Apărarea Patriei, decembrie 1960 (Anul 16, nr. 284-310)

1960-12-01 / nr. 284

Pentru patria noastra, Republica Populară Româna ! #APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVI Nr. 284 (4436)­­ Joi 1 decembrie 1960 4 PAGINI - 20 BANI SUB FALDURILE DRAPELULUI E seară. Elevii anului iniți ai Școlii­ militare de infanterie intendență „N. Bălcescu“ sunt adu­și nați in clubul școlii. Ei privesc cu­ emoție la drapelul desfășurat in fața lor. Peste puține zile vor depune jurămîntul. Maior Gh. Atănăsoaie, locțiito­rul politic al comandantului de batalion elevi, incepe să vorbească rar, cu căldură, despre jurămân­tul militar, despre drapelul unită­ții, simbol al onoarei, vitejiei și al gloriei militare. Maiorul Ată­năsoaie explică elevilor ce inseam­­­na a respecta jurămîntul militar­­ și cum au luptat ostașii români­­ sub faldurile drapelului pentru­­ libertatea și fericirea poporului,­­ pentru zdrobirea hitleriștilor. . Vorbitorul relevă apoi că viața­­ de ostaș, de elev al școlii militare,­­ nu este ușoară. Ea este aspră și­­ cere eforturi deosebite, muncă asi­­­­duă in sălile de specialitate, pe­­ cimpul de instrucție, in aplicații, i Num­ai astfel, ostașul poate deveni­­ luptător priceput, apărător de nă­­­­dejde al cuceririlor revoluționare ale­­ poporului muncitor. * Și elevii Școlii militare de in­­­­fanterie și intendență știu să res­­­­pecte jurămîntul militar. Să luăm,­­ de pildă, elevii care au cinstea sa i însoțească­­ drapelul. Cu un an, inn urmă ei au jurat, sub faldurile­ acestui drapel, să-și însușească te­­­­meinic cunoștințele militare pentru­­ a fi buni­­ ostași ai Forțelor noastre­­ Armate. Elevul Radu Ion, fost­­ muncitor cazangiu, astăzi este elev­­ fruntaș la învățătură. El știe să­­ prețuiască fiecare minut destinat­­ pregătirii lui militare și politice.­­ Sau­ elevul Nicolae Diaconescu, care­ a absolvit anul întii cu media ge­­­­nerală de 10. Sau elevul Radu ] Olaru, care pentru rezultate bune­­ și foarte bune la învățămînt a pri­­­mit de curînd Diploma de onoare a a. C.C. al U.T.M. Ca acești viitori ofițeri, harnici și disciplinați, sunt mulți elevi în școlile noastre mi­­­­litare. 1 — Să ții întotdeauna la onoarea, unității, la demnitatea militară,­­ să-ți respecți cuvîntul dat, să fii ] întotdeauna în frunte, gata sa nu-i deplinești fără șovăire îndatoririle, ' ordinele comandanților și șefilor, ' să-ți aperi comandantul și să-ți­­ ajuți tovarășul, să fii vigilent, iată 1 calități prin care ostașul cinstește­­ drapelul unității — și-a încheiat­­ expunerea la maiorul Gh. Atănă­­­­soaie. , In privirile elevilor citești parcă1 angajamentul că și ei vor ști să ] respecte jurămîntul militar care­ ii vor depune peste cîteva zile sub ] faldurile acestui drapel. Căpitan V. MIREUȚĂ B­I­I CENTRAL­E. In preajma depunerii jurâmîntului militar Mitraliera este o armă eficace, des în­trebuințată în luptă de marinari. Pentru a o mînui însă se cere pricepere, care se obține numai prin muncă perseverentă, cunoașterea la perfecție a regulilor de tragere și întreținere. Tocmai în această direcție muncește soldatul Ion Savu, aju­tat de comandantul său, caporalul Con­stantin Crăciun. El este hotărît să devină un mitralior iscusit, t­oto : St. Ionescul Pregătiri în unități In unitatea noastră se desfășoară în aceste zile o bogată activitate în­chinată evenimentului care se apropie : depunerea jurăm­întului militar. Aparatul politic a ținut nu demult un instructaj cu agitatorii pe tema : „Să cunoaștem și să traducem în fapt jurămîntul militar“. Prin grija biroului organizației de bază U.T.M. s-a prelucrat în fața militarilor articolul „Jurămîntul militar — legămînt solemn față de patrie și popor“ apărut în ziarul „Apărarea Patriei“. La orele de activitate poli­­tico-culturală, ostașii au citit din lucrările „Eroii rămîn veșnic tineri“, „Tinerețe înflăcărată“ și altele. Gazetele de perete publică, sub semnătura celor mai buni militari, articole despre cerințele jurăm­întului militar și cum trebuie îndeplinite. In urma acestei munci, majoritatea militarilor cunosc bine jurămîntul și depun toate eforturile pentru a-i respecta cerințele. Plutonier E. PLAVANESCL La instrucția de specialitate Ia subunitatea­­ co­mandată de locotenen­­tul major Moise instrucția Vasile de specialitate se desfă­șoară cu succes. Fie­care radiotelegrafist recepționează fără greșeli cele opt grupe din alfabetul morse pe care le-au învățat pînă acum. Opt grupe în­seamnă de fapt 40 de semne, pe care milita­rii le-au însușit in­tr-un timp scurt. Succesul acesta a fost posibil datorită grijii cu care au fost selecționați militarii ce urmau să devină radiotelegrafiști și mai cu seamă activității rodnice depuse de comandanți In pregă­tirea de specialitate a subordonaților. Prin felul in care își însușesc aparatura și serviciul la stație se evidențiază in mod deosebit soldații Al. Aalafu, M. Vitcu, M. Mititelu și alții. Rezultatele ar putea fi și mai bune dacă s-ar da atenția cuve­nită pregătirii și folo­sirii materialului de­monstrativ. In sala de pregătire a plutonului pe care­ I comandă lo­­cotenentul-major S. Mi­hailov, nu se află nici o planșă cu sursele chimice de producere a curentului electric, ori cu diferite piese radio ca : bobine, con­densatori, potențiome­tre, rezistențe. Cu a­­jutorul acestora solda­ții și-ar însuși bine cunoștințele mai de specialitate. Posibili­tăți pentru confecțio­narea acestor planșe sunt suficiente. Maior OCTAVIAN ȘCHIOPI E­vocare Ieri seară, la clubul unității, tinerii ostași au trăit clipe emoționante. Pe baza datelor și a fap­telor din registrul istoric, căpitanul A. Husanu le-a vorbit militarilor despre tradițiile de luptă ale unității. Luînd cunoștință de luptele terestre și anti­dornici de a întîm­pina ziua depunerii jură­­mîntului cu noi succese, servanții din echipa co­mandată de caporalul Dumitru Badea depun eforturi susținute pentru a-și însuși în ce­ mai bune con­dițiuni funcțiile ce le revin. Ieri, ei au reușit să execute încăr­aeriene duse de această unitate împotriva hitle­riștilor, de eroii ei, pe chipul fiecărui ostaș se putea citi mîndria că face parte dintr-o unitate al cărei drapel este deco­rat cu Ordinul „Steaua Republicii Populare Ro­­mîne“ cl. IV-a Căpitan Z. IVAN carea tunului cu trei se­cunde mai repede decît timpul stabilit. O contri­buție deosebită a adus-o soldatul l. Pîrlog care își îndeplinește funcției la tun îndatoririle intr-un timp cu patru secunde mai scurt decît prevede ba­remul Căpitan M. MARIAN Cu 4 secunde mai repede Instructaj cu noile organe conducătoare U.T. M. Biroul atemist al cărui secretar este locotenen­­tul-m­ajor N. Ciobanu a ținut ieri un instructaj cu noile organe conducă­toare U.T.M. Cu acest prilej li s-au arătat prin­cipalele obiective care stau în fața organizații­lor de bază și cum să-și organizeze munca pentru ca, în noul an de ins­trucție, activitatea U.T.M. să fie mai vie, mai ti­nerească și educativă, să sprijine mai efectiv pro­cesul pregătirii de luptă și politice. Locotenent I. MICU Eveniment deosebit în viata noastră de ostași Peste puțin timp vom depune Ju­rămîntul militar. Pentru noi, cei care am sosit de puțină vreme în unitate, apropierea acestui eveniment este un prilej de a ne intensifica eforturile in munca de instruire. Peste tot in subunitatea noastră domnește atmos­fera dinaintea unei importante săr­bători. Nu de mult ne-am chemat la în­trecere și ne-am luat angajamente pe care să le îndeplinim. In cadrul șe­dințelor de instrucția focului cu ar­mamentul de infanterie obținem ast­fel numai rezultate bune și foarte bune. Primele noastre succese ne­ fac să fim și mai mîntdri, că purtăm Haina de militar. Nu-i greu să înțelegi că de aceste sentimente sînt cuprinși sol­dații P. Novac și Gh. Oprea, P. Haneș și atîția alții, cînd comandan­tul le mulțumește pentru munca de­pusă. E drept, avem multe de făcut dar aceste prime succese ne dau parcă aripi, ne întăresc hotărîrea de a ne instrui­­ cu toată temeinicia. Soldat ION MOISA Tanehiști evidențiați La bilanțul de ieri, locotenentul-major V. Vic­tor, comandantul unui pluton de tancuri, a adus mulțumiri mai multor ti­neri militari. Printre aceș­tia se află și soldații A. Trifu și V. Gabor. Ei au fost dați ca exemplu pen­tru interesul ce-l depun la ședințele de cunoaș­tere a armamentului de pe tanc. Locotenent-major S.­PICIORUL Concurs „fulger“ La sfîrșitul orei politico-culturale de ieri seara, ținută in subunitatea din care face parte locotenentul V. Dră­­­­gan, s-a organizat un concurs „fulger“ pe tema cunoaș­­______ terii armei la care se instruiesc mili­tarii. Fiecare pluton și-a trimis repre­zentanții săi. Răspunsurile concu­renților au fost scurte, dar complete. Dintre cei care s-au prezentat mai bine pregătiți, s-au evidențiat în mod deo­sebit soldații C. Popa și N. Petrache. Căpitan GH. DANIFELD Biblioteca Centrală Universitară din Iași adăpostește un imens te­zaur. Sînt aici sute și mii de cărți, unele vechi, tipărite în urmă cu veacuri, altele noi. Biblioteca are astăzi, peste 1.450.000 volume. Există aici unicate, hîrtii îngăl­benite de vreme sau tomuri groase legate în piele, mărturii prețioase ale gîndirii umane, documente pri­vind întregi epoci istorice. (Foto : Agerpres] Misiunea a fost îndeplinită Militarii din subunitatea co­mandată de căpitanul Vasile Giu­­rea au executat, zilele acestea, o aplicație tactică. Siguranța conductorilor auto în conducerea mașinilor pe un teren greu, deprinderea cercetașilor ob­servatori în descoperirea și deter­minarea obiectivelor, rapiditatea servanților în executarea misiuni­lor de foc și-au spus cuvîntul. Ce­rința comandantului : „Oricare ar fi condițiile, să ne îndeplinim în­tocmai misiunea“ a fost astfel tra­dusă în fapte. S-au remarcat soldatul Viorel Popa, conductor auto, soldatul Ion Munteanu, cercetaș-observator, sol­datul Cristian Arsenescu, cal­culator, și servanții de sub coman­da caporalului Manole Sasu. Locotenent-m­ajor I. PASCl! Pf |j^ Reportaj printre parașutiști Alături de militarii celorlalte arme, parașutiștii noștri își însușesc măies­tria de luptă, arta de a bate pe duș­man în condiții care pun la încer­care de zeci, de sute de ori, și tăria morală, și rezistența fizică. Viața os­tășească pe care o trăiesc, cu speci­ficul ei bine conturat, ii întreabă : Știi să fii dîrz . Știi să reziști ? Știi să fii viteaz ? — Știi să biruiești tot ce poate frîna în clipe de cumpănă ? La toate aceste întrebări ei răs­pund­­ cu un „da“ răspicat, nu prin vorbe, ci prin fapte. Pentru­ că ei sînt ostași ai Republicii noastre, pen­tru că inimile lor bat în­ cadența ani­­lor de­ luminoase împliniri pe care ii trăiește poporul nostru muncitor. Or,­ unde inimile bat pentru patrie, pentru socialism, pentru partid, acolo și faptele sînt nobile, sînt pe măsura convingerilor. . Fapte... fapte ostășești. Cite nu se fac în lunile și anii serviciului militar ! Unele se consem­nează, despre altele nici nu se pome­nește în afara subunității. Dar ele sînt vii în mintea ostașului. Dacă îi aparțin, el se mîndrește cu ele ; dacă sînt ale altor ostași, caută să facă și el ceva asemănător. Așa sînt para­șutată. Zile și nopți A fost o aplicație ca multe altele numai că fiind toamnă, vîntul bă­­tea mai furios ca altă dată, iar ceru nu mai contenea să cearnă peste me­leaguri o ploaie rece și deasă. Sub­unitatea comandată de căpitanul V. Bălceanu a decolat spre cerul înnou­rat. Era în amurg. Înainte, jos, un­deva departe, sclipeau luminițe gal­bene (parcă stelele de pe cer ar fi alunecat în jos pe bătrînul pămînt). Apoi, și sus și jos — întuneric. Un ordin. Cîteva mișcări repezi, precise, un curent de aer rece care pătrunde în avion, și ostașii au să­rit. S-au lansat cu parașuta. Erau sergentul I. Pîșlea, caporalii G. Chircă, T. Capră și alții. Saltul­­ acesta nu a fost ușor. Nu trebuie să ai fantezie pentru a-ți ima­gina o asemenea cădere în întuneric spre un loc necunoscut, coate neum­blat. Dar greul a urmat de fapt abia după­­ lansare. Au întîlnit dealuri a­­brupte, teren frămîntat, străbătut de rîuri și coclauri. Și-au­­ strîns para­șutele și au plecat. Nu, nu spre locul de odihnă, ci în întîmpinarea luptei. Și-au săpat adă­posturi și iar au pornit, iar s-au în­gropat la teren și din nou, „înainte“. Au mers 50 de kilometri. In numai cîteva ore. Și a plouat, a bătut vîntul. Unii, la un moment dat, s-au simțit epuizați. I-au încurajat­, și ajutat cei­lalți. Nu sînt toți la fel de puternici. Unii s-au deprins cu eforturile fizice încă din viața civilă. Alții m­ai pu­țin. Pe unii natura i-a înzestrat mai mult fizicește, pe alții mai puțin. Dar toți erau ostăși ! Toți au răzbit. Zilele și nopțile­­ de eforturi după lansarea cu parașuta n-au fost în stare să doboare pe nici unul. Ion Coița a fost lăsat la vatră în­tre timp. Pe ceilalți, printre care ca­poralii Chircă­­ și Capră, i-am văzut în clipa solemnă cînd comandantul le-a prins pe epoleți gradul de ser­gent. Pe platou batea vîntul toamnei și cerul era înnourat. Ca atunci, în acele zile și nopți cînd au adăugat încă o faptă ostășească, demnă, la toate celelalte cu care subunitatea se mîndrește. Satisfacția de a fi exemplu Știam despre căpitanul D. Buligioiu cîte ceva chiar din ziarul nostru. El e secretarul biroului organizației de bază de partid și, ca orice comunist, este chemat să fie exemplu personal. Ești artilerist ? Fii printre cei mai buni artileriști dacă ești comunist ! Ești tanchist ? Fii printre cei mai desăvîrșiți conductori de tanc ! Lucrezi printre parașutiști ? Fii pil­dă și acolo ! Te obligă carnetul roșu de partid pe care îl porți în buzunar. Imboldul și chemarea carnetului roșu de comunist se simte din plin căpitanul Buligioiu și răspunde cu cinste acestei chemări. Numai că a-i pune să-ți povesteas­că despre sine e foarte dificil. Ii vine mai greu­ decît o lansare cu parașuta în condiții atmosferice nefavorabile. Așa , că fiecare cuvînt îl scoți, cum s-ar spune, , cu cleștele. ...Căderea e cu 50^-55­ metri pe secundă, pînă la momentul deschiderii parașutei — ne spune căpitanul Bu­ligioiu. Adăugați, la asta frigul iernii Apoi cîmpul alb de zăpadă te poate induce în eroare, în ceea ce privește aprecierea distanței și deci a momen­tului cînd trebuie să deschizi para- Locotenent colonel L. TARCO (Continuure in pag. 3-a) Plutonierul Constantin Ionescu,­ șeful atelierului de pliat parașute, este conștient de răspunderea ce­­revine în prevenirea evenimentelor de lansare. Ei execută­ întotdeauna cu multă minuțiozitate controlul teh­nic al parașutelor. Iată-1­ verificînd parașutele de siguranță ale unei grupe (Foto : AS Pojogeanu' Cea de-a 20.000-a toni de minereu de fier extrasă peste plan de minerit de la Ghelar HUNEDOARA, 30 (Agerpres). —. Recent minerii de la Ghelar au extras cea de-a 20.000-a tonă de minereu de fier, dată peste sarci­nile planului anual. Prin aplicarea unor metode avansate de lucru ca și prin mecani­zarea lucrărilor la înaintări și Încărcări, minerii de la Ghelar au rea­lizat anul acesta o productivitate cu 4,3 la sută mai mare decît cea planificată. CA URMARE EI AU LIVRAT JURNALIȘTILOR HUNE­­DORENI DE LA ÎNCEPUTUL ANULUI ȘI PINA ACUM CU 120.00­1 TONE AHNEREU DE FIER MAI MULT DECIT IN PERIOADA CO­RESPUNZĂTOARE A ANULUI TRECUT, Colectivizarea agriculturii în raionul Roșiori de Vede Muncind în întovărășiri agricole, țăranii muncitori din raionul Roșiori de Vede, regiunea București, au ob­ținut recolte mai mari decît atunci cînd lucrau pămîntul în gospodărie individuală. Ei s-au convins din proprie experiență de avantajele mun­cii în comun cu mijloace mecanizate puse la dispoziție de stat. Multe din­tre întovărășiri au creat și dezvoltat fonduri de bază. Totodată, întovărășirii au avut pri­lejul să vadă rezultatele superioare obținute de gospodăriile colective din raion. Recoltele mai mari de cereale și dezvoltarea multilaterală a producției vegetale și animale au permis gospo­dăriilor colective să vîndă statului pe bază de contract cantități însem­nate de produse agroalimentare și să realizeze importante venituri bănești. In primele 10 luni ale acestui an gospodăriile colective au obținut ve­nituri care depășesc 30 milioane lei, din care 7 milioane din sectorul zoo­tehnic. Realizarea acestor venituri a per­mis gospodăriilor colective să-și mă­rească fondul de bază și să împartă membrilor an de an pentru zilele­­muncă efectuate cantități sporite de produse, precum și sume tot mai mari de bani Paralel cu mărirea averii obștești au crescut și veniturile personale ale colectiviștilor. NUMAI IN ACEST AN APROAPE 1.000 DE COLECTI­VIȘTI ȘI-AU CONSTRUIT CASE NOI, MULȚI ALȚII SI-AU CUMPĂ­RAT MOBILA, APARATE DE RADIO ETC Succesele obținute de gospodăriile colective, care au fost larg populari­zate în rîndul întovărășirilor prin di­ferite forme ale muncii politice de masă, au întărit convingerea lor a­­supra avantajelor mai mari pe care le oferă munca în gospodăria agri­colă colectivă. Acum agricultura acestui raion este colectivizată. IN CELE 50 DE GOS­PODARII AGRICOLE COLECTIVE PESTE 23.600 FAMILII LUCREAZĂ O SUPRAFAȚA DE MAI MULT DE 65.000 HA. (Agerpres) Vizită la fabrica de mase plastice „București” De cițiva ani, în țara noastră in­dustria maselor plastice a luat un mare avânt. In 1959, de exemplu, s-au fabricat 3.800 tone de astfel de ma­teriale ; in 1965 se vor produce peste 95.000 tone. Aceasta înseamnă că va reveni, in medie, pe cap de locuitor aproximativ 4,7 kg de mase plastice. 1500+100 = ... 11.000 Să nu credeți că subtitlul acesta conține o greșeală de calcul. Dimpo­trivă, el oferă, in limbajul concis al cifrelor, o imagine despre însemnăta­tea maselor plastice pentru industrie. Și acum să explicăm această for­mulă... curioasă : primele două cifre (adică 1500 + 100) reprezintă tone de țevi și — respectiv — fitinguri fabricate din material plastic, 11.000 sunt tonele de fier și metale neferoase pe care aceste țevi și fitinguri le înlocuiesc, eliberîndu-le astfel pentru alte domenii de activitate. Căci ma­sele plastice sunt de 7 ori mai ușoare ca fierul și de 10 ori — ca plumbul. Toată această m­atematică neobiș­nuită am întilnit-o la fabrica de mase plastice „București". Este o în­treprindere relativ nouă, unde se fabrică tot felul de lucruri noi, unde se folosesc meserii noi și unde lu­crează specialiști, de asemenea noi. ...Din uzinele din Turda și Tîrnă­­veni, materialul plastic vine aici sub forma unui praf alb și fin de policlo­­rură de vinil. Sacii sînt descărcați in voluminoase malaxoare, în care a­­ceasta „făină" este amestecată cu plastifiant, cu stabilizator și alte chi­micale, pregătind-o pentru drumul lung ce-l va urma pînă va căpăta ca­litatea de „produs finit". Calea aceasta trece printr-o serie de mașini ce to­pesc materia plastică și o transformă intr-un fel de... macaroane, care ar fi nesfirșit de lungi dacă o mică elice cu paletele din patru cuțite n-ar tăia-o cu repeziciune, prefăcind-o în mici granule, asemănătoare boabelor de linte. Granulele sunt de fapt materia primă ce se prelucrează in diversele secții. Una din cele mai importante secții este cea de tuburi. Am arătat mai sus ce economie de metal aduce înlo­cuirea acestuia cu materialul plastic numai la țevile produse la fabrica „București". Aici se fac tot felul de țevi — pentru industria petrolieră și chimică, pentru irigații, pentru insta­lații de apă și de electricitate. Foarte i­mportante sunt așa numitele tuburi Bergman, care se folosesc la instala­țiile de electricitate și care pînă acum se confecționau numai din plumb. Fabricate din material plastic, acestea — ca și celelalte țevi — sînt mult mai ușoare, mai durabile și nece­sită un proces tehnologic mult sim­plificat. Intr-o mașină destul de simplă, granulele sunt încălzite, topite presate printr-o cavitate care are for­și­na și dimensiunile dorite. De aici iese tot timpul o țeava, care se răcește și se taie automat la lungimile re­glate după necesități. Țevile folosite mai ales in indus­trie au nevoie de diverse ..coruri", „icuri" și alte piese pentru îmbucarea lor, piese care se numesc fitinguri. Chiar și atunci cînd au început să se folosească țevile de plastic, fitingurile erau metalice. Recent s-a pus în func­țiune la fabrica ,,București" o secție unde se fabrică fitinguri din material plastic. Este una din puținele între­prinderi din Europa care fabrică a­­ceste piese pretențioase din polclorură de vinil. Materiale plastice — industriei și agriculturii țevile și fitingurile nu sînt sin­gurele piese fabricate aici pentru di­versele sectoare ale economiei țării. La fabrica de mase plastice se fac, de pildă, cilindri distribuitori și pini­­oane pentru semănătoare. Pînă nu de mult, acestea erau turnate din me­tal și cereau o prelucrare îndelungată. Acum, din material plastic ele se rea­lizează printr-o simplă apăsare de manetă, in 50 de secunde. La fel se obțin si o serie de repere pentru aparate de radio, pentru bici­clete, pentru noul frigider românesc­­,Frații", volane pentru autocamioanele „Steagul roșu" etc. Multe din amba­lajele plastice pe care le-ați întilnit în farmacii, in magazinele alimentare sau de produse chimice, au ieșit tot din mașinile automate ale fabricii „Bucu­rești" In curind, aici se va extinde și mai mult producția destinată industriei. Se vor fabrica suveici pentru războaie automate și roți de lanț , bucșe, amor­­tizoare, pompe complete de hidrofor, carcase destinate autocamioanelor și roți conice pentru m­așinile agricole, ca și multe alte obiecte care vor înlocui mii de tone de metal. Pentru cei mari și cei mici Dintr-o mașină se ridică un cilindru nesfirșit confecționat din polietilenă subțire ca piiza și transparent ca sticla. Cilindrul se înalță, se înalță umflat ca un balon, apoi e turtit, îm­păturit in două și rulat pe un tam­bur. Din aceste „foi suflate" — cum sunt numite de specialiști — se con­fecționează — in altă secție — acele marital­­e ploaie atit de cerute de cumpărătoare, precum și fețe de masă. Și acestea nu sunt singurele bunuri de larg consum produse aici. La fabrica „București" se produc nu numai obiecte pentru industrie, ci și mărfuri destinate întregii populații, atit celor in virstă, cit și copiilor. In­tr-o secție am văzut o altă mașină in­teresantă: pe un postament, muncito­rul pune o bucată de material plastic, moale ca o plastemi­ă. O apăsare de buton, mașina se închide, după câteva zeci de secunde se redeschide și lasă să cadă un coșuleț — unul din acele coșulețe pe care toate gospodi­nele le apreciază pentru aspectul și utilitatea lor. Printr-o operație ase­mănătoare apar coșulețe de pline, cutii pentru ținut sare sau cafea, tot felul de tăvi și alte obiecte casnice. Am trecut prin diverse secții și am mai văzut cum din mase plastice se fabrică păpuși și serviete, mingi și coperți­ de caiete, portmonee și cor­doane, sticle de diferite dimensiuni și forme, perii de dinți, precum și multe alte lucruri destinate marelui public. "­ Fabrica de mase plastice „București" este de-abia la începuturile ei. Lună de lună ea se dezvoltă. Am vorbit cu muncitori și ingineri de acolo și mi-au descris planurile lor. Iată, calea se va ridica o nouă secție, dincolo se aduc noi mașini... „Veniți peste un an la noi — mi-au spus ei — și n-o să mai recunoașteți fabrica. Nici nu bă­nuiți ce posibilități nemăsurate are câtenna, iar Congresul al lll-lea al partidului ne-a trasat sarcini im­portante, pe care fiecare dintre noi se simte mîndru și dator să le ducă la îndeplinire". DAN LAZARESCU ÎN LUMEA CHIMIEI

Next