Apărarea Patriei, aprilie 1960 (Anul 16, nr. 77-102)

1960-04-01 / nr. 77

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ !­i-ANURAREA PATRIEI Ii Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 77 (4229) Vineri 1 aprilie 1960 4 PAGINI — 20 BANI Pentru un înalt conținut educativ și mobilizator al adunărilor de partid Pe tot întinsul patriei, în fabrici și uzine, în instituții și laboratoare, îr, comune și sate, organizațiile de partid mobilizează masele largi de oameni ai muncii ca în cinstea celui de-al III-lea Congres al Parti­dului Muncitoresc Romîn să obțină noi victorii in construirea socialis­mului. In armată, organele poli­tice și organizațiile de partid an­trenează masa militarilor să parti­cipe la întrecerea socialistă, să do­­bîndească succese tot mai însemnate în pregătirea de luptă și politică, în întărirea capacității de luptă a unităților și subunităților. In adunările de partid care au loc în această perioadă, organele conducătoare de partid pun în dez­batere probleme din cele mai im­portante, care mobilizează pe co­muniști, îi educă în spiritul răs­punderii pentru îndeplinirea tutu­ror sarcinilor ce stau în fața unități­lor. Intr-adevăr, adunarea de par­tid, temeinic pregătită, constituie o adevărată școală de educație comu­nistă. Statutul partidului sub­liniază că adunarea generală este organul superior al or­ganizației de bază a parti­dului. Aici, comuniștii participă ne­mijlocit la dezbaterea și elaborarea h­otărîrilor de partid, la rezolvarea problemelor și sarcinilor concrete care stau în fața unității și sub­unității, a organizației respective. In adunarea de partid, comuniștii vin cu propuneri și sugestii pentru îmbunătățirea muncii, își spun pă­rerea despre modul cum să acțio­neze organizația pentru îndeplinirea sarcinilor. Adunarea de partid dezvoltă spi­ritul critic și autocritic al comuniș­tilor, stimulează inițiativa lor crea­toare și le dezvoltă simțul răspun­derii personale față de starea mun­cii în subunitatea sau unitatea în care ei își desfășoară activitatea. Așadar, adunarea de partid are o mare importanță în viața organi­zațiilor de bază, în educarea comu­niștilor, în mobilizarea lor la înde­plinirea hotărîrilor partidului și gu­vernului. Pentru ca adunările de partid să aibă un înalt conținut educativ și mobilizator este necesar ca organele conducătoare de partid să acorde o atenție deosebită­­ stabilirii ordinei de zi, să consulte cu regularitate masa com­uniștilor asupra actuali­tății și importanței problemelor care urmează a se pune în dezba­terea adunărilor. Este justă orientarea acelor bi­rouri ale organizațiilor de bază care, în stabilirea ordinei de zi a adunărilor de partid, țin seama de sarcinile și problemele ce trebuie rezolvate în lumina cerințe­lor Hotărîrii Biroului Politic al C. C. al P. M. R. cu privire la întărirea muncii de partid în armată. In unitatea în care mun­cește ofițerul V. Dumitrache, or­ganizația de partid, manifestînd o grijă deosebită pentru pregătirea politico-ideologică a militarilor, analizat cu multă competență, în­­­­tr-o adunare generală, munca co­muniștilor pentru îmbunătățirea conținutului lecțiilor politice. In­tr-o altă organizație de bază, unde secretar al biroului este căpitanul N. Plăviță, a fost analizată munca comuniștilor pentru educarea pa­triotică și ostășească a militarilor. Organizațiile de partid dezbat de regulă în adunările generale pro­bleme strîns legate de traducerea în viață a hotărîrilor partidului și guvernului, de îndeplinirea planu­lui pregătirii de luptă, de întărirea disciplinei și ordinei militare, de ridicarea capacității de luptă a u­­­­nităților. Ca urmare a faptului că crescut competența organizații­lor de partid în rezolvarea sarcini­lor de pregătire de luptă, în multe unități a devenit o practică ca, a­­tunci cînd urmează să se execute aplicații tactice și tragerii în poli­gon, organizațiile de bază să dez­bată în adunările de partid sarci­nile ce revin comuniștilor pentru reușita acestor acțiuni. Din bilan­țurile făcute de comandanți asu­pra desfășurării muncii în etapele de instrucție care au trecut, birou­rile organizațiilor de bază au des­prins care este veriga mai slabă si au pus in dezbaterea adunării de partid problemele respective, stabi­lind măsuri concrete pentru îmbu­nătățirea muncii în etapele viitoare. Dar, oricît de justă ar fi ordinea de zi, numai prin stabilirea ei nu se asigură înaltul conținut educa­tiv și mobilizator al adunării de partid. Hotărîrea Biroului Politic al C C. al P.M.R. ne trasează ca sarcină principală să ridicăm calitatea muncii de partid, să lichidăm din rădăcini orice tendință de forma­lism în muncă. De aceea, organele conducătoare de partid trebuie să lupte împotriva ținerii unor adu­nări de partid în mod formal. Se știe că adunările de partid își ating scopul numai atunci cînd sînt bine pregătite. O bună experiență în pregătirea adunărilor de partid a acumulat bi­roul organizației de bază al cărui secretar este maiorul Gh. Buruiană. Aici a fost înțeles adevărul că a­­dunarea de partid poate fi educa­tivă numai dacă ea este pătrunsă de combativitate, dacă critica și au­tocritica sînt folosite cu curaj. De aceea, biroul organizației de bază stimulează participarea activă comuniștilor la discuții, criticarea a cu mult curaj a lipsurilor în mun­că. Dar, totodată, biroul acestei or­ganizații de bază se îngrijește ca adunarea de partid să constituie un prilej de generalizare a experienței pozitive. De curînd, pe ordinea de zi a adunării generale a acestei­­ organizații de partid a figurat cea mai importantă sarcină ce stătea, în acel moment, în fața batalio­nului : pregătirea și executarea u­­nei aplicații tactice cu trupe. Ra­portul, care a făcut o analiză pro­fundă a muncii politice cu prilejul exercițiilor tactice, a popularizat ex­periența acumulată de comuniștii comandanți de subunități și lucră­tori politici și a combătut cu tă­rie lipsurile manifestate în reali­zarea unei informări de partid o­­perative. Problemele ridicate de raport au stîrnit interesul membri­lor și candidaților de partid, i-au mobilizat pe aceștia să contribuie activ la îmbunătățirea muncii. Co­muniști ca locotenenții majori Șt. Mocanu, Gh. Lăzărică, caporalul M. Vulpe și alții, dovedind multă combativitate, au ridicat la discuții probleme interesante. Totodată, ei au făcut propuneri valoroase în legătură cu munca politică pe tim­pul pregătirii și desfășurării apli­cației tactice. Așa, bunăoară, capo­ralul M. Vulpe a propus ca în ra­ionul de concentrare comuniștii să mobilizeze pe militari la executarea într-un timp mai scurt decît cel prevăzut în instrucțiuni a lucrări­lor genistice, să acorde mai multă atenție grijii față de om. Ca rod al combativității comuniștilor, a­­dunarea de partid a adoptat o ho­­tărîre concretă, cu sarcini precise pe timpul tuturor etapelor aplica­ției tactice. Biroul organizației de bază, în mod operativ, a trecut imediat la aplicarea hotărîrii. Toți comuniștii au fost antrenați — prin sarcini de partid — la o intensă muncă politică în rîndul militarilor. Organizației de bază U.T.M. din a­­celași batalion i-au fost încredin­țate sarcini concrete, mobiliza­toare și a fost ajutată să și le în­deplinească. Ca urmare, batalionul a îndeplinit în bune condițiuni mi­siunea încredințată în cadrul apli­cației tactice, înseamnă că aduna­rea de partid și-a atins scopul. Nu putem trece cu vederea fap­tul că unele organe conducătoare de partid nu dau totuși atenția cu­venită adunărilor de partid. Așa este cazul petrecut într-o baterie de artilerie antiaeriană. Pînă la data ținerii adunării organizației de partid mai era puțin timp. Secre­tarul biroului de partid pe unitate, căpitanul Vasile Stelian, „grijuliu“ l-a întrebat pe locotenentul major Florian Moș . Cum stați cu pregătirea adu­nării de partid 1 — Sîntem gata, tovarășe căpitan, a răspuns se­cretarul organizației de bază de partid din baterie. Pentru a se convinge, căpitanul Stelian a citit raportul ce trebuia (Continuare în pas [UNK] 3-a) In mum firul de azi : V. Laurențiu : V. I. Lenin despre statul dictaturii proletaria­tului (pag. 2—3) Maior I. Popescu : Marșurile, mijloc important de verificare a rezistenței militarilor (pag. 2-a) ÎNSEMNĂRI — Locotenent colonel I. Costea : Vrednicie (pag. 2-a) DIN EXPERIENȚA UNOR AGITATORI — Căpitan C. Costin Ajutorul tovărășesc și-a spus cuvîntul­­ soldat P. Dumitru . Ce a făcut Vasile Ilina în concediu (pag. 3-a) VIZITA LUI N. S. HRUȘCIOV IN FRANȚA (pag. 4-a) IN LUMINA FAPTELOR — Colonel Z. Grigorescu . Adepți ai „războiului rece“ : generalul Norstad (pag. 4-a) La punctul de comandă al bat­riei, căpitanul Gh. Bolo­van, membru de partid, condu­ce un exercițiu tactic în cadrul unei ore de instrucție de specialitate. El este unul din cei mai buni co­mandanți de baterie din cadrul unității de artilerie antiaeriană din care face parte. (Foto : ST. IONESCU) Vești dintr-o subunitate Cercul tehnico­științific Intr-una din zilele trecute. In cadrul orei de muncă culturală, politica­­milita­rii subunității au participat la o ședință a cercului tehnico-științific. Cu acest prilej, ofițerul tehnic Ion Zegreanu a prezentat refera­tul „De la primele semnale de comunicare — la televiziunea mo­dernă“. După terminarea expune­rii au urmat discuții la care au participat numeroși militari, prin­tre care caporalii Gh. Leuștean, Gh. Maxim, Constantin Tătaru, Augustin Felician, soldatul frun­taș H. Nicolae, soldatul Dorin Teodorescu și alții. In cadrul a­­cestui cerc vor mai fi expuse și alte referate, printre care „Ener­gia atomică și utilizarea ei în sco­puri pașnice“. Militarii subm­i­ la­tif TIDUl tății comandate ... de ofițerul Ioan """I­I Dănciulescu se ______________J pot mîndri pe drept cuvînt cu realizările lor în activitatea de înfrumusețare a sectoarelor inte­rioare și exterioare ale subunită­ții. Astfel, un grup de militari au reamenajat sala de pregătire a sergenților, poligoanele antitanc și antiaerian și au amenajat un colț antichimic sub îndrumarea caporalilor Pe­tre Colțea și Ioan Panait, un grup de militari a pus la punct poli­gonul de instrucția focului cu ar­mamentul de infanterie și a a­­menajat un poligon de instrucție de front. Alți militari au confec­ționat machete, planșe și alte ma­teriale necesare instruirii milita­rilor care vor deveni nu peste mult timp sergenți destoinici. Sergentul Marin Stănescu, ca­poralul Dobre Dumitrache, sol­dații fruntași Vasile Nica, Marin Minea și alții au lucrat la baza sportivă, completînd-o cu un por­tic de gimnastică, un teren de volei și altul de handbal redus. Căpitan GH. CORJOS Serviciul de zi se execută acum mult mai bine Pentru a veni în sprijinul des­fășurării cu cele mai bune rezul­tate a programului pregătirii de luptă și politice, statul major al unității a executat recent un con­trol riguros în subunități. Cu a­­ceastă ocazie s-a constatat că ser­viciul de zi în companii se execută cu unele lipsuri. In scopul de a înlătura neajun­surile semnalate, comandantul u­­nitații a ordonat să se prezinte în fața comandanților de subunități o ședință model de pregătire și desfășurare a serviciului de zi pe companie. Cu această ocazie, sub­unitatea pe care o comandă căpi­tanul N- Silvestru a prezentat o bună ordine interioară; pregătirea, schimbarea și executarea serviciu­lui de zi s-au făcut conform cu pre­vederile regulamentelor noastre militare. au Participanții la această convocare tras. învățămintele necesare Ca urmare, ordinea interioară în subunități s-a îmbunătățit simțitor. Serviciul de zi se execută acum mult mai bine în toate compa­niile. Căpitan V. GHEORGHIT MILITARII SPRIJINĂ ACȚIUNEA­­ DIN FIER VECHI - OȚEL NOU La îndemnul comuniștilor tid La chemarea organizației de par al cărei secretar este căpita­nul Stan Traian de a strînge ci­ mai mult fier vechi, militarii au răspuns cu deosebită dragoste. Numai in cîteva zile de la lansa­rea chemării ei au strins și predat la I.C.M. o cantitate de 7.200 kg fier vechi. Căpitan I. SCHRADER Angajamente depășite Militarii din subunitatea coman­dată de căpitanul Vasile Diacones­­cu s-au angajat să strîngă, pînă la sfîrșitul anului de instrucție, cite 50 kg. fier vechi de fiecare militar. Datorită dorinței fierbinte a militarilor de a da cu­ mai mult fier vechi oțelarilor, ei și-au depă­șit angajamentul luat. Ei au strîns și predat 1.900 kg. fier vechi. Printre cei evidențiați se numără sergentul I. Barbu, soldatul fruntaș V. Sta­­mate, soldatul Gh. Țecu și alții Locotenent major ȘT. SALOMIR Și utemiștii organizației de tine­ret din unitatea în care muncește locotenentul F. Paraschiv și-au în­deplinit angajamentul luat înainte de termen. Numai în trei luni ei au colectat o cantitate de 4.600 kg. fier vechi. Fiecare utemist să strîngă 60 kg. fier vechi Utemiștii din unitatea noastră au hotărît ca fiecare membru al organizației de tineret să strîngă și­ să predea statului o cantitate de 60 kg. fier vechi. Pînă acum utemiștii au strîns o cantitate de peste 9.000 kg. Căpitan A. GEORGESCU Prin muncă voluntară Militarii de pe navele unității unde muncește și ofițerul Ion Pitea, mobilizați de organiza­țiile de bază U.T.M., au organizat o zi de muncă voluntară pentru colectarea fierului vechi. La sfîr­șitul zilei a fost strînsă o cantita­te de peste 2.000 kg. Locotenent T­­rlRlf Intr-o singură zi Biroul utemist pe unitate al că­rui secretar este locotenentul ma­jor Gh. Amza a mobilizat pe mi­litari să sporească zilnic canti­tatea de fier vechi adunată. Intr o singură zi militarii au strîns și pre­dat la I.C.M. o cantitate de 1.600 kg. fier vechi. In această acțiune s-au evidențiat atemiștii caporali A. Petre și I. Zgripcea, soldat frun­taș Gh. Mateescu, soldat M Truță și alții. (De la un corespondent vo­luntar) Calificativul general „FOARTE BINE“ la tragerile cu pistoletul Zilele acestea ofițerii din statul major și comandanții de subunități din unitatea noastră au executat o ședință de tragere cu pistoletul. Datorită antrenamentului susți­nut, sistematic și perseverent, des­fășurat cu regularitate de către fiecare ofițer în parte pentru buna însușire a procedeelor și regulilor de tragere cu pistoletul, calificati­vul general „foarte bine“ obți­nut cu acest prilej a încununat stră­daniile trăgătorilor. Mulți dintre ofițerii participanți s­au afirmat ca buni trăgători. Dintre ei, în mod deosebit s-au relevat — printr-o precizie și cons­tanță perfectă — locotenent colo­nelul Victor Someșanu, maiorul Teodor Țiu, căpitanii Ștefan Vișan, Daniel Vidacov și alții. (De la un corespondent voluntar). Printre cei mai buni conductori auto In zilele de parc soldatul frun­taș Gheorghe Iordache lucrează cu mult simț de răspundere la îngri­jirea fiecărui agregat al motorului. Pentru a ști cum se face o ex­ploatare corespunzătoare a mașinii el studiază cu multă atenție regu­lamentul de specialitate și instruc­țiunile tehnice. Ca rezultat, mașina pe care o conduce a parcurs peste 6000 km, fără nici o defecțiune la motor sau pană de cauciuc. Angajamentul său de a avea, tot timpul mașina în perfectă stare de funcționare este îndeplinit cu suc­ces. Acest fapt, precum și pregă­tirea sa de luptă și politică, îl si­tuează pe soldatul fruntaș Gh. Ior­dache printre cei mai buni conduc­tori auto din unitate. Căpitan M. TABACU TRANSMISIONIȘTII. LA LUCRU Intr-una din uni­tățile din garnizoa­na noastră, sistemul de legături telefoni­ce dintre posturile de santinelă și cor­pul de gardă nu funcționa în cele mai bune condițiuni. Cablul telefonic cu care fusese realizată legătura cu ani în urmă era uzat pe a­­locuri de intemperi­ile vremii Sarcina de a refa­ce sistemul de legă­tură telefonică i-a revenit subunității comandate de căpi­­tanu­l Mircea Ghen­­ghea. Bunii cunoscă­tori ai specialității, militarii din această subunitate au trecut la construirea unui traseu de linii per­manente, prin care să se realizeze legă­tura telefonică cu fiecare post de san­tinelă. Cu toate că sunase încetarea pro­gramului, construc­torii au cu hărnicie continuat lucrul. Traseul de linii per­manente trebuia ter­minat cît mai repe­de. Constructorii s-au realizat în ace­eași zi După construirii terminarea traseului de linii permanente, pentru fiecare post de santinelă ei au tras derivații cu ca­blu telefonic. Cu a­­cest prilej, construc­torii de linii perma­nente au aplicat în practică­ și cea de a doua specialitate: construirea liniilor cu cablu telefonic. S-au evidențiat sergentul Nicolae Vătămanu , caporalii Alexandru Bălteanu, Gh. Lascu, I. Gheor­­ghiță, I. Vamanu și soldații Simion Mol­dovan, Mihai Sava și Petre Velicu. Locotenent I. DUMITRESCU LA ȘANTIERUL­­ NAVAL TURNU SEVERIN Brigada de sudori de la Șantierul Naval Turnu Severin, re­giunea Craiova, condusă de tovarășul Păscarici Nicolae, reușește lu­nar să-și depășească sarcinile de plan cu 26%. Lucrările executate de această brigadă la construcțiile navale sînt de bună calitate. (Foto : AGERPRES) Spectacole cinematografice inspirate din viața și opera lui V. I. Lenin Cu prilejul celei de-a 90-a aniver­sări a nașterii lui Vladimir Ilici Lenin, în întreaga țară se vor or­ganiza spectacole cinematografice cu filme inspirate din viața și opera genialului învățător și conducător al proletariatului internațional. Intre 1 și 30 aprilie în Capitală vor fi prezentate, la 32 de cinema­tografe, cite 2 spectacole cu filmele documentare „Vladimir Ilici Lenin“ și „Aici a trăit Lenin“. De aseme­nea in ziua de 21 aprilie, la cine­matografele „Maxim Gorki“ și „Li­bertății“ și in ziua de 22 aprilie, la cinematografele „Republica“, „I. C. Frimu“ și „înfrățirea intre po­poare“ vor avea loc spectacole fes­tive cu aceste filme. Tot în luna aprilie vor fi orga­nizate în marile fabrici și uzine ale Capitalei, în instituții, școli și fa­cultăți spectacole cu filme despre Lenin. Filmul artistic „Familia Ulianov“ și filmul documentar „Vladimir Ilici Lenin“ vor fi prezentate, în aceeași perioadă, la căminele culturale din 20 de comune și sate din apropie­rea orașului București. Cu acest prilej, oamenii muncii din aceste localități vor asculta și conferințe consacrate celei de-a 90-a aniver­sări a nașterii lui Vladimir Ilici Lenin. Printre filmele care vor rula în regiunile țării se află „Povestiri des­pre Lenin“, „Omul cu arma“, „In zilele lui Octombrie“ și „Lenin în Octombrie“ — filme artistice, pre­cum și „Documente despre Lenin“ și „In patria lui Lenin‘‘ — filme documentare. (Agerpres) Muncă avantată pe șantierele noilor unități de industrializare a lemnului Constructorii și montorii de pe șantierele noilor unități de indus­trializare a lemnului de pe cuprinsul țării grăbesc ritmul lucrărilor în ve­derea reducerii, duratei de executare și darea lor în producție cu­ mai devreme. La fabrica de placaje a Combi­natului de industrializare a lem­nului de la Preaj­ba se ultimele probe urmînd ca execută peste cîteva zile să înceapă producția. Se ridică scheletul și grinzile din prefabricate de la fabrica de mo­bilă curbată, care va produce anu­al 600.000 scaune, pe In ultimul timp ritmul lucrărilor șantierul combinatului din Gherla a fost grăbit. Acum se lu­crează la corpul principal de fa­bricație, care, se întinde pe o su­prafață de aproximativ 1,5 ha. In această mare clădire se vor pro­duce anual zeci de mii de metri patrați de placaje, citeva milioane de metri patrați de furnire și 100.000 de scaune.­­i­ Șr pe șantierul complexului de industrializare a lemnului de la Blaj se lucrează din plin. La fa­brica de placaje cu o producție de 36.000 mc pe an s-au terminat fun­dațiile, iar la fabrica de mobilă continuă lucrările de turnare fundațiilor și de ridicare a stâlpi­­­lor Construcția fabricii de mobilă din Iași, cu o producție anuală de X0.000 de garnituri, este terminată. Acum se execută compartimenta­rea halelor și finisări, precum și montarea mașinilor și instalațiilor. Sporesc suprafețele cultivate cu porumb TIMIȘOARA.­­ Gospodăriile a­­gricole de stat din regiunea Timi­șoara au prevăzut să cultive cu porumb în acest an o suprafață cu circa 12.000 ha mai mare decît anul trecut. Pentru obținerea unor producții sporite la hectar, majoritatea uni­tăților au arat terenurile destinate acestei culturi încă din toamnă și au transportat pe ogoare impor­tante cantități de îngrășăminte or­ganice. De asemenea, ca urmare a înzestrării gospodăriilor cu noi utilaje s-a asigurat mecanizarea în întregime a însămînțărilor și între­ținerea culturilor de porumb. In vederea executării lucrărilor în condiții superioare, tractoriștii, șe­fii de brigăzi și mecanicii șefi și-au îmbogățit cunoștințele în cadrul unor cursuri speciale. întreaga suprafață se insămin­­­­ează numai cu porumb dublu hi­brid. (Agerpres) MILIȚIEI ȘI SUBUNITĂȚI Nu-i vorbă, erau și înainte militari vred­nici artileriștii din bateria pe care o coman­dă căpitanul Ștefan Truță. Dar de cînd s-a intensificat întrecerea socialistă, succesele s-au înmulțit de la o zi la alta. Aproape fie­­care militar s-a angajat să contribuie într-un fel sau altul la renumele bun al subunității sale. Cei mai mulți și-au propus să doboare sau cel puțin să egaleze toate recordurile stabilite pînă atunci în poligon la tragerile reale. Nu mai este nevoie să amintim câtă muncă se cere pentru aceasta la antrena­ment în executarea ochirii, în întreținerea materialului și pentru alte toate cite țin de munca artileristului. Au asudat ostașii și-n zi­lele acelea friguroase, darămite acum cînd în crînguri plesnesc mugurii ? Ochitorii mai cu seamă numai cu mare zgîrcenie își îngăduie o clipă de odihnă. La cîmpul de instrucție, chiar dacă, în program este prevăzută o altă temă, funcționează și un atelier pentru an­trenament la ochire. Trec pe la acest atelier nu numai ochitorii, ci majoritatea servanților pentru că cei mai mulți s-au angajat să-și însușească și cea de a doua specialitate. Co­mandantul de baterie și cei de plutoane le dau tot sprijinul. A sosit în cele din urmă și ziua cînd arti­leriștii au pornit să dea lupta cu „tancurile. In poligon se aflau și membrii comisiei de control de la eșalonul superior. Știau ostașii că de felul cum vor trage acum atîrnă apre­cierea pregătirii lor. Și nu numai a lor, ci a întregii subunități. In vreme ce se făceau ultimele pregătiri, agitatorul, soldatul fruntaș Constantin Pîrvu socoti de datoria sa să-și îndemne tovarășii, amintindu-le că atenția și rapiditatea în ac­țiuni vor hotărî în cele din urmă calificativul fiecărui tun. Acest îndemn nu a rămas fără rezultat. Soldatul Nicolae Mateiciuc, ochitor la tunul comandat de soldatul fruntaș Constantin Țo­­ghi, a luat și el cuvîntul. — Cine se ia la întrecere cu mine pentru a obține calificativul „foarte bine“ ? Soldatul Gheorghe Dumitriu, care se sim­țea tot așa de stăpîn pe aparatele de ochire, găsi de cuviință să primească chemarea mai adăugă că el va trage „proiectilul și țin­ti­ta“. Apoi cei doi „parteneri“ își dădură mî­­na, pecetluind astfel convenția încheiată. Se mai strînseră și alte mîini: întrecerea, pînă acum îndreptată spre doborîrea haremurilor, lua înfățișarea unui concurs pe care, se în­țelege de la sine, fiecare nutrea dor’ința să-l cîștige. ...In prima serie trag tunurile ai căror o­­chitori sînt soldatul fruntaș Pîrvu și soldatul Mateiciuc. Departe, la marginea poligonului, se zăresc înaintînd țintele. Comandanții calcu­lează elementele, dau comenzi. Ochitorii nu-și mai dezlipesc ochii de pe lunete. Mîinile care manevrează mecanismele se mișcă aproape independent. Tunul 1 gata Tunul 2 gata . Foc !... Loviturile au plecat aproape în același timp Privirile sînt îndreptate asupra țintelor care, spre necazul tuturor și mai cu seamă al o­­chitorilor, își continuă înaintarea. Proiectilele explodează departe, în spatele țintelor. Pleacă o nouă lovitură. De data aceasta, una dintre țintele care se deplasa pe di­recția tunului comandat de soldatul fruntaș Țoghi sare în aer. Tunul își mută tragerea a­­supra celui de al doilea tanc. Proiectilul lo­vește în plin.­­ Foarte bine, Mateiciuc ! Lui Pîrvu nu-i spune nimeni „foarte bine“. Și al doilea proiectil explodează în spatele țintei. Indîrjit, ochitorul se face una cu luneta. Reculul tunului îi produce o zgîrie­­tură la frunte. Ostașul șterge în grabă cu batista bobița de sînge și continuă să o­­chească. — Foc ! De data aceasta ținta este lovită. Tunul își îndreaptă țeava spre tancul al 2-lea. Curînd „tancul inamic“ își curmă înaintarea. Cel de al doilea proiectil lovise în plin. Soldatul fruntaș Pîrvu este însă nemulțumit. Dar cînd văzu rezultatul la țintă, agitato­rul se însem­nă. Nici un proiectil nu-și greșise ținta. Aceasta fiind confecționată din carton primele proiectile trecură prin ea și explodară în spate Tot așa se petrecură lucrurile și la cea de a doua țintă. Așa că puțin după aceea, a­­mîndouă echipele care trăseseră primeau fe­licitările tovarășilor lor și-și expuneau... ex­periența cîștigată. Veni apoi rîndul tunului comandat de ca­poralul Gheorghe Ștefan Ochitorul, soldatul Gheorghe Dumitriu, era ferm hotărît să ob­țină rezultate și mai bune decît soldatul Ma­­teiciub cu care se afla în concursul zilei. Nu-i vorbă, îl încerca o umbră de emoție­, dar cînd se văzură țintele și, cînd își lipi o­­chiul de vizorul rece al lunetei, bătăile ini­mii se potoliză ca prin farmec. Prima țintă zbură în țăndări din prima lovitură. A doua la fel. Tragerea s-a terminat. Frontul este încheiat. Șeful comisiei de control aduce mulțumiri întregii subunități pentru calificativul „foar­te bine“ obținut în ziua aceea la trageri. Pen­tru merite deosebite în munca de pregătire pentru economiile de proiectile realizate în poligon, soldatul fruntaș Constantin Țoghi, comandantul de tun, a fost avansat la gradul de caporal, iar soldații Nicolae Mateiciuc și Gh. Dumitriu la gradul de soldat fruntaș. De asemenea, cei mai vrednici artileriști au fost recompensați cu permisii Căpitan T. MĂRGINEAN! „Lovitura și ținta"" Caporalul Constantin Țoghi poartă noul său grad numai de cîteva zile. El a fost avansat pentru rezultatele bune și foarte bune obținute la ultima tragere cu tunul antitanc. (Foto : ST. IONESCU)

Next