Apărarea Patriei, decembrie 1960 (Anul 16, nr. 284-310)
1960-12-01 / nr. 284
Pentru patria noastra, Republica Populară Româna ! #APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 284 (4436) Joi 1 decembrie 1960 4 PAGINI - 20 BANI SUB FALDURILE DRAPELULUI E seară. Elevii anului iniți ai Școlii militare de infanterie intendență „N. Bălcescu“ sunt aduși nați in clubul școlii. Ei privesc cu emoție la drapelul desfășurat in fața lor. Peste puține zile vor depune jurămîntul. Maior Gh. Atănăsoaie, locțiitorul politic al comandantului de batalion elevi, incepe să vorbească rar, cu căldură, despre jurământul militar, despre drapelul unității, simbol al onoarei, vitejiei și al gloriei militare. Maiorul Atănăsoaie explică elevilor ce inseamna a respecta jurămîntul militar și cum au luptat ostașii români sub faldurile drapelului pentru libertatea și fericirea poporului, pentru zdrobirea hitleriștilor. . Vorbitorul relevă apoi că viața de ostaș, de elev al școlii militare, nu este ușoară. Ea este aspră și cere eforturi deosebite, muncă asiduă in sălile de specialitate, pe cimpul de instrucție, in aplicații, i Numai astfel, ostașul poate deveni luptător priceput, apărător de nădejde al cuceririlor revoluționare ale poporului muncitor. * Și elevii Școlii militare de infanterie și intendență știu să respecte jurămîntul militar. Să luăm, de pildă, elevii care au cinstea sa i însoțească drapelul. Cu un an, inn urmă ei au jurat, sub faldurile acestui drapel, să-și însușească temeinic cunoștințele militare pentru a fi buni ostași ai Forțelor noastre Armate. Elevul Radu Ion, fost muncitor cazangiu, astăzi este elev fruntaș la învățătură. El știe să prețuiască fiecare minut destinat pregătirii lui militare și politice. Sau elevul Nicolae Diaconescu, care a absolvit anul întii cu media generală de 10. Sau elevul Radu ] Olaru, care pentru rezultate bune și foarte bune la învățămînt a primit de curînd Diploma de onoare a a. C.C. al U.T.M. Ca acești viitori ofițeri, harnici și disciplinați, sunt mulți elevi în școlile noastre militare. 1 — Să ții întotdeauna la onoarea, unității, la demnitatea militară, să-ți respecți cuvîntul dat, să fii ] întotdeauna în frunte, gata sa nu-i deplinești fără șovăire îndatoririle, ' ordinele comandanților și șefilor, ' să-ți aperi comandantul și să-ți ajuți tovarășul, să fii vigilent, iată 1 calități prin care ostașul cinstește drapelul unității — și-a încheiat expunerea la maiorul Gh. Atănăsoaie. , In privirile elevilor citești parcă1 angajamentul că și ei vor ști să ] respecte jurămîntul militar care ii vor depune peste cîteva zile sub ] faldurile acestui drapel. Căpitan V. MIREUȚĂ BII CENTRALE. In preajma depunerii jurâmîntului militar Mitraliera este o armă eficace, des întrebuințată în luptă de marinari. Pentru a o mînui însă se cere pricepere, care se obține numai prin muncă perseverentă, cunoașterea la perfecție a regulilor de tragere și întreținere. Tocmai în această direcție muncește soldatul Ion Savu, ajutat de comandantul său, caporalul Constantin Crăciun. El este hotărît să devină un mitralior iscusit, toto : St. Ionescul Pregătiri în unități In unitatea noastră se desfășoară în aceste zile o bogată activitate închinată evenimentului care se apropie : depunerea jurămîntului militar. Aparatul politic a ținut nu demult un instructaj cu agitatorii pe tema : „Să cunoaștem și să traducem în fapt jurămîntul militar“. Prin grija biroului organizației de bază U.T.M. s-a prelucrat în fața militarilor articolul „Jurămîntul militar — legămînt solemn față de patrie și popor“ apărut în ziarul „Apărarea Patriei“. La orele de activitate politico-culturală, ostașii au citit din lucrările „Eroii rămîn veșnic tineri“, „Tinerețe înflăcărată“ și altele. Gazetele de perete publică, sub semnătura celor mai buni militari, articole despre cerințele jurămîntului militar și cum trebuie îndeplinite. In urma acestei munci, majoritatea militarilor cunosc bine jurămîntul și depun toate eforturile pentru a-i respecta cerințele. Plutonier E. PLAVANESCL La instrucția de specialitate Ia subunitatea comandată de locotenentul major Moise instrucția Vasile de specialitate se desfășoară cu succes. Fiecare radiotelegrafist recepționează fără greșeli cele opt grupe din alfabetul morse pe care le-au învățat pînă acum. Opt grupe înseamnă de fapt 40 de semne, pe care militarii le-au însușit intr-un timp scurt. Succesul acesta a fost posibil datorită grijii cu care au fost selecționați militarii ce urmau să devină radiotelegrafiști și mai cu seamă activității rodnice depuse de comandanți In pregătirea de specialitate a subordonaților. Prin felul in care își însușesc aparatura și serviciul la stație se evidențiază in mod deosebit soldații Al. Aalafu, M. Vitcu, M. Mititelu și alții. Rezultatele ar putea fi și mai bune dacă s-ar da atenția cuvenită pregătirii și folosirii materialului demonstrativ. In sala de pregătire a plutonului pe care I comandă locotenentul-major S. Mihailov, nu se află nici o planșă cu sursele chimice de producere a curentului electric, ori cu diferite piese radio ca : bobine, condensatori, potențiometre, rezistențe. Cu ajutorul acestora soldații și-ar însuși bine cunoștințele mai de specialitate. Posibilități pentru confecționarea acestor planșe sunt suficiente. Maior OCTAVIAN ȘCHIOPI Evocare Ieri seară, la clubul unității, tinerii ostași au trăit clipe emoționante. Pe baza datelor și a faptelor din registrul istoric, căpitanul A. Husanu le-a vorbit militarilor despre tradițiile de luptă ale unității. Luînd cunoștință de luptele terestre și antidornici de a întîmpina ziua depunerii jurămîntului cu noi succese, servanții din echipa comandată de caporalul Dumitru Badea depun eforturi susținute pentru a-și însuși în ce mai bune condițiuni funcțiile ce le revin. Ieri, ei au reușit să execute încăraeriene duse de această unitate împotriva hitleriștilor, de eroii ei, pe chipul fiecărui ostaș se putea citi mîndria că face parte dintr-o unitate al cărei drapel este decorat cu Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne“ cl. IV-a Căpitan Z. IVAN carea tunului cu trei secunde mai repede decît timpul stabilit. O contribuție deosebită a adus-o soldatul l. Pîrlog care își îndeplinește funcției la tun îndatoririle intr-un timp cu patru secunde mai scurt decît prevede baremul Căpitan M. MARIAN Cu 4 secunde mai repede Instructaj cu noile organe conducătoare U.T. M. Biroul atemist al cărui secretar este locotenentul-major N. Ciobanu a ținut ieri un instructaj cu noile organe conducătoare U.T.M. Cu acest prilej li s-au arătat principalele obiective care stau în fața organizațiilor de bază și cum să-și organizeze munca pentru ca, în noul an de instrucție, activitatea U.T.M. să fie mai vie, mai tinerească și educativă, să sprijine mai efectiv procesul pregătirii de luptă și politice. Locotenent I. MICU Eveniment deosebit în viata noastră de ostași Peste puțin timp vom depune Jurămîntul militar. Pentru noi, cei care am sosit de puțină vreme în unitate, apropierea acestui eveniment este un prilej de a ne intensifica eforturile in munca de instruire. Peste tot in subunitatea noastră domnește atmosfera dinaintea unei importante sărbători. Nu de mult ne-am chemat la întrecere și ne-am luat angajamente pe care să le îndeplinim. In cadrul ședințelor de instrucția focului cu armamentul de infanterie obținem astfel numai rezultate bune și foarte bune. Primele noastre succese ne fac să fim și mai mîntdri, că purtăm Haina de militar. Nu-i greu să înțelegi că de aceste sentimente sînt cuprinși soldații P. Novac și Gh. Oprea, P. Haneș și atîția alții, cînd comandantul le mulțumește pentru munca depusă. E drept, avem multe de făcut dar aceste prime succese ne dau parcă aripi, ne întăresc hotărîrea de a ne instrui cu toată temeinicia. Soldat ION MOISA Tanehiști evidențiați La bilanțul de ieri, locotenentul-major V. Victor, comandantul unui pluton de tancuri, a adus mulțumiri mai multor tineri militari. Printre aceștia se află și soldații A. Trifu și V. Gabor. Ei au fost dați ca exemplu pentru interesul ce-l depun la ședințele de cunoaștere a armamentului de pe tanc. Locotenent-major S.PICIORUL Concurs „fulger“ La sfîrșitul orei politico-culturale de ieri seara, ținută in subunitatea din care face parte locotenentul V. Drăgan, s-a organizat un concurs „fulger“ pe tema cunoaș______ terii armei la care se instruiesc militarii. Fiecare pluton și-a trimis reprezentanții săi. Răspunsurile concurenților au fost scurte, dar complete. Dintre cei care s-au prezentat mai bine pregătiți, s-au evidențiat în mod deosebit soldații C. Popa și N. Petrache. Căpitan GH. DANIFELD Biblioteca Centrală Universitară din Iași adăpostește un imens tezaur. Sînt aici sute și mii de cărți, unele vechi, tipărite în urmă cu veacuri, altele noi. Biblioteca are astăzi, peste 1.450.000 volume. Există aici unicate, hîrtii îngălbenite de vreme sau tomuri groase legate în piele, mărturii prețioase ale gîndirii umane, documente privind întregi epoci istorice. (Foto : Agerpres] Misiunea a fost îndeplinită Militarii din subunitatea comandată de căpitanul Vasile Giurea au executat, zilele acestea, o aplicație tactică. Siguranța conductorilor auto în conducerea mașinilor pe un teren greu, deprinderea cercetașilor observatori în descoperirea și determinarea obiectivelor, rapiditatea servanților în executarea misiunilor de foc și-au spus cuvîntul. Cerința comandantului : „Oricare ar fi condițiile, să ne îndeplinim întocmai misiunea“ a fost astfel tradusă în fapte. S-au remarcat soldatul Viorel Popa, conductor auto, soldatul Ion Munteanu, cercetaș-observator, soldatul Cristian Arsenescu, calculator, și servanții de sub comanda caporalului Manole Sasu. Locotenent-major I. PASCl! Pf |j^ Reportaj printre parașutiști Alături de militarii celorlalte arme, parașutiștii noștri își însușesc măiestria de luptă, arta de a bate pe dușman în condiții care pun la încercare de zeci, de sute de ori, și tăria morală, și rezistența fizică. Viața ostășească pe care o trăiesc, cu specificul ei bine conturat, ii întreabă : Știi să fii dîrz . Știi să reziști ? Știi să fii viteaz ? — Știi să biruiești tot ce poate frîna în clipe de cumpănă ? La toate aceste întrebări ei răspund cu un „da“ răspicat, nu prin vorbe, ci prin fapte. Pentru că ei sînt ostași ai Republicii noastre, pentru că inimile lor bat în cadența anilor de luminoase împliniri pe care ii trăiește poporul nostru muncitor. Or, unde inimile bat pentru patrie, pentru socialism, pentru partid, acolo și faptele sînt nobile, sînt pe măsura convingerilor. . Fapte... fapte ostășești. Cite nu se fac în lunile și anii serviciului militar ! Unele se consemnează, despre altele nici nu se pomenește în afara subunității. Dar ele sînt vii în mintea ostașului. Dacă îi aparțin, el se mîndrește cu ele ; dacă sînt ale altor ostași, caută să facă și el ceva asemănător. Așa sînt parașutată. Zile și nopți A fost o aplicație ca multe altele numai că fiind toamnă, vîntul bătea mai furios ca altă dată, iar ceru nu mai contenea să cearnă peste meleaguri o ploaie rece și deasă. Subunitatea comandată de căpitanul V. Bălceanu a decolat spre cerul înnourat. Era în amurg. Înainte, jos, undeva departe, sclipeau luminițe galbene (parcă stelele de pe cer ar fi alunecat în jos pe bătrînul pămînt). Apoi, și sus și jos — întuneric. Un ordin. Cîteva mișcări repezi, precise, un curent de aer rece care pătrunde în avion, și ostașii au sărit. S-au lansat cu parașuta. Erau sergentul I. Pîșlea, caporalii G. Chircă, T. Capră și alții. Saltul acesta nu a fost ușor. Nu trebuie să ai fantezie pentru a-ți imagina o asemenea cădere în întuneric spre un loc necunoscut, coate neumblat. Dar greul a urmat de fapt abia după lansare. Au întîlnit dealuri abrupte, teren frămîntat, străbătut de rîuri și coclauri. Și-au strîns parașutele și au plecat. Nu, nu spre locul de odihnă, ci în întîmpinarea luptei. Și-au săpat adăposturi și iar au pornit, iar s-au îngropat la teren și din nou, „înainte“. Au mers 50 de kilometri. In numai cîteva ore. Și a plouat, a bătut vîntul. Unii, la un moment dat, s-au simțit epuizați. I-au încurajat, și ajutat ceilalți. Nu sînt toți la fel de puternici. Unii s-au deprins cu eforturile fizice încă din viața civilă. Alții mai puțin. Pe unii natura i-a înzestrat mai mult fizicește, pe alții mai puțin. Dar toți erau ostăși ! Toți au răzbit. Zilele și nopțile de eforturi după lansarea cu parașuta n-au fost în stare să doboare pe nici unul. Ion Coița a fost lăsat la vatră între timp. Pe ceilalți, printre care caporalii Chircă și Capră, i-am văzut în clipa solemnă cînd comandantul le-a prins pe epoleți gradul de sergent. Pe platou batea vîntul toamnei și cerul era înnourat. Ca atunci, în acele zile și nopți cînd au adăugat încă o faptă ostășească, demnă, la toate celelalte cu care subunitatea se mîndrește. Satisfacția de a fi exemplu Știam despre căpitanul D. Buligioiu cîte ceva chiar din ziarul nostru. El e secretarul biroului organizației de bază de partid și, ca orice comunist, este chemat să fie exemplu personal. Ești artilerist ? Fii printre cei mai buni artileriști dacă ești comunist ! Ești tanchist ? Fii printre cei mai desăvîrșiți conductori de tanc ! Lucrezi printre parașutiști ? Fii pildă și acolo ! Te obligă carnetul roșu de partid pe care îl porți în buzunar. Imboldul și chemarea carnetului roșu de comunist se simte din plin căpitanul Buligioiu și răspunde cu cinste acestei chemări. Numai că a-i pune să-ți povestească despre sine e foarte dificil. Ii vine mai greu decît o lansare cu parașuta în condiții atmosferice nefavorabile. Așa , că fiecare cuvînt îl scoți, cum s-ar spune, , cu cleștele. ...Căderea e cu 50^-55 metri pe secundă, pînă la momentul deschiderii parașutei — ne spune căpitanul Buligioiu. Adăugați, la asta frigul iernii Apoi cîmpul alb de zăpadă te poate induce în eroare, în ceea ce privește aprecierea distanței și deci a momentului cînd trebuie să deschizi para- Locotenent colonel L. TARCO (Continuure in pag. 3-a) Plutonierul Constantin Ionescu, șeful atelierului de pliat parașute, este conștient de răspunderea cerevine în prevenirea evenimentelor de lansare. Ei execută întotdeauna cu multă minuțiozitate controlul tehnic al parașutelor. Iată-1 verificînd parașutele de siguranță ale unei grupe (Foto : AS Pojogeanu' Cea de-a 20.000-a toni de minereu de fier extrasă peste plan de minerit de la Ghelar HUNEDOARA, 30 (Agerpres). —. Recent minerii de la Ghelar au extras cea de-a 20.000-a tonă de minereu de fier, dată peste sarcinile planului anual. Prin aplicarea unor metode avansate de lucru ca și prin mecanizarea lucrărilor la înaintări și Încărcări, minerii de la Ghelar au realizat anul acesta o productivitate cu 4,3 la sută mai mare decît cea planificată. CA URMARE EI AU LIVRAT JURNALIȘTILOR HUNEDORENI DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ȘI PINA ACUM CU 120.001 TONE AHNEREU DE FIER MAI MULT DECIT IN PERIOADA CORESPUNZĂTOARE A ANULUI TRECUT, Colectivizarea agriculturii în raionul Roșiori de Vede Muncind în întovărășiri agricole, țăranii muncitori din raionul Roșiori de Vede, regiunea București, au obținut recolte mai mari decît atunci cînd lucrau pămîntul în gospodărie individuală. Ei s-au convins din proprie experiență de avantajele muncii în comun cu mijloace mecanizate puse la dispoziție de stat. Multe dintre întovărășiri au creat și dezvoltat fonduri de bază. Totodată, întovărășirii au avut prilejul să vadă rezultatele superioare obținute de gospodăriile colective din raion. Recoltele mai mari de cereale și dezvoltarea multilaterală a producției vegetale și animale au permis gospodăriilor colective să vîndă statului pe bază de contract cantități însemnate de produse agroalimentare și să realizeze importante venituri bănești. In primele 10 luni ale acestui an gospodăriile colective au obținut venituri care depășesc 30 milioane lei, din care 7 milioane din sectorul zootehnic. Realizarea acestor venituri a permis gospodăriilor colective să-și mărească fondul de bază și să împartă membrilor an de an pentru zilelemuncă efectuate cantități sporite de produse, precum și sume tot mai mari de bani Paralel cu mărirea averii obștești au crescut și veniturile personale ale colectiviștilor. NUMAI IN ACEST AN APROAPE 1.000 DE COLECTIVIȘTI ȘI-AU CONSTRUIT CASE NOI, MULȚI ALȚII SI-AU CUMPĂRAT MOBILA, APARATE DE RADIO ETC Succesele obținute de gospodăriile colective, care au fost larg popularizate în rîndul întovărășirilor prin diferite forme ale muncii politice de masă, au întărit convingerea lor asupra avantajelor mai mari pe care le oferă munca în gospodăria agricolă colectivă. Acum agricultura acestui raion este colectivizată. IN CELE 50 DE GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE PESTE 23.600 FAMILII LUCREAZĂ O SUPRAFAȚA DE MAI MULT DE 65.000 HA. (Agerpres) Vizită la fabrica de mase plastice „București” De cițiva ani, în țara noastră industria maselor plastice a luat un mare avânt. In 1959, de exemplu, s-au fabricat 3.800 tone de astfel de materiale ; in 1965 se vor produce peste 95.000 tone. Aceasta înseamnă că va reveni, in medie, pe cap de locuitor aproximativ 4,7 kg de mase plastice. 1500+100 = ... 11.000 Să nu credeți că subtitlul acesta conține o greșeală de calcul. Dimpotrivă, el oferă, in limbajul concis al cifrelor, o imagine despre însemnătatea maselor plastice pentru industrie. Și acum să explicăm această formulă... curioasă : primele două cifre (adică 1500 + 100) reprezintă tone de țevi și — respectiv — fitinguri fabricate din material plastic, 11.000 sunt tonele de fier și metale neferoase pe care aceste țevi și fitinguri le înlocuiesc, eliberîndu-le astfel pentru alte domenii de activitate. Căci masele plastice sunt de 7 ori mai ușoare ca fierul și de 10 ori — ca plumbul. Toată această matematică neobișnuită am întilnit-o la fabrica de mase plastice „București". Este o întreprindere relativ nouă, unde se fabrică tot felul de lucruri noi, unde se folosesc meserii noi și unde lucrează specialiști, de asemenea noi. ...Din uzinele din Turda și Tîrnăveni, materialul plastic vine aici sub forma unui praf alb și fin de policlorură de vinil. Sacii sînt descărcați in voluminoase malaxoare, în care aceasta „făină" este amestecată cu plastifiant, cu stabilizator și alte chimicale, pregătind-o pentru drumul lung ce-l va urma pînă va căpăta calitatea de „produs finit". Calea aceasta trece printr-o serie de mașini ce topesc materia plastică și o transformă intr-un fel de... macaroane, care ar fi nesfirșit de lungi dacă o mică elice cu paletele din patru cuțite n-ar tăia-o cu repeziciune, prefăcind-o în mici granule, asemănătoare boabelor de linte. Granulele sunt de fapt materia primă ce se prelucrează in diversele secții. Una din cele mai importante secții este cea de tuburi. Am arătat mai sus ce economie de metal aduce înlocuirea acestuia cu materialul plastic numai la țevile produse la fabrica „București". Aici se fac tot felul de țevi — pentru industria petrolieră și chimică, pentru irigații, pentru instalații de apă și de electricitate. Foarte importante sunt așa numitele tuburi Bergman, care se folosesc la instalațiile de electricitate și care pînă acum se confecționau numai din plumb. Fabricate din material plastic, acestea — ca și celelalte țevi — sînt mult mai ușoare, mai durabile și necesită un proces tehnologic mult simplificat. Intr-o mașină destul de simplă, granulele sunt încălzite, topite presate printr-o cavitate care are forșina și dimensiunile dorite. De aici iese tot timpul o țeava, care se răcește și se taie automat la lungimile reglate după necesități. Țevile folosite mai ales in industrie au nevoie de diverse ..coruri", „icuri" și alte piese pentru îmbucarea lor, piese care se numesc fitinguri. Chiar și atunci cînd au început să se folosească țevile de plastic, fitingurile erau metalice. Recent s-a pus în funcțiune la fabrica ,,București" o secție unde se fabrică fitinguri din material plastic. Este una din puținele întreprinderi din Europa care fabrică aceste piese pretențioase din polclorură de vinil. Materiale plastice — industriei și agriculturii țevile și fitingurile nu sînt singurele piese fabricate aici pentru diversele sectoare ale economiei țării. La fabrica de mase plastice se fac, de pildă, cilindri distribuitori și pinioane pentru semănătoare. Pînă nu de mult, acestea erau turnate din metal și cereau o prelucrare îndelungată. Acum, din material plastic ele se realizează printr-o simplă apăsare de manetă, in 50 de secunde. La fel se obțin si o serie de repere pentru aparate de radio, pentru biciclete, pentru noul frigider românesc,Frații", volane pentru autocamioanele „Steagul roșu" etc. Multe din ambalajele plastice pe care le-ați întilnit în farmacii, in magazinele alimentare sau de produse chimice, au ieșit tot din mașinile automate ale fabricii „București" In curind, aici se va extinde și mai mult producția destinată industriei. Se vor fabrica suveici pentru războaie automate și roți de lanț , bucșe, amortizoare, pompe complete de hidrofor, carcase destinate autocamioanelor și roți conice pentru mașinile agricole, ca și multe alte obiecte care vor înlocui mii de tone de metal. Pentru cei mari și cei mici Dintr-o mașină se ridică un cilindru nesfirșit confecționat din polietilenă subțire ca piiza și transparent ca sticla. Cilindrul se înalță, se înalță umflat ca un balon, apoi e turtit, împăturit in două și rulat pe un tambur. Din aceste „foi suflate" — cum sunt numite de specialiști — se confecționează — in altă secție — acele maritale ploaie atit de cerute de cumpărătoare, precum și fețe de masă. Și acestea nu sunt singurele bunuri de larg consum produse aici. La fabrica „București" se produc nu numai obiecte pentru industrie, ci și mărfuri destinate întregii populații, atit celor in virstă, cit și copiilor. Intr-o secție am văzut o altă mașină interesantă: pe un postament, muncitorul pune o bucată de material plastic, moale ca o plastemiă. O apăsare de buton, mașina se închide, după câteva zeci de secunde se redeschide și lasă să cadă un coșuleț — unul din acele coșulețe pe care toate gospodinele le apreciază pentru aspectul și utilitatea lor. Printr-o operație asemănătoare apar coșulețe de pline, cutii pentru ținut sare sau cafea, tot felul de tăvi și alte obiecte casnice. Am trecut prin diverse secții și am mai văzut cum din mase plastice se fabrică păpuși și serviete, mingi și coperți de caiete, portmonee și cordoane, sticle de diferite dimensiuni și forme, perii de dinți, precum și multe alte lucruri destinate marelui public. " Fabrica de mase plastice „București" este de-abia la începuturile ei. Lună de lună ea se dezvoltă. Am vorbit cu muncitori și ingineri de acolo și mi-au descris planurile lor. Iată, calea se va ridica o nouă secție, dincolo se aduc noi mașini... „Veniți peste un an la noi — mi-au spus ei — și n-o să mai recunoașteți fabrica. Nici nu bănuiți ce posibilități nemăsurate are câtenna, iar Congresul al lll-lea al partidului ne-a trasat sarcini importante, pe care fiecare dintre noi se simte mîndru și dator să le ducă la îndeplinire". DAN LAZARESCU ÎN LUMEA CHIMIEI