Apărarea Patriei, noiembrie 1961 (Anul 17, nr. 259-284)

1961-11-01 / nr. 259

Pentru patria noastra, Republica Populară Romînâ 1 ^PARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVII Nr. 259 (4721) Miercuri 1 noiembrie 1961 Ji 4 PAGINI — 20 BANI PE MARGINEA UNEI SCRISORI Despre un caporal și tovarășii săi Scr­soar­eci ne-ai trimis-o locote­­nentul I. Mih­ai. E una din acele corespondențe sosite la redacție pe care cînd le citești, în față îți ti­par, deosebit de viu, oameni, ima­gini, caractere. Și, nu-i nici o exa­gerare să spui că citind asemenea scrisori simți bătaia inimii de ostaș în care încap atîtea simțăminte fru­moase, atîta dragoste față de muncă și atîta răspundere pentru îndato­riri. ...Oamenii pe care-i vezi, citind rîndurile din scrisoarea sus amin­tită sînt caporalul Iosif Bogaru și tovarășii săi din echipajul auto­­stației radio. Ți se înfățișează cu ochii roșiii de eforturile pe care le-au depus la aplicația abia termi­nală. A fost grea această aplicație. Au mers mult, au străbătut zeci și zeci de kilometri „luptînd" cu par­tea adversă, și luptînd cu greută­țile­ cu minutele și secundele, cu bruiajul, cu terenuri greu accesi­bile, cu praful, vîntul și nesomnul. Acum aplicația s-a sfîrșit și, îm­­­preună cu toți ceilalți, ostașii din echipaj s-au întors la unitate. ...Și citind mai departe scrisoa­rea, ți se înfățișează imagini . S-a lăsat noaptea, o noapte ră­coroasă, de toamnă. Militarii s-au culcat, e liniște, nu se aude decît șuierul vîntului rece măturînd curtea și foșnetul frunzelor uscate pe care le poartă pe alee, încolo, tă­cere și întuneric. Totuși, uite, la una din auto­­stații, e lumină. Și dintr-acolo se aude o voce : — Am observat ceva încă în timpul aplicației... în timp ce lu­cram din mers. Am observat schimbare în funcționarea stației. . o Nu mai mergea ..ca ceasul"... E vocea caporalului Bogaru. îm­preună cu membrii echipajului, el caută „hiba“ ivită la autostație. Pe timpul deplasării nu s-a putut determina care este cauza neregulii ivite, legătura radio nu putea fi întreruptă nici o clipă. Și, așa, noaptea aceasta, în timp ce toți ceilalți militari se odihnesc după aplicație, Bogaru și­ tovarășii săi lucrează. ..Au uitat de obosea­lă“ obișnuim deseori să spunem. Nu, n-au uitat oboseala, nu puteau s-o uite, căci o simțeau în tot corpul, pînă-n vîrful degetelor. Dar nici stația n-o puteau lăsa așa . „Mîine poate primim o nouă misi­une" — spunea Bogaru și cu toții au fost de aceeași părere Au trecut la verificarea minuțioasă a fiecărui etaj în parte. De aceea era lumină la autosta­­tie ..In sfîrșit, cauza deranjamen­tului a fost găsită. învăluiți în liniștea nopții, oamenii din echipaj s-au apucat să repare ce era de reparat. In scrisoare, co­respondentul nu ne arată cît au muncit, dar amintește că după ce au înlăturat deranjament­ul, ostașii au trecut la curățirea minuțioasă a auto­stației. N-au mers să se odihnească decît după ce au stabilit că autostația era din nou în perfectă stare de funcționare, gata pentru lucru și curată ca oglinda. ...Corespondentul mai adaugă este ceva despre caporalul Bogaru și to­varășii săi , că sînt ostași destoi­nici, săritori la treabă, conștiincioși Bogaru. bunăoară, e. specialist de­ clasă, militar de frunte, a fost înaintat la gradul de caporal și i s-a încredințat comanda echipajului unei autostații radio tocmai pentru meritele sale. Și ne mai informează corespondentul că nu trece o apli­cație ca numele caporalului să nu fie printre cei evidențiați. Da, e o scrisoare care­ îți aduce în față, în mod deosebit de viu, oa­meni, imagini, caractere. Citind-o, te gîndești cîte simțăminte frumoase, cîtă dragoste față de muncă și cită răspundere față de îndatoriri încap în inima ostașului ! Locotenent-colonel L. TARCO lai i | I VEȘTI DIN POLIGOANE Au obținut calificative bune și foarte bune Subunitatea coman­dată de locotenentul Oprică Nicolae a executat o ședință de tragere cu arma­mentul de infanterie. In cadrul pregătirii ei, comandanții de gru­pă au făcut repetate antrenamente cu toți militarii anului întîi de instrucție. Rezulta­tele s-au văzut în po­ligon. Majoritatea mi­litarilor au obținut calificative bune foarte bune. S-au remarcat în­ special soldații P. Eugen, Andrei Erdö ,Mihai Cigmăianu, alții. (De la un co­­ș­­respondent voluntar). Exemplul militarilor de frunte Militarii di­n subunitățile din care fac parte căpitanul Aristide Frisich și locotenentul-major Dumitru Țolu au e­­xecutat zilele acestea o ședință de tragere cu automatul. Califi­cativul „bine" oglindește interesul cu care s-au instruit militarii, preocuparea comandanților de a forma buni trăgă­tori. Cum este și firesc, cele mai bun rezultate le-au obținut purtătorii insig­nei ,,Militar de­­ frunte“, ca de pildă soldatul-fruntaș Ion Coteț, caporalul Uit Zamfirac­he și alții, care au dat un e­xemplu mobilizator celorlalți militari. Soldat-fruntaș G. MI HALCA O vizita folositoare (Prin telefon). — In cadrul pregă­tirii metodice a conducătorilor de grupe de pregătire politico-ideologică din marea unitate unde muncește maiorul Ioan Bălulescu, în prima zi a convo­cării am dezbătut conținutul raportului tovarășului Gh. Gheorghiu-Dej prezen­tat la plenara din 30 iunie — 1 iulie a.c. Legat de această temă a fost or­ganizată o vizită la stațiunea experi­mentală de animale din apropiere Aici, inginerul Aurel Caloioiu ne-a vor­bit despre prevederile documentelor Congresului al Ill-lea al P.M.R. și plenarei C.C. al P.M.R. din 30 iunie — 1 iulie a.c. privind dezvoltarea efecti­vului de animale atît ca număr cît și calitativ Ofițerii au vizitat apoi sectoarele și laboratoarele stațiunii. Căpitan GH. TIUGEA Adunările de dări de seamă și alegeri - prilej de îmbunătățire a activității organizațiilor U.T.M. In organizațiile U.T.M. din armată au început adunările de dări de sea­mă și alegeri. Ca în fiecare an, aceas­tă acțiune este un bun prilej de a ana­liza rezultatele obținute de organiza­țiile U.T.M., de atemiști, în îndeplini­rea sarcinilor trasate de partid, de a sintetiza experiența pozitivă și de a scoate la iveală lipsurile care frînea­ză pe alocuri buna desfășurare a muncii. Îndeplinirea hotârîrilor care se vor adopta la aceste adunări trebuie să ducă la ridicarea nivelului întregii activități de organizație. Adunările de dări de seamă și ale­geri și conferințele U.T.M. trebuie să aibă ca rezultat îmbunătățirea muncii de educație comunistă a tinerilor noștri militari, creșterea numărului de fruntași și specialiști de cla­să din rîndul membrilor U.T.M., respectarea normelor statutare ale vieții interne de organizație, îm­bunătățirea muncii organelor con­ducătoare U.T.M., creșterea con­tribuției organizațiilor U.T.M. ca ajutoare prețioase ale comandanților și organizațiilor de partid la îndepli­nirea cu succes a sarcinilor­­ planului pregătirii de luptă­ri politice. I. Sarcina principală pe care partidul a pus-o în fața Uniunii Tineretului Muncitor este educarea comunistă a tineretului, mobilizarea lui la lupta pentru desăvîrșirea construirii socia­lismului. Indrumînd just energia și entuziasmul tineretului care vine în rîndul Forțelor Armate să-și îndepli­nească o datorie sfîntă, apărarea pa­triei socialiste — organizațiile U.T.M. din armată sînt chemate să ajute pe comandanți, pe lucrătorii politici și organizațiile de partid să formeze din fiecare tînăr un ostaș bine pregătit, disciplinat și vigilent, care stăpînește temeinic armamentul și tehnica mo­dernă din înzestrare și le mînuiește cu pricepere, un patriot înflăcărat pentru care cea mai înaltă îndatorire este slujirea cu abnegație a poporului și cauzei socialismului, așa cum s-a legat prin jurămîntul militar. Iată de ce, făcînd bilanțul activită­ții desfășurate într-un an de adunările pentru dări de seamă zile, Și alegeri și conferințele U.T.M. trebuie să pună fn centrul dezbaterilor acti­vitatea desfășurată pentru educarea politică și ideologică a atemiștilor și a celorlalți tineri militari, pentru creș­terea lor în spiritul moralei comun Locotenent colonel ION IONESCU niste, al patriotismului socialist și al internaționalismului proletar. Este necesar să se analizeze te­meinic cum i-a ajutat organizațiile U.T.M. pe tinerii militari să cunoască hotărârile partidului, ale guvernului, cum i-a mobilizat la înfăptuirea lor , ce au întreprins în mod concret orga­nizațiile U.T.M. pentru educarea ate­miștilor în spiritul tradițiilor de luptă ale poporului, ale luptei neînfricate dusă de comuniști pentru eliberarea maselor muncitoare de sub jugul ex­ploatării și asupririi , cum au popu­larizat ele mărețele realizări ale regi­mului democrat popular, minunatele perspective ce se deschid în fața po­porului nostru pe drumul desăvîrșirii construcției socialiste , cum au culti­vat în rîndurile utemiștilor înaltul simț al datoriei pentru apărarea pa­triei Multe din organizațiile U.T.M. se vor prezenta la adunările pentru dări de seamă cu realizări frumoase în a­­ceastă direcție. In mod deosebit, în preajma aniversării a 40 de ani de la înființarea partidului, îndrumate în­deaproape de organizațiile de partid, organizațiile U.T.M. au inițiat nume­roase activități politico-culturale care au contribuit la educarea utemiștilor în spiritul dragostei înflăcărate față de partid, la lămurirea celor mai de sea­mă probleme ale politicii partidului subliniind datoria de cinste a fiecărui membru al U.T.M. de a-și consacra toată energia traducerii ei în viață In multe organizații s-a manifestat o justă preocupare pentru ajutorarea atemiștilor în însușirea lecțiilor poli­tice. Așa de pildă, comitetul organiza­ției de bază U.T.M., al cărui secretar este locotenentul Nicolae Pavel, a or­ganizat ajutorarea individuală a ate­miștilor la lecțiile politice. Pe navă, în orele de activitate politico-culturală se inițiază cu regularitate călătorii în fața hărții, seri de întrebări și răs­punsuri în strînsă legătură cu lecțiile din planul de învățămînt, se discută pe marginea cărților, filmele vizionate, Litemniștii sînt atrași să citească zil­nic presa, sînt informați permanent asupra evenimentelor internaționale. Utemiștii de pe această navă sînt exemplu la instrucție și disciplină. Despre experiența­­ valoroasă acu­mulată anul trecut va trebui să se vorbească pe larg în adunările pentru dări de seamă și alegeri și în conferințele U.T.M. pentru ca ea în viitor să fie larg folosită și îmbo­gățită Trebuie s­ă arătăm însă că nu toate organizațiile se preocupă cu aceeași consecvență de ajutorarea tinerilor mi­litari la pregătirea politică. Este ne­cesar ca în adunări și conferințe să se analizeze de ce încă multe forme și metode de muncă, care și-au do­vedit eficacitatea în sprijinirea creș­terii politico-ideologice a utemiștilor, se folosesc sporadic, fără continui­tate. De asemenea să se discute atent cauzele pentru care unii utemiști ob­țin încă rezultate nesatisfăcătoare la lecțiile politice, să se stabilească ce trebuie făcut ca ajutorarea indivi­duală a celor cu mai puține cunoș­tințe să fie mai concretă, mai efi­cientă. Aceasta va permite organiza­țiilor U.T.M. să găsească cele mai judicioase măsuri, pentru ca în anul de învățămînt politic care a început toți utemiștii să se ocupe cu mai mult simț de răspundere de ridicarea nive­lului lor politic. Un loc important în dezbaterile a­­dunărilor pentru dări de seamă și a­­legeri va trebui muncii desfășurată să-l ocupe analiza de organizațiile U.T.M. pentru educarea membrilor lor și a celorlalți tineri militari în spiritul îndeplinirii cerințelor jurămîn­­tului militar. Atît darea de seamă cît și participanții la discuții trebuie să se refere la activitatea desfășurată de organizațiile U.T.M. pentru a dezvolta dorința înflăcărată a tinerilor militari de a se comporta întotdeauna la înăl­țimea cerințelor acestui legămînt sfint dat patriei și poporului. Va trebui a­­nalizată temeinic munca organizațiilor U.T.M. pentru educarea militarilor în spiritul vigilenței revoluționare, al păstrării secretului militar și de stat. Să se sublinieze și , cu acest prilej politica agresivă promovată de statele imperialiste, uneltirile acestora de a lovi în cuceririle mărețe ale socialis­mului, arătîndu-se necesitatea ca toate aceste Încercări să se izbească de vi­gilența revoluționară a poporului muncitor, a ostașilor noștri. Congresul al Ill-lea al Uniunii Ti­neretului Muncitor a pus în fața orga­(Continuare in pag. 3-a) . Nava comandată de locotenen­tul Ion Chiril a primit un noi ordin. Echipajul e la posturi O comandă scurtă și motoarele au pornit să dubure puternic Alături de comandant se afle timonierul navei, plutonierul Ioar Roșca. El conduce nava pe dru­mul ordonat, dovedind întotdea­una pricepere și siguranță (Foto : M. Pojogeanu) Șl Program artistic închinat depunerii jurămîntului Pentru a sărbători cel mai de seamă eveniment din viața fiecărui ostaș — depunerea jurămîntului militar — echipa artistică a uni­tății pregătește un nou program a­rt­ist­ic Cîntecele „Noi am jurat“, „Cine trece acum pe drum“, „Iți jur cre­dință scumpă "țară“, „Mîndra mea de peste Olt“, poeziile „Os­tașul Armatei Populare“, „Este sfînt jurămîntul“, precum și frag­mentul din piesa „Anii negri“ de A. Baranga, susțin tematica aleasă Echipa de dansuri va prezenta în fața militarilor un „Dans mi­litar“, „Brîul“, „Bătuta de la Ma­cra“ etc. Locotenent tehnic R. DUMITRESCU Preocupare permanenta Educarea patriotică a militarilor con­stituie o preocupare permanentă a co­mitetului organizației noastre ele ba să U.T.M. cu sprijinul lui se organizează diferite activități interesante, instructi­ve. Așa, de exemplu, în cadrul mai multor ore politico-culturale au avut loc activități intitulate ,,Pe meleagu­rile patriei noastre dragi“. Cu a­cest prilej s-au popularizat frumusețile și bogățiile țării noastre, hărnicia și ta­lentul poporului muncitor, lupta dusă de el sub conducerea partidului nos­tru pentru înflorirea patriei. Sergent D. ȘUTEA închiderea lucrărilor celui de al XXII-lea Congres al P.C.U.S. MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite : In ședința din dimineața din 31 oc­tombrie, Congresul al XXII-lea al P.C.U.S. a ascultat comunicarea lui P. N. Demicev, președintele Comisiei pentru numărătoarea voturilor, cu pri­vire la rezultatele alegerilor în organele centrale ale partidului. Delegații la Congres au întîmpinat prin aplauze furtunoase, prelungite, informarea des­pre alegerea unanimă a membrilor Co­mitetului Central al P.C.U.S., a mem­brilor­­ supleanți ai C.C., a membrilor Comisiei centrale de revizie. Tovarășul N. S. Hrușciov a subliniat că votul unanim în alegerea organelor centrale ale partidului dovedește încă o dată unitatea și coeziunea de monolit a partidului. In numele tovarășilor a­­leși, el mulțumește delegaților la Con­gres pentru înalta lor încredere. Marți după-amiază, sub președinția lui N. S. Hrușciov a avut loc ședința de închidere a Congresului al XXII-lea al P.C.U.S. Din partea Comisiei pentru elabo­rarea rezoluției cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a luat cuvîntul delegatul Leonid­­ Ilicev, care a supus Congresului spre dezba­tere și aprobare proiectul de rezoluție Rezoluția cu privire la raportul de activitate al Comitetului Central a fost adoptată în unanimitate. Rezo­luția aprobă în întregime linia politică și activitatea practică a G.G. al P.C.U.S. în domeniul politicii interne și externe. Delegatul Boris Ponomariov a supus apoi spre examinare Congresului pro­(Continuare în pag. 4-a) Citiți în pag. 3-a REZOLUȚIA Congresului al XXII-lea al P. C. U. S. Aspect de la ședința de închidere a celui de-al XXII-lea Congres al P.C.U.S. Cuvîntarea tovarășului N. S. Hrușciov Dragi tovarăși. Lucrările Congresului al XXII-lea s-au încheiat. Ordinea de zi a fost epuizată. Congresul a adoptat rezo­luția cu privire la raportul Comitetu­lui Central, a adoptat noul Program al partidului. Statutul partidului, aprobat raportul Comisiei Centrale di­n Revizie și a ales organele conducă­toare ale partidului. Se poate spune cu deplin temei ca cel de-al XXII-lea Congres marchează una dintre cele mai importante etape în viața partidului și a țării noastre, în lupta pentru triumful comunismu­lui. (aplauze furtunoase). Calea luptei pentru construirea so­cietății comuniste a fost fundamentată științific de marii dascăli ai clasei muncitoare, Marx, Engels, Lenin. Con­ducătorul nostru nemuritor, Vladimir I­liei Lenin, a creat partidul revolu­ționar al bolșevicilor care a condus clasa muncitoare, poporul muncitor la victoria Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. După Octombrie, parti­dul nostru a început să se numească partid comunist. Aceasta înseamnă că țelul lui este construirea comunismu­lui. Comuniștii, întregul popor munci­tor, au avut o încredere fermă în Le­nin, în partid. Multora însă comu­nismul li se părea pe atunci un vis un vis atrăgător, dorit, dar foarte în­depărtat. De atunci am străbătut o cale imen­să. Poporul sovietic a construit so­cialismul, a înfăptuit grandioase trans­formări în viața economică, politică și de stat a țării și a pășit pe dru­mul larg­­ al construcției comuniste. Adoptînd noul Program, Congresul al XXII-lea a proclamat în fața în­tregii lumi că popoarele Uniunii So­vietice, în frunte cu Partidul Comu­nist, călăuzindu-se după învățătura marxist-leninistă, ridică sus steagul luptei pentru construirea societății co­muniste în țara noastră. Construirea societății comuniste a devenit o sar­cină practică a partidului și poporului (aplauze). Pentru instaurarea comunismului este nevoie de o bază materială trai­nică și de un belșug de bunuri ma­teriale și spirituale. Acest lucru nu se poate obține prin descîntece și îndem­nuri. Comunismul poate fi construit prin muncă, prin munca a milioane de oameni și numai prin munca lor, (aplauze prelungite). Tovarăși, pe adresa Congresului au sosit zeci de mii de telegrame și­ scri­sori conținînd saluturi călduroase și urări de activitate rodnică pentru Con­gresul partidului. Au sosit peste 10­ 000 de rapoarte din partea unor colective de muncitori, colhoznici, lucrători din sovhozuri, oameni de știință, cultură și artă cu privire la îndeplinirea an­gajamentelor luate în cinstea Congre­sului al XXII-lea al partidului. Permiteți­ mi­ților la Congres ca în numele delega­să mulțumesc din inimă tuturor colectivelor, tuturor to­varășilor care au trimis saluturi Con­gresului al XXII-lea și să se urez noi și mari succese ln muncă (aplauze furtunoase). (Continuare in pag. 3-a) Componența Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, ales ia Congresul al XXII-lea al partidului Membrii Comitetului Central Partidului Comunist al Uniunii So­al vietice : Abramov G. G., Abrasimov P. A., Adjubei A. L, Afanasiev S. A., Ahun­­dov V. L, Andropov L V., Aristov A. B„ Bagramiafi L H., Basov A. V., Benediktov I. A., Beșcev B. P„ Bi­­riuzov S. S.. Bodiul L 1., Brejnev L. L, Cernîșev V. E., Cervonemko S. V., Ciuikov V. !.. Ciuraev V. M„ Daniia­­lov A. D.. Daulenov S., Dementiev P. V., Demicev P. N„ Denisov G. A., Dîgai N. A., Dînișit V. E., Djavahișvili G. D.. Efremov L. N., Efremov M. T., Egorîcev N. G., Eliutin V. P., Eniutin G. V., Ermilov V. V., Fedoseev P. N., Fokin V. A., Fnrțeva E. A., Gaga­nova V. L. Gaevoi A. L, Galanșin K. L, Garbuzov V. F., Gheorghiev A. V.. Golikov F. L. Goriacev F. S-, Gorșkov S. G., Greciko A. A„ Grișin K. N.. Grișin V. V., Grîșmanov I. À., Gromîko A. A.. Grușețki 1. S.. Hruș­ciov N. S„ lakubovski I. L, lasnov M A., Ignatov N. F., Ignatov N. G., Ilicev L. F., Iunak I. H., Ivascenko 0. !.. Jegalin L K„ Kalmîkov V. D-, Kalnberzin 1. E., Kapitonov 1. V., Kavun V. M., Kazanet I. P., Kebin 1. G., Keldîș M. V., Kirilenko A. P„ Kiselev I. L, Kiselev T. I., Klimenko V. K-, Kojevnikov E. F., Kokariov A. A. , Komiahov V. G., Konev 1. S., Ko­novalov N. S., Korîtkov N. G., Kor­­neiciuk A. E., Korotcenko D. S., Kosîghin A. N., Kostousov A. I., Kovalenko A. V., Kozlov F. R., Krah­­rnalev M. K-, Krîlov A. G., Krîlov N. 1., Kucerenko V. A-, Kuciumov P. S„ Kulakov F. D., Kunaev D. A., Ktirbanov R., Kuusinen O. V., Kuz­­ne(ov V. V., Leașko A. P.. Leseciko M. A., Lomako P. F., Lubennikov L. L, Malinovski R. I., Maneakin S. I., Manukovski N. F., Mazurov K. T., Mihailov N. A,. Mikoian A. L, Mjavanadze V. P., Monașev L. G., Moskalenko K. S., Muhitdinov N. A., Murîsev A. S., Nasriddinova I. S., Nikolaeva T. N., Novikov I. T., No­vikov V. N., Nuriev Z. N., Ovezov B. , Organov N. N., Patolicev N. S., Pavlov S. fàÂ*TMPegov N. M.. Pelșe A. I., Pîsin K. G.. Podgornîi N. V., Poleanski D. S., Ponomariov B. N., Popova N. V., Pospelov P. N., Pritîțki S. O-, Puzanov A. M., Rasulov D., Rașidov Ș. R., Reabikov V. M-, Ro­­zenko P. A., Rudenko R. A.. Rudnev K. N., Rumianțev A. M., Satiukov P. A., Senin I. S., Serdiuk Z. T., Sinifa M. S., Skriabin V. V„ Slavski E. P., Smirnov L. V., Snecikus A. L, Sobol N. A., Sokolov T. I., Solomen­(ev M. S., Soloviov L. N., Spirido­nov I. V., Stepanov S. A-, Surganov F. A., Suslov M. A., Șcerbitki V. V., Șcetinin S. N., Șelepin A. N.. Seiest P. E.. Șevcenko V. V., Șibaev À. I., Șitikov A. P., Șkolnikov A. M-, Șo­­lohov M. A., Șurîghin V. A., Șvernik N. M., Tabeev F. A., Titov F. E-, Titov V. N„ Tolstikov V. S., Tolu­­beev N. P-, Ustinov D. F., Usubaliev T., Verșinin K. A., Volkov A. P., Vorobiov G. I., Voronov F. D., Voronov G. L. Zaharov M. V„ Zaro­­bian I. N., Zaseadko A. F. Zorin V. A. In Comitetul Central au fost aleși 175 de tovarăși. în pag. 3-a Lista membrilor supleanți ai C.C. al P.C.U.S. Și Lista membrilor Comisiei Centrale de Revizie a P.C.U.S. COMUNICAT cu privire la Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite. La 31 octombrie 1961 a avut loc plenara Comitetului Central al P.C.U.S., ales de Congresul al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Plenara a ales Prezidiul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componență: Membri ai Prezidiului: Brejnev L. I., Hrușciov N. S., Kosîghin A. N., Kozlov F. R., Kuusinen O. V., Mikoian A. I., Podgornîi­i M. V., Poleanski D. S., Suslov M. A., Șvernik N. M., Voronov G. I. Membri supleanți ai Prezidiului : Grișin V. V., Rașidov S. R., Mazurov K. T., Mjavanadze V. R, Șcerbițki V. V. Plenara a ales Secretariatul C.C. al P.C.U.S. în următoarea componență : Hrușciov N. L., — prim secretar al C.C. al P.C.U.S., Kozlov F. R., Demicev P. M., Ilicev L. F., Kuusinen C. V., Ponomariov B. N., Spiridonov S. V., Suslov M. A., Selepin A. N. Plenara l-a ales pe Șvernik N. M. președinte al Comitetului Controlului de Partid de pe lingă C.C. al P.C.U.S., iar pe Serdiuk Z. T. prim-vicepreședinte al Comitetului Controlului de Partid. MOSCOVA, 51 (Agerpres) TASS Din partea Comisiei centrale de revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice . La 31 octombrie 1961 a avut loc ședința Comisiei centrale de revizie a Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Comisia centrală de revizie a ales pe Muraviova N. A. preșe­dinte al comisiei.

Next