentru întâmpinarea zilei de 23 August Ia întîmpinarea zilei de 23 August organizațiile atemiste din școala noastră, îndrumate de către comuniști, au luat măsuri concrete și au trasat sarcini. Roadele activității depuse au și început să se vadă. S-au obținut primele succese. Iată cîteva dintre acestea ★ Subunitatea în care-și desfășoară activitatea ofițerul Filip Dumitru a hotărît să pregătească o grupă artistică care sa participe la concursul pe școală ce va avea loc în cinstea zilei de 23 August. In acest scop s-a ales un colectiv de întocmmire a programului artistic. Din acest colectiv fac parte elevii fruntași Lepădatu Vasile, Lepădatu Dumitru și elevul caporal Petrel Airian . Atemiștii din organizația de bază al cărei secretar este elevul fruntaș Gherasim Nicolae și-au propus ca sarcină colectarea a cca. 1.000 kg. fier vechi pînă la 23 August. Cunoscînd importanța deosebită a acestei acțiuni, elevii au pornit cu avînt la muncă. Primele zeci de kilograme de fier vechi au și apărut în magaziile subunităților. S-au evidențiat pînă în prezent elevii fruntași Burci Ioan, Frîîscu Nicolae, Fotache Teodor și Cociș Toma.A. Subunitatea din care face parte ofițerul Ghiță Marin și-a propus ca pînă la 23 . August, toți elevii să devină purtători ai insignei G.M.A. gradul II. Pînă în prezent, aproape toate probele au fost trecute cu succes. Cele mai bune rezultate au obținut elevii fruntași Paraschiv Alexe, Bîrleanu Vasile și Andrei Valentin. Rezultatele obținute ne îndreptățesc să avem certitudinea că această hotărîre va fi îndeplinita într-o perioadă mult mai scurtă decît cea propusă. Tot pînă la 23 August subunitățile din școala noastră au sarcina de a învăța cel puțin cîte cinci cîntece ostășești. Lista cu cîntece a fost difuzată printre elevi, trecinduse în același timp la învățarea lor. In ajunul marii sărbători se va constata ce subunitatea va executa cel mai bine cîntecele învățate.De la un corespondent voluntar), APĂRAREA PATRIEI mimui îinflucratie Patrula este comandată de ofițerul Adam Ovidiu și toți piloții sînt atemiști. Ceea ce caracterizează întreaga patrulă este optimismul și dragostea de muncă, de meseria lor militară. Toți sînt tineri și iubesc în aceeași măsură avionul, sportul, cîntecul și jocul. Locotenentul Adam Ovidiu comandă patrula de abia de o jumătate de an. Totuși vârsta, dîrzenia și dragostea lui față de muncă și față de tinerii săi subordonați, împreună cu ajutorul tovarășilor cu mai multă experiență, al comuniștilor,i-au ajutat să obțină succese tot mai evidente. Locotenentul Mereu, ca și Teodorescu și Coșa, în frunte cu comandantul lor, iubesc cu pasiune zborul. Se avîntă plini de curaj, încrezători în puterile lor și în avioanele pe care le pregătesc cu atîta migală pentru zbor tehnicienii, tovarășii lor credincioși. Pornesc cutezători pe căile nesfîrșite ale văzduhului, înscriind zi de zi succese noi în pregătirea lor de apărători ai cerului patriei dragi. E drept că în drumul lor mai întîmpină și unele insuccese. Dar departe de a se descuraja, pornesc la muncă cu mai multă hotărîre, înfrîngînd greutăți sp ivite, perfecționîndu-se continuu. In raid la mare înălțime Celula locotenentului Adam Ovidiu și locotenent Mereu Constantin plecase în zbor. Executau un raid la mare înălțime. Cap era locotenentul Mereu, iar Adam, în postură de coechipier, verifica pregătirea subordonatului său. In vederea acestei misiuni pregătirile au fost temeinice : fiecare caracteristică a reperelor a fost studiată cu amănunțime. Raidul nu era ușor, avînd trei schimbări de cap. Au decolat împreună, au trecut la verticala aerodromului și apoi au luat capul compas stabilit. Ciula s-a angajat pe prima latură . Timpul frumos, cu cerul traiectului străveziu, lăsa privirea să pătrundă pînă departe. Deasupra primului reper au ieșit la timp. Locotenentul Mereu dădea dovadă de o bună pregătire. S-au angajat pe a doua latură și apoi pe a treia. Erau la jumătatea drumului, pe cea de a treia latură, cînd timpul a început să se înrăutățească brusc. Munții s-au ascuns după vălurile albicioase de ceață deasă. Lunecînd pe pante abrupte și văi adînci, ceața prinse să se întindă peste împrejurimi. Locotenentul Adam deabia mai vedea avionul lui Mereu. Situația nu era prea plăcută, mai ales că pilotul Mereu nu era antrenat într-un zbor în asemenea condiții. Pentru siguranța zborului, locotenentul Adam trecu can. 174, 174, păstrează distanța și intervalul. Urmărește-mă continuu. Să nu mă pierzi din vedere. — ordonă comandantul patrulei coechipierului său. Apoi intră în legătură cu stația terestră, raportînd situația din aer și cerînd permisiunea de a veni „acasă“. Imediat în căști răsună chemarea stației de pe aerodrom. Cunoscîndu-și poziția pilotul Adam își îndreptă avionul în direcția ..casei“. Și în timp ce el executa zbor instrumental, pilotul Mereu, nimerindu-și din priviri comandantul, repetă toate evoluțiile acestuia. Amândoi înțelegeau complexitatea situației mai ales că ceața se întinsese mult : încercările de a ocoli, de a se ridica deasupra ei sau de a trece pe dedesubt au fost fără succes. Zborul era tot mai greu. Scuturăturile puternice împiedicau avioanele să zboare prea aproape. Și nici prea departe unul de altul nu puteau zbura, deoarece Mereu ar fi pierdut din vedere capul și atunci rătăcirea ar fi fost inevitabilă. Cele zece minute de zbor în asemenea condiții au părut deosebit de lungi. Atunci cînd, țîșnind din ceață, au văzut aerodromul, au respirat ușurați. Deasupra aerodromului atîrnau piscuri de nori, dar vizibilitatea era bună. Aterizarea a fost normală. Acest raid a dovedit tăria de caracter a celor doi piloți, calmul, stăpînirea de sine și priceperea de a ieși din situații critice După „rău“ — „foarte bine“ La prima ieșire de trageri în celulă, locotenentul Adam a tras bine, iar Mereu rău. Cum s-au petrecut faptele. Au decolat în celulă și după ce au ajuns în zonă au trecut la executarea tragerilor individuale. Primul le trăgeau Mereu. Locotenentul Adam i-a ordonat coechipierului să rămînă în urmă și să ia distanța. Acesta a executat o intrare, a doua, a treia. Cînd a făcut cea de-a patra intrare, comandantul patrulei și-a văzut subordonatul țîșnind de prea aproape. I-a ordonat atunci să înceteze „tragerea“. Pilotul Adam a executat și el cîteva intrări la țintă, executînd o „tragere“ bună. Au aterizat. Filmul a fost imediat developat și interpretat. Analiza a arătat că pilotul Mereu a tras de la o distanță cu totul nepermisă. Se apropiase de avionul țintă extrem de mult. Comandantul său raportă ofițerului cu tragerile cele întîmplate. S-a hotărît reluarea pregătirii la trenajor. A urmat o nouă misiune de tragere. De astă dată însă, de teamă să nu se mai apropie atît de mult sub normele prevăzute de instrucțiuni, Mereu a tras de prea departe. Din cele cinci „rafale" executate, doar una singură a fost bună de interpretat iarăși a urmat pregătire la sală. Cu toată patrula. S-au studiat din nou instrucțiunile și cursul de tragere, s-au făcut scheme la tablă, s-au făcut demonstrații cu ajutorul machetelor. Iar pentru ca pilotul Mereu să tragă regulamentar, locotenentul Adam a analizat, împreună cu acesta, din nou cele două trageri executate, scoțînd în evidență ce nu era bine. Apoi, făcînd media distanțelor la care a executat tragerile, a insistat din nou asupra distanței»lei mai bune pentru a fi sigur de reușita tragerii. Au făcut apoi și o dublă. Zburînd în dublă, comandantul explicat subordonatului patrulei la recursurile cele mai bune pentru executat tragerea, distanța de la care să deschidă focul și degajarea. Pentru ca Mereu să se obișnuiască cu mărimea avionului, văzut la diferite distanțe, l-a dus la pistă într-o zi de asistență tehnică și, măsurînd distanța dintre avionul său și alte avioane, l-a pus să le observe cu stăruință Acest lucru a prins foarte bine. Chiar și după mărimea la care vedea avionul, pilotul Mereu putea aprecia distanța. Toate aceste pregătiri au avut un rezultat deosebit de bun : la celelalte trageri aeriene executate, locotenentul Mereu a tras foarte bine, asemenea comandantului său. Tineretului îi stă bine voioșia Fiecare își petrece timpul liber în felul său. Unuia îi place să citească, altuia să vizioneze un film, un altul să meșterească la motocicletă pornind-o și ambalînd-o continuu spre satisfacția lui și disperarea vecinilor. Cei din patrula ofițerului Adam au o pasiune pentru cîntec, joc și sport. Cîteva exemple doar: Locotenentul Adam, membru în biroul organizației de bază U.T.M., este solist în echipa artistică și unul din cei ce dau o mare contribuție la alcătuirea programelor. De fapt aceasta este o veche pasiune a lui ; în școala militară a fost responsabilul grupei artistice. Dar despre acest lucru s-a scris la vremea lui. Locotenentul Mereu, un bun gimnast, este în colectivul de gimnastica al echipei artistice. Locotenentul Teodorescu face parte din orchestră, trompetist. Alțți ofițeri din patrulă, și în special tehnicienii, sînt coriști și dansatori. Cît despre cei ce nu sînt în echipa artistică, dar fac parte din patrulă, vin și ei la repetiții. Dacă nu ca participanți, vin ca spectatori, dîndu-și ici și colo cîte o părere. Sînt doar cîteva exemple. Suficiente însa..pentru a ilustra că tinerretului îi place munca, dar în același timp și voia bună Căpitan C. VASIU Căpitanii Megarides Teodor, Roman Ioan, locotenenții majori Adrian Constantin, Gavril Gh., Cobîrzan Ion, Andreescu Constantin, locotenenții Gavrilescu Paul, Toma Ioan, plutonier Tănăselca Petre și elev caporal Niculae. Temele pe care sînt axate, corespondențele trimise redacției au fost tratate în ziar. In perioada actuală ne interesează în mod deosebit știri în care să se vorbească despre activitățile organizate și realizările obținute în cinstea zilei de 23 August. Scrieți-ne cît mai multe informații în care să oglindiți felul cum este organizată munca în diferite sectoare de activitate, ce acțiuni importante sînt întreprinse și ce realizări deosebite s-au obținut în cinstea acestui mare eveniment. Căpitan Vereș Emeric. Vă recomandăm să studiați Decretul 4/416/952 și Instrucțiunile 23.000 privind dreptul de acordare a foilor de drum pe C.F.R. Considerăm că serviciul financiar al unității a ținut cont de prevederile acestor documente. Sergent Marinescu Ioan și soldat fruntaș Somlea Alexandra. La capitolul 2, articolul 21, din Hotărîrea Comitetului Central al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne privind îmbunătățirea învățămîntului seral și fără frecvență de cultură generală și superior se stabilește modul cum se face selecționarea candidaților pentru concursul de admitere în învățământul seral și fără frecvență, înscrierea dvs. la aceste forme de învățămînt poate fi efectuată numai după lăsarea la vatră și în conformitate cu prevederile hotărîrii de mai sus. Soldații Suciu Petru și Măruță Ioan. Adresați-vă cu o cerere la comisia de soluționare a litigiilor în muncă. Această comisie funcționează pe lingă cooperativa unde ați lucrat înainte de încorporare și este obligată să soluționeze cererea și să vă comunice rezultatul. In caz contrariu reveniți cu o nouă scrisoare. Mascare perfectă, ordine interioară desăvârșită Dacă n-ar fi terenul de sport prevăzut cu o bună bază materială, n-ai bănui că în interiorul pădurii se află instalată o subunitate militară cu tot ceea ce este necesar pentru pregătirea de luptă și politică pe un timp mai îndelungat. Alegerea locului de dispunere ca și organizarea bună din toate punctele de vedere arată preocuparea comandantului de a învăța pe viitorii sergenți să aplice regulile mascării în orice situație s-ar găsi. Același lucru poate fi spus și despre ordinea interioară. Corturile frumos amenajate și aliniate ca și celelalte dependințe, săli de mese, bucătărie etc. dau aspectul unei adevărate tabere de vară în care militarii au toate condițiile atît pentru pregătirea lor de luptă și politică, cît și pentru odihnă Personalul de serviciu este instruit în mod corespunzător și își îndeplinește cu multă conștiinciozitate atribuțiunile ce-i revin. Sergentul de serviciu, caporalul Adam Nicolae, cunoaște locul și activitatea fiecărui pluton în parte. Caporalul Adam este de altfel și unul dintre cei mai buni comandanți de grupă din cadrul școlii. Pentru rodnica sa activitate, organizația de bază U.T.M. l-a primit recent în rîndurile sale. Lucruri frumoase se pot spune și despre plantoane, ca și despre grupa de serviciu de la bucătărie. In rest nici „țipenie" de om. Toți se găsesc la instrucție. Exigență sporită în îndeplinirea programului Scopul ieșirii cu militarii în bivuac a fost tocmai de a dispune de teren de instrucție corespunzător, de a apropia cît mai mult instrucția de realitatea cîmpului de luptă, pentru e le materialelor publicate în foiletonul intitulat „Timp și spațiu“ apărut în ziarul nostru nr. 117 s-a luat atitudine împotriva lipsurilor manifestate în ceea ce privește transportarea ziarelor de la Oficiul P.T.T. pînă la unitate. Pentru remedierea acestei stări de fapt organele în drept au adresat redacției o scrisoare în care se arată că militarul care aducea ziarele în unitate a fost înlocuit. El nu corespundea acestei funcții. In scrisoare se mai arată că în prezent ziarele se aduc în unitate la timp și se împart cu regularitate în subunități și abonaților. Pentru lipsa de preocupare de care a dat dovadă ofițerul Trifu Constantin, șeful clubului, a fost aspru criticat. Miercuri , iulie 1959 Nr. 152 (3995) In sprijinul procesului de invățămînt limii . Aportul gazetei de perete • Articole instructive și educative ® Rubrica „Satira și umorul“ lovește bine... în țintă. Fiecare număr al gazetei de perete a fost un bun îndrumător al activității noastre de învățămînt Astfel, în primul număr al gazetei, în articolul de fond intitulat „Să ne pregătim pentru examene odată cu începerea noului an de învățămînt“, au fost date îndrumări ofițerilor elevi de felul cum să se pregătească zi cu zi, cum să folosească materialul bibliografic etc. Un alt număr al gazetei de perete a fost publicat articolul .,Să depunem mai mult interes în pregătirea politico-ideologică“, semnat de ofițerul elev Nicoară Nicolae. Conținutul critic al articolului a contribuit la lichidarea unor practici necorespunzătoare folosite de unii elevi ca : întocmirea planului conspect prin copierea notițelor luate la predare, neglijarea studierii operelor clasicilor marxism-leninismului. In articol a fost criticat faptul că se abuzează de metoda studiului colectiv și „împrumutul“ de planuri conspecte și se neglijează studiul individual. Pentru rezultatele slabe obținute au fost criticați ofițerii elevi David loan și Deca loan, care au obținut note sub 5. In urma criticilor aduse de către comuniști, în articolul despre care am vorbit, acești ofițeri se ocupă mai mult de pregătirea lor politicoideologică, astfel că în ultimul timp obțin rezultate mai bune. Ordinea și disciplina pe timpul studiului contribuie în mare măsură la sporirea randamentului însușirii materiilor. Articolul „Să păstrăm ordinea disciplinară pe timpul studiului“ semnat de ofițerul elev Biriș Dumitru, prin conținutul său critic și prin caracterul său îndrumător a ajutat la rezolvarea unor probleme atît de importante ca disciplina și ordinea în timpul studiului. Printre cei criticați în acest articol se numără ofițerii elevi Ionescu C. și Tănăsescu Gh., care erau de părere că pe timpul studiului din cînd în cînd e nevoie de puțină „destindere“, făcînd glume și uneori glume de prost gust. în scopul însușirii în cele mai bune condițiuni a instrucției tactice, categorie de pregătire principală în instituția noastră de învățămînt, la gazeta de perete au fost publicate în mod operativ articole care ar fi mobilizat pe ofițerii elevi să-și intensifice eforturile în SoldiStl îmbubătățirii conducerii și exfecuțîeî’ aplicațiilor tactice în teren, cît și a însușirii principiilor de bază ale luptei moderne, în urma aplicațiilor, în mod sistematic, au fost popularizați ofițerii elevi evidențiați și în același timp, criticate lipsurile constatate cu acest prilej. Gazeta de perete a folosit pe scară largă rubrica „Satira și umorul“ care, de asemenea, a comtribuit la lichidarea unor obiceiuri necorespunzătoare pentru un ofițer al Armatei noastre Populare, precum și la lichidarea neglijenței față de întreținerea armamentului etc. Vom da și aici două exemple. Ofițerul elev Florescu Dumitru de pildă purta favoriți mult prea mari , cu toate că i s-a atras atenția de tovarășii lui de muncă că trebuie să-i scurteze, el nu a înțeles ; atunci, colegiul de redacție a hotărît să-i publice caricatura la colțul „Satira și umorul“. Zis și făcut , caricatura a apărut. Ea a stîrnit haz în rîndul ofițerilor elevi, iar ofițerul Florescu s-a supărat, dar a doua zi s-a prezentat cu favoriții scurtați. Un alt caz. Arma ofițerului elev Pitulari Ioan a fost găsită în două rînduri murdară, a doua oară chiar cu pete de rugină. Pentru aceasta a apărut și caricatura, alături avînd cîteva versuri in care arma îl ruga să o curețe. Acum, ofițerul Pitulan cît și ceilalți ofițeri elevi dau o atenție mai mare păstrării armamentului și tehnicii de luptă. Colegiul de redacție al gazetei de perete al cărei responsabil este ofițerul elev Drăgan Ioan a muncit bine, gazeta de perete fiind un bun îndrumător al activității de învățămînt în grupă. Ea a fost dată ca exemplu pozitiv pe instituția de învățămînt. Merită să fie evidențiat pentru sprijinul pe care-l acordă colegiului de redacție în calitate de caricaturist ofițerul elev David Ioan. Totuși în activitatea colegiului au avut loc și unele lipsuri. Astfel, ultimul număr al gazetei de perete a apărut cu cinci zile mai tîrziu, în alte cazuri colegiul nu a fost destul de exigent în ce privește conținutul articolelor. In ultimul număr al gazetei este publicat articolul „Instrucția focului și îndeosebi tragerile trebuie să stea în atenția noastră de zi cu zi“. Deși autorul articolului, ofițerul elev Florea Gh., și-a propus să arate cauzele neîndeplinirii de către grupă a unor ședințe de tragere cu mitraliera, articolul cuprinde în majoritate numai idei generale. In partea finală a articolului, în loc să arate cauzele neîndeplinirii ședinței de tragere, a emis numai ideea, fără a o analiza și trata suficient. Pentru ca toți ofițerii elevi din grupă să capete experiență în munca colegiului de redacție, acesta se alege pentru cîte trei luni. în curînd se va alege noul colegiu de redacție al gazetei de perete. Considerăm că noul colegiu va pune și mai mult accent pe sprijinirea învățământului știind că examenele se apropie cu pași repezi. Căpitan N. GRIGORE Ofițeri elevi ai Academiei Militare Generale au vizitat o unitate de pontonieri Ofițeri elevi ai Academiei Militare Generale au făcut o vizită intr-o unitate de pontonieri. Cu această ocazie ei au căutat să cunoască îndeaproape tehnica din înzestrarea unității și produl de folosire a materialului. Ofițeri din comanda unității au reușit să prezinte vizitatorilor principalele sectoare de activitate. Cu acest prilej, de o bună pregătire au dat dovadă militarii din subunitatea comandată de locotenentul major Disoreanu Nicolae. Ei au reușit să construiască o portiță de trecere într-un timp , cu mult mai scurt decît cel prevăzut în barem. S-a prezentat apoi demonstrativ trecerea peste rîuri de lărgime mare. Modul de execuție a întărit și mai mult încrederea ofițerilor elevi în posibilitățile materialului de trecere din înzestrarea unității. Date deosebit de interesante am aflat asupra modului de pregătire de luptă și politică. Am putut observa interesul care-i manifestă militarii în pregătirea lor profesională și politică și ne-a impresionat dragostea cu care îngrijesc materialul și tehnica din înzestrare. (De la un corespondent voluntar). ȘCOALA DE SERGVITI-5» BIVUAC De mai bine de o lună de zile școala de sergenți ai cărei șef este ofițerul Ionașcu Nicolae a părăsit cazarma. Ea s-a instalat într-un bivuac organizat în apropierea unui mare teren de instrucție, unde își desfășoară întregul program de pregătire de luptă și politică forma viitorilor comandanți de grupe înalte calități de luptători și comandanți, a le spori spiritul de exigență privind îndeplinirea programului de instrucție. Din felul cum s-a desfășurat programul pînă în prezent, se poate spune că acest obiectiv este îndeplinit în bună măsură. Prezența la program este foarte bună, ceea ce în cazarmă cu greu se putea realiza, datorită multiplelor sarcini administrative. După cum mărturisește ofițerul Bădescu Constantin, față de programul din cazarmă, aici se realizează zilnic 80 de minute în plus (timp ce era necesar în cazarmă pentru deplasarea la terenul de instrucție). Acum, avînd teren suficient și variat la numai cîțiva pași de bivuac, se pot planifica mai multe ore de pregătire care pot fi însușite de către militari în condiții mai bune. In bivuac se acordă o mai mare atenție educării sergenților, comandanți de grupe. Acest fapt este foarte important. Comandanții de plutoane, ofițerii, vor putea să statornicească o ordine și disciplină exemplare numai dacă comandanții de grupe vor lupta pentru respectarea lor întocmai. In legătură cu aceasta, în subunitate s-a prelucrat recent cu toți comandanții de grupe articolul apărut in ziarul „Apărarea Patriei“ intitulat „Autoritatea se cucerește greu dar se pierde ușor“. Pe baza acestui material, șeful școlii a analizat și diferite fenomene negative ce se observă în cadrul subunitații și care scad autoritatea sergenților, comandanți de grupe. Șeful școlii de sergenți acordă o mare atenție și pregătirii metodice a comandanților de grupe. La data cînd am vizitat școala de sergenți, ofițerul Ionașcu Nicolae se găsea în teren, la instructajul metodic cu sergenții. Discutînd la sfîrșitul ședinței despre felul cum a decurs instructajul, ne-a răspuns : „Din lipsuri omul învață“, la care a adăugat „dacă anul trecut școala de sergenți n-a reușit să dea tuturor sergenților toate cunoștințele și să le formeze toate deprinderile necesare unui bun comandant de grupă, noi ne vom strădui să facem acum acest lucru. Sergenții pe care îi pregătim trebuie să devină ajutoare de nădejde ale comandanților“ Activitate politică corespunzătoare Ridicarea nivelului de pregătire politico-ideologică a militarilor constituie o preocupare principală a ofițerului Bădescu Constantin. El lucrează în domeniul politic de mulți ani și are experiență în organizarea și desfășurarea unor activități mai vii, mai atractive. Pe lîngă lecțiile politice care s-au desfășurat cu regularitate și la un nivel satisfăcător, întîlnim aici o agitație vizuală cu conținut educativ și mobilizator. Prin diferite citate, afișate la locuri vizibile, militarii sînt chemați să depună eforturi sporite pentru însușirea în condițiuni bune și foarte bune a tuturor cunoștințelor ce se predau. Gazetele de perete evidențiază în articolele lor pe militarii de frunte și critică lipsurile manifestate de unii elevi în activitatea de pregătire de luptă și politică. De asemenea, la fiecare pluton întîlnim cărți primite de la biblioteca unității. Acestea sînt citite cu interes de către militari în timpul lor liber, sub umbra răcoroasă a copacilor. Toate acestea contribuie la ridicarea nivelului de cunoștințe ale militarilor, îi mobilizează și mai mult în lupta pentru a deveni militari fruntași în pregătirea de luptă și politică. In organizarea și desfășurarea activităților la orele culturale, ca și în folosirea mai judicioasă a timpului liber sînt unele deficiențe. Iată, de pildă, de aproape o lună de zile la orele culturale se desfășoară cam aceleași activități : repetiție la echipa artistică, învățarea de marșuri și cîteva concursuri de topografie. Or, condițiile de aici permit să se desfășoare activități mult mai variate. De asemenea, concursul „Iubiți cartea“, care putea fi mult activizat, aproape și-a încetat activitatea în prezent. Motivul : cărțile pentru concurs au fost lăsate în cazarmă. Din partea organului politic al unității se cere să dea mai mult sprijin muncii politice din școala de sergenți, iar ofițerul Bădescu C. trebuie să antrerneze în munca politică cît mai mulți militari și în primul rînd pe comuniști, ale căror posibilități n-au fost pe deplin folosite. Ceva despre baza materială Materialele de care dispune școala de sergenți, atît cele necesare pentru desfășurarea ședințelor de pregătire fizică cît și pentru celelalte categorii de pregătire asigură în bună măsură îndeplinirea programului de instrucție. Felul cum se planifică folosirea lor dovedește grija tuturor comandanților de a desfășura în mod temeinic activitatea de pregătire de luptă și politică. Condițiile însă in care aceste materiale sînt folosite uneori lasă de dorit. De pildă, multe din materialele sportive, care pot fi depozitate, stau în orele cînd nu se folosesc în arșița soarelui de vară, ceea ce va duce la deteriorarea lor înainte de termen. Același lucru poate fi spus și despre cărțile existente în biblioteca mobilă a plutoanelor. Ele se găsesc adesea aruncate prin corturi. Din exemplele arătate reiese necesitatea de a se acorda o mai mare atenție îngrijirii bazei materiale a pregătirii de luptă și politice. Felul cum se desfășoară activitatea de pregătire de luptă și politică în această școală de sergenți și interesul pe care îl depun toți ofițerii pentru a scoate comandanți de grupe temeinic pregătiți din toate punctele de vedere, pierită într-adevăr să fie evidențiate. Discutînd cu ofițerii Ionașcu N. și Bădescu C. despre strădaniile celor din subordine am reținut cîteva nume de ofițeri, sergenți și soldați, care au muncit mai mult. Printre aceștia se numără ofițerii Cherpec Gh. și Istrate Ștefan, membri de partid, caporalii Mîndreanu Constantin și Adam Nicolae, atemiști, soldații Pădureț, Știr Teodor, Cocean Vasile și mulți alții. Maior M. MANTA