Apărarea Patriei, octombrie 1959 (Anul 15, nr. 231-257)
1959-10-01 / nr. 231
DE PE TERENURILE DE APUCAȚII TACTICE Utemiști cu care ne mîndrim (Prin telefon). Unitatea noastră executat recent o aplicație tactică de specialitate, înainte de începerea aplicației, din inițiativa biroului organizației de bază U.T.M. a avut loc adunare generală axată pe tema „Cum o trebuie să muncească utemiștii pentru ca în aplicație legăturile să funcționeze neîntrerupt“. După cuvîntul secretarului organizației de bază au urmat discuții. Toți utemiștii care au luat cuvîntul și-au exprimat încă o dată hotărîrea că vor îndeplini sarcinile ce li s-au încredințat de către biroul organizației de bază. . Nu mult după aceea a început aplicația. La „Stejarul“ se afla soldatulfruntaș Ionetc Toma, membru în biroul organizației de bază U.T.M. Instala stația de curenți purtători. Stația Iancea“ îi cerea de urgență darea legăturilor în comunicații. Reglă aparatul. Acele ampermetrelor arătară deodată valoarea nominală. Comută cîteva ștechere și intră pe canalul întîi. Nu apucă să mai facă nici o modificare, deoarece în microreceptor se auzi vocea comandantului. „Aici Vrancea“. După ce reglă toate căile sistemului, raportă comandantului că legăturile sînt gata pentru a fi date în comunicație. Acum, convorbirile se puteau desfășura în condiții optime. Pe toată durata aplicației, legătura a funcționat ireproșabil. Soldatul fruntaș Ionete era bucuros că s-a achitat din nou în mod exemplar de sarcinile care i-au revenit. Cu același simț de răspundere au muncit în această aplicație și soldatul-fruntaș Brătulescu Vasile, centralist, soldatul-fruntaș Sim Teodor, telegrafist, sergentul Minuță T., telegrafist, sergentul Răscol Vasile, mecanic comunicații la mare distanță, și alții. Cu asemenea utemiști, organizația noastră de bază se mîndrește. Locotenent I. TOMA REPEDE ♦ PRECIS ♦ EFICACE. ...astfel acționează tunul comandat de caporalul Guneș Gh., candidat de partid. Iată-i pe servanții instruiți de acest destoinic mic comandant (clișeul de sus) executînd din poziția de tragere un foc precis și eficace asupra țintelor aeriene. La ordin (clișeul de jos) tunul este împerechiat cu cea mai mare repeziciune la mașină, care se și pune în marș în vederea ocupării unei noi poziții de tragere. " (Foto : N. STOICA) PRIMA MISIUNE „Lupta“ începe din cazarmă . Tipuri din profil . Rapiditate și siguranță (Prin telefon). Goarna a sunat pe neașteptate, stîrnind vuiet de motoare, repezind agenții spre adresele știute. Subunitățile pornesc în pas alergător spre locul de adunare. Gornistul încă nu și-a isprăvit gama semnalelor cînd mașinile sînt aproape gata să formeze coloana de marș. Privești la oamenii plini de vioiciune și de sănătate. Eforturile „luptei“, nopțile friguroase, situațiile neprevăzute și des schimbătoare vor pune la încercare pe fiecare comandant și subordonat, solicitîndule cunoștințe, deprinderi, îndrăzneală, inițiativă, rezistență fizică. ...Trei autovehicule încărcate cu regulatori de circulație și echipa de cartiruire se îndreaptă spre poartă. Să ne urcăm într-una din mașini și să-i urmărim pe oamenii aceștia care vor înfrunta cei dinții greutățile drumului și care vor netezi calea celorlalți spre raionul ordonat. La început, mica coloană înaintează prudent prin aglomerația orașului, dar îndată ce trece dincolo de ultimele așezări, acul vitezometrului se fixează în jurul cifrei 40. Se duce lupta pentru cîștigarea timpului. Fiecare secundă este exprimată în metri, fiecare oră în zeci de kilometri. Cu cît ajungi mai repede la locul ordonat, cu atît ai mai multe șanse de izbîndă în îndeplinirea misiunii. Cum s-ar spune, „lupta“ începe chiar din cazarmă. Farurile camuflate dezvelesc o mică porțiune de drum, pe care însă o înghite repede întunericul. Pesemne că conductorii auto de pe cele trei mașini sînt oameni dintr-o bucată. Priviți-l numai pe acela din mașina noastră. Are un adevărat simț al drumului. Se apropie de un obstacol, mașina lui își încetinește goana, apoi, după ce s-a văzut dincolo, se întinde iar la drum, înghițind kilometri de noapte și praf. — Cine o fi la volan ? — întreabă cineva. — Soldatul fruntaș Manole, cine altul ! Aceasta înseamnă că soldatulfruntaș Manole Vasile este un conductor auto neîntrecut și că are cunoscuți mulți. Cum poate să se facă cunoscut și apreciat printre soldați, altfel decît conducînd cu atenție, ferindu-și cu grijă tovarășii de zdruncinături obositoare. Soldatulfruntaș .Manole își iubește mașina și specialitatea de conductor. Și-a însușit-o încă de pe cînd era salariat la Combinatul siderurgic din Hunedoara. A continuat la A.V.S.A.P. O singură dată a pierdut un talon, în prima zi cînd s-a urcat la volan, cu carnetul de conducere în buzunar. — Atunci a fost pentru ultima dată — susțină el. Și, după felul cum a muncit în armată se vede că este ferm hotărît să-și îndeplinească angajamentul. In mașina din față, maiorul Coruntzi Ion, ofițer de stat major, conducătorul coloanei, confruntă tot timpul harta cu terenul. In norii de praf stîrniți de roțile mașinilor este greu să identifici ramificațiile drumului. Din loc în loc ne oprim și mai coboară cite un militar înarmat cu felinar și fanioane. Sînt regulatorii de circulație. Ofițerul se arată destul de zgîrcit cu distribuirea acestora. Unele bifurcări sînt declarate fără importanță. Dealtfel în mașină au mai rămas 3—4 ostași și mai ■este de parcurs un drum destul de lung. Și acum cîteva cuvinte și despre echipa de cartiruire. Și ea are un rol deosebit de însemnat. Gîndiți-vă numai că, la ■ miezul nopții, vine o coloană întreagă de mașini să-și caute adăpost într-o pădure este cunoscută. In zori,subunitățile trebuie să fie dispuse conform hotărîrii comandantului. Pentru aceasta a fost alcătuită o echipă formată din ofițeri și sergenți de la subunități. Echipa a ajuns aici din vreme, a stabilit locurile de dispunere, căile de acces spre ele. La timpul potrivit, militarii au fost la locul indicat, așteptînd subunitățile să le dirijeze spre locurile rezervate. E noapte. Pădurea de stejari și-a unit coroanele într-o boltă deasă și întunecată. E greu să vezi ce se petrece în jur. Informările însă vin singure, zboară din gură în gură. Unul aduce vestea că bucătarii au aprins focul la bucătăriile de campanie (este lesne de înțeles de ce ei sînt cei dinții lăudați, mai cu seamă soldatul-fruntaș Borși Emeric, care și-a cîștigat o faimă de bun bucătar). Mai tîrziu aflăm că felcerul unității, locotenentul major Steluță M., a cutreierat toate împrejurimile pentru a afla starea sanitară a regiunii, a deraminat puțurile și a verificat modul cum militarii respectă regulile de igienă personală. Despre ofițerul acesta se spun și alte lucrur.31 Vfèü bicen de consemnat. In perioada pregătirii aplicației, a ținut multe conferințe la stația de radioamplificare, a vorbit cu militarii personal, în fața subunităților, despre o seamă de probleme importante și strict obligatorii în toate fazele aplicației. Cei mai mulți dintre militari îi urmează sfaturile, pentru că s-au convins de utilitatea lor. Mobilizați de exemplul său, cei doi instructori sanitari, soldații Cosmuc Ion și Vura Iosif, și chiar și conductorul autostației, soldatul Mureșan Cornel, sînt neobosiți propagandiști ai curățeniei și ordinei. Iată că se face ziuă: In curînd vom avea confirmarea știrilor primite și de bună seamă vom afla încă multe altele. Militarii se pregătesc intens pentru „luptele“ apropiate. Căpitan T. MARGINEANU DE LA TEATRUL ARMATEI . Pe scena Teatrului Armatei, aseară a avut loc premiera piesei „Pygmalion“ de G. B. Shaw. In distribuție au apărut : George Constantin, Aglae Metaxa, Liliana Tomescu, Sandu Sticlaru, Petru Popa, Nelu Cutava, Sanda Băncilă, Dorin Moga, Lilli Popovici, Nae Constantinescu, George Negoescu, Angi Tomaide. Regia : Sanda Manu. Decoruri și costume : I. Ipsera . In cinstea sărbătoririi celei de 10-a aniversări a proclamării R. P. Chineze, Teatrul Armatei în colaborare cu ansamblul de cîntece și dansuri al armatei organizează azi la orele 16 în sala din B-dul Magheru un festival artistic alcătuit din versuri ale poeților chinezi clasici și contemporani și un fragment din piesa „Marșul cel lung“ de Con Ci Dimu, traducere de Mihnea Gheorghiu și Dan Duțescu își dau concursul actorii : Aurel Athanasescu, artist emerit, I. Petraru, M. Herovianu, S. Radovici, Maria Săniuță Gheorghiu, C. Dodu, Cornel Rusu, Eugenia Bosînceanu N. Meicu, Petru Popa etc. Regia : Andrei Brădeanu, In cadrul „Lunii prieteniei romîno-sovietice“, Teatrul Armatei va prezenta în săptămîna teatrului sovietic în premieră piesa ,,In numele revoluției“ de M. Șatrov. Regia și scenografia : Andrei Brădeanu Din distribuție fac parte : Sandina Stan, artistă emerită, Vasile Nițulescu, Val Săndulescu, Mariana Oprescu, Sabin Făgărășanu, G. Cîmpeanu, Pușa Scărlătescu, Rodica Țuțuianu, Ceo Maican, Sergiu Dumitrescu, Ion Punea, C. Irod, Getta Cibolini. In același timp Teatrul Armatei va prezenta în deplasări, în unități militare, fabrici și școli, piesa într-un act „Doi căpitani“ de S Lucovski și recitaluri de versur închinate marii sărbători. Redeschiderea sălii din str Uranus va avea loc astăzi joi 1 octombrie, orele 20, cu „Văduva isteață“, comedie de Garlo Goldoni. Regia : Val Săndulescu. Vor fi prezentate alternativ piesele : „Musafirii nepoftiți“ de M. Stehlik, „Ecaterina Teodoroiu“ de N. Tăutu, „Marea aventură a lui Tom Sawyer“ de Hanns Burger și Stefan Heym. Săptamînă a muzicii germane In cadrul manifestărilor careor avea loc în țara noastră cu prilejul aniversării unui deceniu de la proclamarea Republicii Democrate Germane, stațiile noastre de radio vor difuza o „Săptămină a muzicii germane“. Concertul de deschidere a săptămînii va avea loc joi 1 octombrie și va cuprinde lucrări de Haendel, Ottmar Gerster și Johann Cilensek. In continuare, în cadrul „Săptămînii muzicii germane“ se vor transmite următoarele emisiuni : vineri —fragmente din opera „Ariodante“ de Haendel, sîmbătă — lucrări de Ernst Hermann Meyer, duminică — muzică ușoară, luni — muzică de cameră, marți •— prezentarea unor instrumente populare germane, miercuri —cîntece de mase și un concert simfonic. Ascultătorii stațiilor noastre de radio vor putea urmări cu același prilej și o serie de emisiuni literare. (Agerpres) IgMWm «mo«»»« «»»»“•« Prima etapă a „CURSEI VICTORIEI“ a fost cîștigată de Gh. Șerban Rădulescu (C. C. A. I) Ieri s-a desfășurat prima etapă (București—Giurgiu—București — 120 km.) din cursa ciclistă organizată de C.C.A., „Cursa Victoriei“. Startul tehnic a avut loc pe Șoseaua Viilor, în prezența sutelor de spectatori, iubitori ai sportului cu pedale. Și parcă pentru a răspunde urărilor ce li s-au făcut, cicliștii pornesc într-un tempo susținut. încercările de evadare sînt însă anihilate pe rînd. Din pluton, rămîne Vidraru (C.P.B.), care sparge: Duță (C.C.A. II), Braharu (C.C.A. I) și Tătaru (Dinamo) se desprind de pluton și rulează în față la 150 —■ 200 m. Ei nu pot însă rezista și la ieșirea din Copăceni sînt de pluton. Duță sparge „înghițiți“ dar reintră peste puțin timp în pluton. Cîteva minute se rulează compact: Grigore Nicolae (C.C.A. II) împreună cu Mihăilă C. (Victoria) atacă hotărît și iau un avans de 100 m. care se dovedește însă insuficient. La Giurgiu, în aplauzele celor prezenți întoarce primul Petre Dane (Minerul) urmat de Grigore N. și Istrate (Victoria). La ieșirea din Giurgiu începe să plouă. Se rulează mai prudent. Vîntul, destul de puternic, supune și el la eforturi pe concurenți. Mai sînt cîțiva kilometri pînă la sfîrșitul etapei. Plutonul se agită și se desprinde în două, ca apoi, la bariera de la intrarea în București, să se regrupeze. Gh. Șerban Rădulescu, Simion Ariton (ambii de la C.C.A. S) și Poreceanu St. (Victoria) sprintează lung și pe străzile Capitalei iau un avans de 200 m. Cu toate eforturile celor din pluton, cei trei alergători reușesc să sosească primii în ordinea arătată. Gh. Șerban Rădulescu și S. Ariton au fost cronometrați cu timpul de 3 h. 10’25”, (timp cu bonificație 3 h. 09’55”, și respectiv 3 h. 10’05’j. Un pluton compact în care se aflau I. Constantinescu, C. Dumitrescu, Voinea (Dinamo), Baciu C. etc. au fost cronometrați cu timpul de 3 h. 10’44’. Pe echipe prima etapă a fost câștigată de C.C.A. I cu 9 h. 31’34” urmată de Victoria cu 9 h. 32’08” Căpitan I. CAPET Start în prima etapă. (Foto: ȘT. IONESCU) Știri, de Astăzi urma să se dispute pe stadionul Republicii meciul internațional de box dintre echipele selecționate ale R. P. Romîne și Italiei. Deoarece echipa italiană și-a aminat sosirea la București pentru vineri întîlnirea urmează să aibă loc duminică dimineața de la ora 10 pe același stadion. Boxerii italieni vor susține a doua întîlnire marți 6 octombrie la Cluj în compania echipei secunde a R. P. Romîne. Miercuri s-a disputat la Bîrlad întîlnirea internațională de rugbi dintre echipele selecționate de tineret ale R. P. Romîne și R. D. Germane. Rugbiștii romîni au repurtat victoria cu scorul de 9—3 (9—0) Joi 1 octombrie 1959 Nr. 231 (4074) ADUNAREA FESTIVĂ DIN CAPITALĂ Cuvîntarea tovarășului ȘTEFAN VOITEC (Urmare din pag. l-a) Ca de la cer la pămînt se deosebește vechea Chină, stat înapoiat, semifeudal, semicolonial, obiect de jaf al imperialiștilor străini și al exploatatorilor interni de China populară de astăzi, patria unui popor liber, angajat cu tot talentul, hărnicia și imensa sa putere de muncă intr-o operă de gigantice proporții. Prin munca eroică a poporului chinez sub conducerea partidului său comunist, în China nouă au fost în linii mari desăvîrșite transformările socialiste în toate domeniile vieții economice și sociale. China populară cunoaște în prezent un puternic avînt al economiei și culturii naționale. In zece ani producția industrială a crescut de circă 10 ori, iar producția agricolă a sporit de două ori și jumătate. Vorbitorul a enumerat o serie de cifre care ilustrează dezvoltarea impetuoasă a economiei și culturii în R. P. Chineză. Marile cuceriri ale poporului chinez de 650 milioane se datoresc faptului că în fruntea statului și poporului se află încercatul partid comunist călăuzit de măreața învățătură marxist-leninistă. Partidul Comunist a chemat poporul chinez să lupte pentru îndeplinirea înainte de termen a celui de-al doilea plan cincinal, a trasat sarcina ca în următorii cîțiva ani China să ajungă din urmă țări capitaliste puternic dezvoltate din punct de vedere economic. întregul popor chinez urmează cu încredere gloriosul său Partid, călit în lupte revoluționare. Poporul chinez, toate naționalitățile de pe vastul teritoriu al Chinei populare, din răsărit și pînă la apus, din nord și pînă in Tibetul chemat astăzi pentru prima dată în istoria sa la o viață liberă, răspunde cu însuflețire chemărilor partidului și guvernului în lupta pentru obținerea de noi succese, pentru realizarea marilor țeluri trasate de partid. Așa cum a spus tovarășul Mao Tze-dun, Partidul Comunist Chinez „a devenit nucleul în jurul căruia s-a unit întregul popor în vederea construcției socialiste“. Combătînd cu fermitate manifestările de oportunism și orice abatere de la linia sa generală, Partidul Comunist Chinez veghează, în permanență, asupra unității și coeziunii sale, asupra purității învățăturii marxist-leniniste, își unește rândurile în jurul încercatei sale conduceri. Puternică prin marile ei victorii, Republica Populară Chineză reprezintă o uriașă forță a păcii și progresului, o mare putere a vremii noastre, care și-a cîștigat pe drept cuvînt stima și dragostea tuturor popoarelor din Asia și din lumea întreagă. Ea luptă cu fermitate și consecvență pentru promovarea principiilor de coexistență pașnică în relațiile dintre state cu orînduiri diferite, pentru rezolvarea pe calea tratativelor a problemelor litigioase și pentru o largă colaborare internațională pe plan economic și cultural. Este cunoscut rolul Chinei populare în reglementarea conflictului din Indochina, participarea sa activă la Conferința de la Bandung a țărilor Asiei și Africii, contribuția ei importantă, alături de alte forțe iubitoare de pace din Asia, la menținerea păcii în zona Oceanului Pacific. Pentru prima oară în istoria ei, China se bucură de un mare prestigiu în viața internațională. Iar însăși viața impune ca Republica Populară Chineză să-și ocupe locul ce i se cuvine de drept în Organizația Națiunilor Unite. Atît timp cît China veche nu reprezenta decît o țară subordonată intereselor colonialiste, prezența ei în organizațiile internaționale era acceptată, întrucît nu era necesar să se țină seama de interesele ei. Din momentul în care revoluția chineză i-a asigurat însă independența națională și a transformat-o într-un mare stat, puternic și înaintat, capabil să joace în viața internațională rolul corespunzător importanței sale, prezența ei a devenit stînjenitoare pentru anumite cercuri imperialiste. Avem convingerea că manevrele adversarilor destinderii internaționale și ai dreptului popoarelor de a dispune de soarta lor vor da greș. Astăzi, în politica mondială nu este posibil să nu se țină seama de existența Chinei populare, a Chinei noi socialiste, una dintre marile puteri ale lumii. Alături de Uniunea Sovietică, de toate țările socialiste și de alte țări membre ale O.N.U., Republica Populară Romînă a susținut, întotdeauna, cu fermitate dreptul legitim al Republicii Populare Chineze de a-și ocupa locul în această organizație internațională. Poporul romîn și guvernul Republicii Populare Romîne s-au declarat, de asemenea, solidari cu lupta dreaptă a poporului chinez, împotriva ocupării Taiwanului și a insulelor înconjurătoare de către forțe militare străine. Politica de pace a poporului chinez aduce o imensă contribuție la lupta marelui lagăr socialist în frunte cu Uniunea Sovietică, pentru triumful păcii în lumea întreagă. Țările socialismului, care își dezvoltă cu succes economia și cultura, sînt vital interesate în asigurarea unei păci trainice în lume. O expresie strălucită a acestei politici este recenta vizită a tovarășului N. S. Hrușciov în S.U.A. Oamenii muncii din întreaga lume au admirat vigoarea cu care conducătorul guvernului sovietic a militat pentru afirmarea principiilor coexistenței pașnice. Vizita în S.U.A. a tovarășului N. S. Hrușciov, convorbirile sale cu președintele Dwight Eisenhower, comunicatul comun sovieto-american constituie fără îndoială un aport de seamă la slăbirea încordării internaționale, la crearea climatului de încredere în relațiile dintre state. Salutăm cu satisfacție faptul că această vizită va fi urmată de noi tratative și contacte în vederea soluționării pe cale pașnică a problemelor internaționale. De o însemnătate deosebită sînt propunerile istorice ale Uniunii Sovietice cu privire la dezarmarea generală și totală,prezentate la tribuna O.N.U. de către tovarășul Iliușcio ¥'.Wintitele 'gu^omului'sovietic. Răsunetul favorabil pe care aceste propuneri l-au găsit în întreaga lume, arată că există premise pentru abordarea lor concretă, pentru izolarea vrăjmașilor înrăiți ai păcii, pentru lichidarea politicii „războiului rece“, pentru inaugurarea unei ere de colaborare internațională rodnică. In anii care au trecut de la eliberarea țării noastre și de la proclamarea Republicii Populare Chineze, între R. P. Romînă și China populară s-au închegat și dezvoltat trainice legături de prietenie și colaborare multilaterală. Așa cum a spus tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej în cuvîntul său de salut la al VIII- lea Congres al Partidului Comunist Chinez : „La temelia prieteniei celor două popoare, romîn și chinez, stă comunitatea de năzuințe și țeluri ale partidelor noastre, comunitatea sistemelor sociale, hotărîrea neclintită de a întări indisolubila unitate internaționalistă a țărilor sistemului socialist, de a consolida pacea între popoare. O astfel de prietenie este cu adevărat de nezdruncinată. Relațiile politice de frățească prietenie între țările noastre sînt completate și prin relațiile economice în continuă creștere. De la primul acord comercial, încheiat în anul 1952, volumul schimburilor a crescut an de an, ajungînd ca în 1958 să fie de 2 ori mai mare decît în 1957, fiind prevăzute creșteri și mai mari în acordul comercial de lungă durată pentru anii 1959-1962. De asemenea, în cursul anilor 1953-1958 R. P. Romînă și R. P. Chineză au desfășurat o largă colaborare tehnico-științifică, realizînd un schimb de peste 200 teme tehnice. Ca o expresie a colaborării frățești dintre țara noastră și R. P. Chineză, termocentrala electrică din lumen, provincia Gansu, a primit numele de „Prietenia chino-romînă“. In deceniul care s-a scurs de la întemeierea R. P. Chineze poporul nostru a învățat să cunoască și să iubească minunata cultură și artă chineză și suntem bucuroși că arta și cultura noastră au găsit de asemenea răsunet în inima poporului chinez Cu profund interes și fierbinte simpatie urmărește poporul nostru marile realizări ale Chinei populare munca minunată a harnicului și talentatului popor chinez. Fiecare succes pe calea spre socialism înregistrat de tovarășii noștri chinezi este întîmpinat cu o deosebită căldură de oamenii muncii din țara noastră, considerîndu-l drept o victorie proprie, drept o victorie comună a marii noastre familii socialiste De la această tribună, adresate poporului chinez, Partidului Comunist Chinez salutul nostru frățesc și urări de noi biruinți pentru cauza noastră comună, cauza socialismului și a păcii. Trăiască prietenia indestructibilă dintre poporul romîn și poporul chinez " Trăiască Partidul Comunist Chinez și Comitetul său Central în frunte cu tovarășul Mao Tze-dun ! Trăiască Republica Populară Chineză ! Trăiască Guvernul Republicii Populare Chineze ! Trăiască unitatea de nezdruncinat a puternicului lagăr socialist, în frunte cu Uniunea Sovietică ! Trăiască pacea în lume și colaborarea între popoare Cuvîntarea ambasadorului ȘIU GIEN-GUO (Urmare din pag. l-a) Cea de-a 8-a plenară a celui de-al 8-lea C.C. al partidului nostru, care a avut loc recent, a trasat în fața întregului partid și a întregului popor următoarea sarcină de luptă : continuarea campaniei pentru mărirea producției și respectarea regimului de economii în scopul îndeplinirii în acest an înainte de termen a indicilor principali ai celui de-al doilea plan cincinal (1958-1962). Totodată, ținînd seama de datele verificate privitoare la producția agricolă din anul trecut, de îndeplinirea planului economiei naționale în primul semestru al anului curent și de recentele calamități naturale, Plenară a propus un proiect cu privire la reajustarea celor 4 indici principali ai producției de oțel, cărbune, cereale și bumbac și anume : oțel (cu excepția celui fabricat cu metode locale și simple) la 12 milioane tone (cu 50 la sută mai mult decît producția de 8 milioane tone de oțel din anul trecut, realizată cu utilaj modern); cărbune la 335 milioane tone (cu 24 la sută mai mult decît producția de cărbune din anul trecut, de 270 milioane tone); cereale, circa 10 la sută peste producția verificată a anului trecut de 500 miliarde fzini (250 milioane tone); bumbac, cu aproximativ 10 la sută mai mult decît producția verificată din anul trecut de 42 milioane dani (2,1 milioane tone). Este foarte clar că planul de economie națională reajustat rămîne încă un plan al continuării saltului înainte și că poate fi depășit și de aceea cu atît mai mult poate să încurajeze inițiativa oamenilor muncii. Ne va fi posibil, a arătat ambasadorul Liu Gienguo, ca un decurs de aproximativ 10 ani (începînd din 1958) să traducem în fapt lozinca.Să ajungem din urmă Anglia în ce privește producția principalelor articole industriale în decurs de 15 ani“. Ne va fi de asemenea posibil să depășim cu mult înainte de termen, programul de dezvoltare a agriculturii în 12 ani (1958-1967). In prezent, poporul nostru, răspunzînd cu mare entuziasm la chemarea Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, desfășoară în continuare în întreaga țară campania viguroasă pentru mărirea producției și respectarea regimului de economii și luptă cu abnegație pentru îndeplinirea și depășirea planului de salt continuu înainte al economiei naționale pe anul acesta. Noi am realizat un mare salt nu numai în 1958, noi vom realiza acest salt continuu înainte și în 1959 și în întreaga perioadă a celui de-al doilea plan cincinal. Pe baza planului reajustat al economiei naționale, valoarea producției industriale globale a țării noastre va spori în anul acesta cu 25,6 la sută față de anul trecut — an de salt excepțional de mare — iar a producției agricole cu 10 la sută. Această creștere reprezintă un ritm pe care nu îl au și nici nu-1 vor avea niciodată țările capitaliste. Odată cu marele salt săvîrșit în economia națională în 1958, peste tot în satele noastre s-au înființat comune populare. înființarea comunelor populare exprimă cerințele sutelor de milioane de țărani. Pentru a pune capăt mai repede și mai eficient sărăciei și înapoierii, masele largi de țărani nu mai puteau fi satisfăcute cu forma de organizare a cooperativelor de tip superior, existente pe atunci, și au cerut înființarea comunei populare — o organizație de mai mari proporții și cu o sferă mai extinsă de activitate. Tocmai pentru faptul că comuna populară exprimă voința majorității covîrșitoare a țăranilor, de la înseși începuturile ei, ea a fost aprobată cu căldură de țăranii din toate regiunile țării și, numai în cîteva luni, nu toate regiunile rurale ale țării au fost înființate comune populare. Aceasta reprezintă un eveniment de însemnătate epocală în istoria țării noastre. Aceste comune populare de mari proporții, care combină industria, agricultura, comerțul, învățămîntul și activitatea militară și în care se îmbină de asemenea administrația guvernamentală cu conducerea comunei, au un mare rol în eliberarea și dezvoltarea pe mai departe a forțelor de producție ale societății și au arătat de la crearea lor marea forță vitală de care dispun. In conformitate cu repetatele indicații ale Comitetului Central al partidului nostru și ale tovarășului Mao Tzedun, în ultimele cîteva luni s-a efectuat munca de reglementare a comunelor populare rurale și s-a pășit pe calea întăririi și dezvoltării lor sănătoase. Linia generală a partidului, marele salt Înainte și comuna populară constituie, toate, întruchiparea măreței hotărîri și marii înțelepciuni a celor 650 milioane de oameni harnici și curajoși din țara noastră și sînt rezultatul îmbinării creatoare a adevărurilor universale ale marxism-leninismului cu situația reală din China, îmbinare înfăptuită de tovarășul Mao Tze dun, marele conducător al partidului nostru și al tuturor popoarelor țărâi noastre. Are obținut mărețe victorii in anul trecut și în prima jumătate a anului în curs, tocmai pentru că, construind socialismul, am întărit rolul conducător al partidului, urmînd cu fermitate principiul „politica conduce“, am adoptat metoda de lucru a liniei maselor și am ținut sus gloriosul steag al liniei generale, al marelui salt și al comunei populare, mergînd pe drumul măreț al luptei pentru noi victorii. Vom merge și de acum înainte cu curaj pe această cale glorioasă și victorioasă luptînd pentru noi și mărețe victorii. Intre poporul chinez și poporul romîn există o prietenie frățească profundă. Ambele noastre țări sînt membre ale marii familii a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică. Marxism-leninismul a unit strîns țările noastre cu toate celelalte țări socialiste. In decursul celor 10 ani, odată cu dezvoltarea rapidă a construcției socialiste din țările noastre, s-au întărit necontenit și relațiile de prietenie și colaborare dintre țările noastre. Poporul chinez privește cu mare bucurie realizările strălucite pe care eroicul și harnicul popor romîn, sub conducerea justă a Partidului Muncitoresc Romîn, în frunte cu tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, le-a obținut în cei 15 ani de la eliberare în revoluția socialistă și în opera de construire a socialismului. Astăzi, Romînia a lichidat starea de înapoiere economică de dinainte de eliberare, transformîndu-se într-o țară industrialagrară socialistă, cu un înalt nivel de dezvoltare industrială. Concomitent cu avîntul tot mai mare al economiei naționale a crescut necontenit și nivelul de trai al oamenilor muncii. Poporul chinez consideră întotdeauna realizările dv. ca propriile sale realizări, iar succesele dv. ca propriile sale succese. Ne bucurăm din inimă și sîntem însuflețiți de aceste realizări strălucite obținute de poporul frate romîn. In încheiere ambasadorul Liu Gienguo a spus : Vorbind la sărbătorirea acestei glorioase zile a poporului nostru de marile realizări obținute de poporul nostru în cei 10 ani care au trecut, trebuie să subliniem că realizările pe care le-am obținut în opera de construire a socialismului sînt indisolubil legate de ajutorul și sprijinul Uniunii Sovietice și al celorlalte țări socialiste. Poporul frate romîn a sprijinit construcția socialistă a țării noastre prin mașini, utilaje și produse petrolifere fabricate prin munca lui harnică și a trimis specialiști bine pregătiți pentru a ne acorda ajutor în lucrările de construcție. Poporul romîn a acordat un sprijin puternic luptei drepte duse de poporul nostru pentru apărarea teritoriului său Taivan și a insulelor de coastă. Poporul nostru exprimă din inimă poporului romîn mulțumirile sale pentru sprijinul frățesc de care s-a bucurat și transmite din suflet poporului romîn frate salutul său. Trăiască prietenia frățească și de nezdruncinat dintre poporul chinez și poporul romîn ! Trăiască marea unitate a lagărului socialist în frunte cu Uniunea Sovietică Trăiască pacea lumii J