Apărarea Patriei, octombrie 1960 (Anul 16, nr. 232-257)

1960-10-01 / nr. 232

Pentru patRia noastră, Republica Populară Romînô ! #APARAREA PATRIEI _ -----------—-------------------------------------------------------------------------------------- A O.N.U. ANUL XV, Nr. 232 (4384) I SÎmbătă 1 octombrie 1960 J 4 PAGINI — 20 BANI Experiența organizațiilor de partid să fie larg generalizată Studierea și generalizarea expe­rienței pozitive este o metodă per­manenta de îmbunătățire a muncii o latură importantă a conducerii or­ganizațiilor de partid. Subliniindu-se importanța experienței Înaintate, în Raportul C.C. al P.M.R. prezentat de­ tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej la Congresul al IXI-lea al partidului se arata că trebuie să studiem atent, amănunțit, experiența pozitivă, mul­tilaterală a organizațiilor de partid, s-o popularizăm și s-o generalizăm Prin toate mijloacele de care dis­punem, s-o facem să devină un bun al întregului partid, încheierea anului de instrucție o­­feră organelor politice un prilej deo­sebit pentru generalizarea experien­ței înaintate din munca organiza­țiilor de partid din Forțele noastre Armate. Pe baza rezultatelor obți­nute de unități în îndeplinirea pla­nului pregătirii de lupta și politice, in întărirea ordinei și disciplinei mi­litare, organele politice au posibili­tatea să analizeze multilateral acti­vitatea desfășurată de organizațiile de partid, să aprecieze eficacitatea formelor și metodelor folosite. Mai mult ca oricînd, acum, la sfirșitul unui an de­ muncă, se cristalizează experiența înaintata, ies in evidență acele organizații de partid care, a­­plicînd metode și forme de mun­că eficiente, au pătruns cu compe­tență în toate laturile pregătirii de luptă și politice a trupelor, au sprijinit pe comandanți in infăp­­tuirea cu rezultate bune și foarte bune a principalelor sarcini care au stat în fața unităților. Asemenea organizații există în fiecare mare unitate. Traducînd în viață sarcinile trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului, de Ho­­tărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. cu privire la întărirea mun­cii de partid în armată, în anul a­­cesta majoritatea organizațiilor de partid au pătruns cu mai multă competență, în toate problemele ridi­cate de instruirea și educarea trupe­lor. Ele au sprijinit larg în­trecerea socialistă. Acțiunea pa­triotică „Aliniază-te cu cei din frunte“ a cunoscut o largă răspin­­dire datorită muncii politice des­fășurate în jurul ei de către or­ganizațiile de partid. Militînd pentru îndeplinirea planului pregătirii de luptă, și politice cu calificative bune și foarte bune, comuniștii au mobi­lizat pe militari la lupta pentru re­ducerea haremurilor, i-a antrenat la o muncă perseverentă în vederea cuceririi titlului“ ostășesc de „mi­litar de frunte“, i-a îndemnat să-și însușească cea de a doua spe­cialitate, să participe la acțiunea pentru prelungirea duratei de func­ționare a tehnicii de luptă. Birou­rile organizațiilor de bază de partid au urmărit creșterea rolului comu­niștilor în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, încă de la începutul anului de ins­trucție, problema asigurării rolului de frunte al comuniștilor a consti­tuit o preocupare centrală a orga­nizației de partid al cărei secretar este căpitanul I. Cazan. Biroul orga­nizației s-a interesat îndeaproape de activitatea fiecărui comunist. Com­portarea comuniștilor în serviciu, modul în care se străduiesc să cu­noască și să mînuiască armamentul și tehnica modernă de luptă, preo­cuparea pentru îmbogățirea cunoș­tințelor lor politico-ideologice, s-au analizat deseori în adunările de partid. Biroul a informat cu regu­laritate organizația despre succesele obținute de membri și candidați în muncă, despre modul în care își îndeplinesc angajamentele luate în întrecerea socialistă. In fiecare e­­tapă de instrucție, biroul a organizat consfătuiri în care a generalizat cele mai bune metode folosite de coman­danții de campanii, de plutoane și grupe. Comuniștii din statul major au fost antrenați să dea un ajutor practic comandanților de plutoane în formarea subunităților de frunte. Repartizarea cu regularitate a sar­cinilor de partid, controlul îndepli­nirii lor au constituit metoda de bază pentru activizarea comuniștilor, pen­tru asigurarea rolului lor de frunte în procesul de instrucție și educare. Acum, la sfirșitul anului, organi­zația de bază se poate mîndri cu faptul că toți comandanții de plu­toane și grupe comuniști au ridi­­cat nivelul pregătirii de luptă și politice a subunităților lor care au cucer­it titlul „de frunte“, după cum toți militarii în termen, mem­bri și candidați de partid, sînt mili­tari de frunte. O bună experiență în mobilizarea personalului, în îndeplinirea sarci­nilor reieșite din ordinul M.F.A. pri­vind formarea specialiștilor de clasă a acumulat și organizația de partid al cărei secretar este locotenentul major C. Zarzan. Aici, comuniștii au folosit cu pricepere mijloacele a­­gitației politice de masă, activitatea culturală pentru a dezvolta dragos­tea militarilor față de specialitate, dorința fierbinte de a dobîndi­ cali­ficarea de clasă. La stația de radio­amplificare, în gazetele de perete, în convorbirile agitatorilor au fost popularizați permanent acei militari care se evidențiau prin perseverență și seriozitate, care își însușeau cu rîvnă cunoștințele necesare specia­lității lor de transmisioniști. Comuniștii au desfășurat o vie agi­tație politică în jurul progreselor concrete realizate de militari la re­cepție și manipulare, progrese co­municate zilnic de către instructori. Rezultate bune au dat munca de la om la om, ajutorul concret acordat fiecărui militar, în raport cu nivelul său de pregătire, de greutățile în­­tîmpinate în însușirea specialității. Studiind experiența celor mai buni instructori, biroul organizației de bază l-a sprijinit pe comandant în extinderea în toate subunitățile a metodelor înaintate de instruire a radiotelegrafiștilor. Unitatea și-a pu­tut îndeplini astfel integral sarcinile ce i-au revenit în formarea specia­liștilor de clasă. S-a îmbogățit anul acesta expe­riența organizațiilor de partid în sprijinirea pregătirii politico-ideolo­gice a ofițerilor și a militarilor în termen, fapt confirmat de rezulta­tele seminariilor bilanț, superioare anilor precedenți. Multe organizații de partid au condus concret și cu multă grijă ac­tivitatea organizațiilor U.T.M. Co­muniștii din subunitatea unde secre­tar de partid este locotenentul major C. Popescu au susținut cu căldură angajamentele militarilor de frunte utemiști de a ridica la nivelul lor încă unul sau doi militari. Consfătui­­­rile pe specialități, „ora fruntașilor" în pregătirea de luptă și politică, consfătuirile grupelor U.T.M. în care s-a discutat operativ mersul între­cerii socialiste — iată numai cîteva din numeroasele forme și metode de muncă folosite de organizația U.T.M. care au contribuit ca astăzi 90 la sută dintre utemiști să fie militari de frunte. Punînd un accent deosebit pe munca politică îndreptată spre pre­venirea abaterilor,­­folosind ca me­todă principală în activitatea edu­cativă munca individuală cu omul, numeroase organizații de partid au dat un ajutor însemnat comandanți­lor în întărirea ordinei și disciplinei militare. In multe unități s-au folo­sit metode bune pentru mobilizarea militarilor la îngrijirea atentă și menținerea în perfectă stare de funcționare a armamentului și teh­nicii de luptă, la prelungirea duratei lor de funcționare. Experiența acumulată de organi­zațiile de partid în activitatea prac­tică constituie un bun de preț al muncii politice de partid din ar­mată. Ea este rodul strădaniilor și inițiativei lucrătorilor politici, al or­ganelor conducătoare de partid, este expresia spiritului creator al comu­niștilor, reprezintă o îmbinare reu­șită a teoriei cu practica. Experiența înaintată are o mare valoare prac­tică. Generalizarea ei largă va ajuta organizațiilor de partid să traducă cu mai mult succes în viață sarci­nile care le revin din istoricele Ho­­tărîri ale Congresului al III-lea al partidului. Necesitatea răspîndirii experienței înaintate se simte cu atît mai mult, cu cît alătur de subunitățile fruntașe exis­tă încă subunități care n-au obținut rezultate pe măsura posibilităților și pentru că, in cursul anului de instrucție, unele organe politice au subapreciat acea­stă cerință importantă a muncii de partid. Un prilej minunat pentru genera­lizarea experienței pozitive îl oferă și convocările de pregătire care se vor ține în curînd la organele poli­tice. Prin atenția care se va acorda scoaterii la iveală a tot ceea ce este înaintat în experiența (Continuare in pag. 2-a) O nouă bază sportivă In garnizoana în care muncește căpitanul Ludovic Szabo s-a amena­­jat o baza sportivă modernă, care va fi în curînd pusă la dispoziția ofițerilor, subofițerilor și familiilor acestora. Ea cuprinde un teren de fotbal și de handbal, pistă de atle­tism, gropi de sărituri, spații pen­tru aruncări etc. In proiect mai sunt prevăzute și terenuri de volei, baschet și tenis De asemenea se prevede ca în a­­nul ce urmează să­­ se construiască tribună cu 5.000 locuri de unde să se poată viziona întrecerile ce se vor desfășura. Maior I. POPESCU I ***** LAȘI I TELEGRAMĂ Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților populari din întreaga Chină Tovarășului LIU ȘAO-ȚI Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU EN-LA, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze PEKIN In numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne, al Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne și al poporului romîn, vă transmit­em calde felicitări cu ocazia celei de a 11-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze. Poporul romîn se bucură din toată inima de realizările remarcabile pe care harnicul popor chinez le-a obținut sub conduce­rea Partidului Comunist Chinez în dezvoltarea economiei și culturii, în făurirea vieții sale noi, socialism și urează Republicii Populare Chineze noi și mari succese în construirea socialismului. Ne expri­măm convingerea că relațiile de prietenie, colaborare și întrajuto­rare frățească dintre țările noastre se vor dezvolta continuu, pe baza principiilor internaționalismului proletar, în interesul popoarelor noas­tre, al întăririi forței și unității lagărului socialist în frunte cu Uni­unea Sovietică, al triumfului principiilor coexistenței pașnice și al victoriei cauzei păcii în întreaga lume. GH. GHEORGHIU-DEJ prim secretar al Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn CHIVU STOICA președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romîne lOi­i GHEORGHE MAUREF președintele Prezidiului a Marii Adunări Naționale Republicii Populare Romîne Colectivul fabricii de conserve „Flora“ din Capitală pregătește conserve din legume și fructe în cutii și borcane dotate cu un sistem de deschidere a capacu­lui mult simplificat față de ve­chiul sistem. In campania acestui an s-au lucrat și produse diete­tice pentru copii. In clișeu : Atemista Ecaterina Vlăsceanu lucrînd la o mașină de închis borcane (Foto Acerores) Citite în pag. 4-a Lucrările sesiunii Se extinde rețeaua electrică in Regiunea Craiova Anul acesta, în Regiunea Craiova au fost electrificate 37 de sate prin contribuție voluntară și sume alo­cate din bugetul sfatului popular regional. Numărul satelor care au fost electrificate în anii puterii populare în regiune a ajuns ast­fel la 205, față de numai 11 cîte erau electrificate în 1945. Pînă la sfirșitul anului, lumina electrică se va mai aprinde în alte numeroase sate, printre care­ Dră­­nicu, Piscu Vechi și Ostrovu Mare. în regiune a fost terminată re­cent linia de 15 kw care leagă, pe o lungime de 29 km, Segarcea de termocentrala de la Livezi, linie de la care se vor alimenta cu e­­ner­gie electrică mai multe comu­ne, Tot mai mulți țărani întovărășiți se înscriu în gospodăriile colective Gospodăriile agricole colective din Regiunea București au obținut in acest an, în medie, cu 500 kg de grîu la hectar mai mult decît țăranii întovărășiți ; producția de grîu a multor gospodării colective a trecut de 2000 kg la hectar. Suc­cese însemnate au obținut colecti­viștii și în dezvoltarea sectorului zootehnic. Dezvoltîndu-și multila­teral producția, gospodăriile colec­tive au realizat venituri însemna­te. Peste 100 de gospodării colec­tive din regiune sînt milionare. Ca urmare, bunăstarea colectiviștilor a crescut an de an. Convingîndu-se de avantajele muncii în comun, un număr tot mai mare de țărani întovărășiți s-au înscris în gospodăria colec­tivă. De la începutul lunii septembrie și pînă acum în Regiunea Bucu­rești s-au înscris în gospodăriile colective un număr de peste 12.000 de familii de țărani întovărășiți cu o suprafață de pămînt de 35.500 hectare Pregătiri în vederea noului an de instrucție Din munca unor artileriști... Asigurarea bazei tehnico-materiale în vederea noului an de instrucție stă în a­­tenția artileriștilor din unitatea din care face parte căpitanul N. Seciu. Pe baza planului de măsuri aprobat de comandant, subunită­țile au primit din vreme materialele necesare, iar milita­rii muncesc cu elan pentru a-și cele necesare asigura unei în cadrul pregătirii bazei tehnico-mate­riale din unitatea noastră, amenajarea tancodromului și unei noi săli tehnice a ocupă un loc de seamă. Sub îndruma­rea permanentă a că­pitanului M. Balint și a locotenentului major Gh. Iosip, tan­­chiștii muncesc cu rîvhă și simț de răs­pundere la construi­temeinice instruiri. In divizionul coman­dat de maiorul D. Moroșanu, sergentul Gh. Podar și capora­lul M. Roman, îm­preună cu alți­­ mili­tari, au pus la punct materialele trebuin­cioase lucrului în po­ziția de tragere atît pe timp de zi cît și pe timp de noapte înainte de termenul fixat. Locotenentul major C. Năstase, ajutat de ...și a unor tanchiști­ rea obstacolelor și la montarea bancului de conducere cu în­treaga transmisie a tancului, la așezarea planșelor și a piese­lor secționate, atît de necesare bunei pre­gătiri teoretice și practice a mecanicilor conductori. Se evi­dențiază­­ în această muncă caporalii P. Tatulea, Gh.­­ Folescu, V. Gîțu, I. Bucur și mulți alții. sergentul M. Drăgan și caporalul N. Crr­­dan au muncit cu eforturi sporite și au terminat de reglat intreg armamentul de infanterie. La bateria comandă se amenajează un poligon pentru ins­truirea telefori­știlor și o sală de specia­litate pentru buna pregătire a radiștilor. Căpitan C. LUFAȘCU ȘI pregătirea tere­nurilor și a materia­lelor pentru cărirea fizică a tanchiștilor se bucură de atenție. Grupul de militari care a primit această sarcină a și pus la punct, sub conduce­rea locotenentului major V. Negulescu, baza sportivă și pista militară Sergent N. SUCIU Dineul oferit de tovarășul GH. GHEORGHIU-DEJ în cinstea reprezentanților la O. N. U. ai noilor state independente NEW YORk 30 . Corespondență specială Joi seara, sediul misiunii perma­nente a R. P. Romîne a găzduit oaspeți remarcabili : tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej, șeful delegației R.P. Romîne, la cea de-a 15-a sesiune a Adunării Generale a O.N.U., a oferit un dineu în cinstea reprezen­tanților noilor state independente, care au devenit membre ale O.N.U. la actuala sesiune. La dineu au participat — Touragaba, ministrul Afacerilor Externe al Maurice Dejean, ministrul Ciadului, Aface­rilor Externe al Republicii Africa Centrală, Doudou Shian, ministrul Afacerilor Externe al Senegalului, Paulin Freitas, ministrul Afacerilor Externe al Togoului, Francois­­ A­­plogan, ministrul de Finanțe al Dahomeyului, Mamadou Aw,­mi­(Continuare in pag. 3-a) Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ștefan Voitec și Leonte Rău­tu, întreținîndu-se cu Doudou Ihian ministrul Afacerilor Externe al Senegalului, și cu Louis Rakotomalala, ambasador al Republicii Malgașe. De la stingă la dreapta , Doudou Ihian, ministrul Afacerilor Externe al Senegalului, Louis Rakotomalala, ambasador al Republicii Malgașe, Ștefan Voitec, Leonte Răutu și Gh. Gheorghiu-Dej.­­Telefoto din NEW YORK' Convorbirea tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej cu Fidel Castro NEW YORK, 30 — De la trimisul special Al. Gheorghiu. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut o îndelungată și amicală convorbire cu premierul culoar Fidel Castro în timpul dineului dat de premierul Nehru în cinstea șefi­lor delegațiilor participante la se­siune, în cursul convorbirii, Fidel Castro s-a interesat de evoluția dez­voltării economiei țării noastre. El a pus întrebări privind economic forestieră, industria petroliferă, or­ganizarea și rezultatele obținute în domeniul agriculturii. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a răspuns pe larg la aceste în­trebări și s-a referit la rezultatele obținute pînă în prezent și la prevederile planului de în industriile siderurgică, șase ani petroli­feră, chimică cît și în domeniul a­­griculturii. Fidel Castro a subliniat că aceste realizări prezintă un mare interes. La rîndul său, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a interesat de lupta poporului cuban pentru apărarea independenței țării și dezvoltarea economiei. Șeful delegației R. P. Romîne s-a ocupat de perspectivele dezvoltării schimburilor economice între cele două țări. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat c­ă la Ha­vana vor sosi experți economici ro­­mîni, care vor discuta concret a­­ceastă problemă. Premierul Fidel Castro a spus că a auzit despre fru­musețile țării noastre și s-a intere­sat de diferitele aspecte ale peisa­jului romînesc. El a declarat că ac­ceptă invitația de a vizita, în­ cursul anului viitor R. P. Română, și­­ L-a invitat pe tovarășul­­ Gheorghe Gheorghiu-Dej să viziteze Cuba, în timpul convorbirii a avut loc un schimb de păreri în legătură cu stabilirea relațiilor diplomatice în­tre cele două țări ÎNALTE IDEI UMANITARE E o mîndrie pentru noi că în acest moment ex­cepțional al isto­riei, in care lupta pentru o viață demnă, frumoasă, liberă, se împle­tește cu strădania omului de a cu­ceri spațiile interstelare, de la tri­buna Organizației Națiunilor Unite a răsunat glasul limpede și ferm al tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej, conducătorul iubit al poporului ro­mîn, popor care azi, atît prin reali­zările sale politi­co-sociale, cît și prin poziția sa justă politicii pe planul interna­ționale, se situează în rîndul celor mai activi militanți pentru pacea și fericirea omenirii. t­u Exprimînd voința întregului noi­popor, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a demonstrat că oa­menii muncii din țara noastră sînt animați de cele mai nobile idei ale civilizației și umanității. El a sub­liniat încă odată cît de scumpă îi este poporului nostru pacea. Fă­­cîndu-se ecoul gîndurilor noastre, în numele progresului și civiliza­ției, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej a condamnat inumanul și ruși­nosul regim colonial, plagă bles­temată pe trupul omenirii. Repre­zentanții celor aproape 100 de state au găsit în cuvintele tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej hotărîrea poporului nostru de a lupta neobo­sit pentru coexistență pașnică, pen­tru ideile generoase ale colaborării și prieteniei dintre popoare. întreaga cuvîntare a tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej e străbă­tută de înalte idei umanitare. Sunt ideile care înflăcărează întregul nostru popor. Face, coexistență, prietenie, viață demnă. Cu aceste idei în minte poporul nostru mun­cește, construiește, înaintează cu­rajos în istorie. C. CHIRIȚA Laureat al Premiului de Stat Oamenii muncii din întreaga țară aprobă pe deplin poziția delegației noastre la O. I V. U. In adunările care au loc în în­treaga țară, oamenii muncii con­tinuă să manifeste adeziunea totală sprijinul lor neprecupețit față de propunerile cuprinse în cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, față de istoricele propuneri făcute de tovarășul N. S. Hrușciov în numele guvernului sovietic și își exprim­ă hotărîrea de a sprijini ac­tivitatea delegației țării noastre prin noi realizări în munca lor pașnică. La adunarea de la Combinatul si­derurgic de la Hunedoara au luat cuvîntul numeroși oțelari, jurnaliști luminatori. „Noi sprijinim prin fapte activi­tatea delegației noastre la O.N.U — a spus oțelarul Ștefan Gîdar. Utilizînd rațional cuptoarele, în lu­na aceasta noi am dat peste plac 4.350 tone de metal. Acest succes ca și cele viitoare, noi se închinăm cauzei păcii“. Cu satisfacție și mîndrie au vor­bit despre activitatea delegației ță­rii noastre și a celorlalte țări so­cialiste și petroliștii și ceilalți oa­meni ai muncii care au participat la adunările ce au avut loc în re­giunea Ploești. La adunarea petro­liștilor de la schela Boldești, son­dorul fruntaș Constantin Mareș a spus : „Poporul nostru, care pre­țuiește ca lumina ochilor liberta­tea și independența cucerite prin jertfe grele pentru a înlătura domi­nația imperialiștilor, manifestă o caldă simpatie și un puternic sen­timent de solidaritate față de cauza dreaptă a popoarelor coloniale. Așa cum spunea tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, exprimînd voința noastră a tuturora, poporul romîn se pronunță cu hotărire pentru abolirea definitivă și neîntîrziată a blestematului regim colonial care f­ace să se cutremure de rușine pe oricine se simte om“. La o adunare a mecanizatorilor (Continuare in pag. 3-a] Să se pună capăt rușinosului sistem colonialist O convorbire la camera de activitate politico-culturală De câteva zile, omenirea urmă­rește cu viu interes un eveniment deosebit de important:­a sesiune a Adunării Generale 15-a O.N.U. S-au adunat la O.N.U. cei­­ mai competenți oameni de stat să discute și să hotărască asupra celor mai arzătoare probleme ale lumii. De la tribuna O.N.U. a răsunat cu putere vocea celui mai con­secvent și neînfricat luptător pentru libertate și fericirea po­poarelor, vocea poporului sovie­tic , regimul colonial să fie li­chidat în într­egime și definitiv. Propunerea aceasta a fost primită cu inima încălzită de emoție de către popoarele care mai îndură­mncă jugul nemilos al colonialis­mului, de către întreaga omenire dornică de pace și de liniște de pe planeta noastră Ieri am asistat la o convorbire în cadrul unei subunități. Coman­dantul a vorbit cu subordonații­­ săi despre uriașa - i însemnătate a propunerii făcute de tovarășul M­ S. Hrușciov cu privire la lichi­darea­­ colonialismului. A fost o discuție caldă, vie, interesantă Subordonații­­ locotenentului-major Vasile Vrînceanu au propus co­mandantului lor , să le vorbească despre istoricul colonialismului, a­cest monstru hidos, alimentat din vlaga și sîngele popoarelor. — De multe veacuri — a în­ceput sa povestească ofițerul .Vrîn­ceanu — cotropitorii au răpit tihna și liniștea popoarelor Asiei și Africii. Și-au pus și masca co­tropitorii, masca de civilizatori. Și ..acțiunea lor civilizatoare“ a în­ceput­ prin a distruge civilizația de milenii a popoarelor, reducîn­­du-le la starea animalelor bune de trudă și vînzare. Și atît de tare i-au „civilizat“ iicii i-au a­­dus la sapă de lemn și cei mai mulți mor cu viața pe jumătate trăită. De secole, locuitorii celor 30 de milioane de kilometri pă­trați ai Africii suportă și îndură tot ce ucide pe om. Bine a spus tovarășul Hrușciov cînd a arătat că în colonii se constată cea mai mare durată a zilei de lucru, cel mai scăzut venit național, cele mai scăzute salarii, cel mai înalt Căpitan V. TEODORESCU (Continuare în pag. 3-al In fața hărții lumii, locotenentul major Vasile Vrînceanu explică unor militari din subunitatea sa situația actuală a luptei de eliberare națională dusă de popoarele țărilor coloniale și dependente din Africa

Next