Apărarea Patriei, martie 1962 (Anul 18, nr. 50-76)

1962-03-01 / nr. 50

7 Pentru patria noastră, Republica Populara Romîna ! «"APA MREA PATINI ÿ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 50 (4823) Joi 1 martie 1962 4 PAGINI — 20 BANI ite­mulI întrecerea continuă Se cunosc de mai mulți ani. Mai precis, din 19S6. E vorba de soldații Constantin Anton și Petru Mo­rarul Feciori de colectiviști amindoi. Și pe unul și pe celălalt i-au trimis părinții la școala profesională de mecanici agricoli din Huși. Să se facă tractoriști. A­­colo s-au cunoscut, au devenit prieteni. Amindoi au terminat școala cu calificativul „bine“. ...La repartizare, numele lor au fost strigate unul du­pă altul. Direcția : S.M.T. Negrești, regiunea lași. Și acolo, in aceeași brigadă. Li s-au dat în primire două tractoare noi, de toată frumusețea. Și întrecerea între ei a continuat. Rezultatele erau socotite nu ca la școa­lă, după note, ci după numărul de hanuri, după cali­tatea lucrului și rezultatele obținute de pe tarlalele pe care lucrau. Au ieșit învingători pe rînd. Cind unul o lua înainte în campania de primăvară, celalalt se re­vanșa vara, in campania de recoltare. Așa au conti­nuat trei ani la rînd. Dar niciodată nu s-au supărat unul pe altul. Ba, dimpotrivă, întrecerea a întărit prietenia dintre ei. Le-a explicat șeful de brigadă, comunistul Emil Misali, că în întrecerea socialistă cel ce o ia îna­inte este demn de laudă numai atunci cind ii dă o mină de ajutor și celui pe care l-a lăsat in urmă. Numai atunci poate fi vorba de o întrecere socialistă, altfel... miroase a egoism, a individualism. Cei doi au procedat așa cum i-a învățat brigadierul lor. ...Toamna anului trecut. Cei doi tractoriști își dă­deau în primire tractoarele. Aveau să plece la armată. Și iși ziceau : ..Acum gata cu întrecerea. O s-o începem din nou cind ne-om întoarce înapoi". Nu știau că și in armată militarii, asemenea oamenilor muncii, se în­­trec în obținerea de rezultate cit mai bune în proce­sul de instruire. Și încă ceva nu bănuiau ei , că vor rămine mereu împreună. Mare le-a fost bucuria cind au aflat că sunt repartizați la aceeași unitate, ba chiar in același plut­on. Numai grupele din care fac parte sunt diferite, încă în pri­mele zile ale anului de instrucție, comandanții, lucrătorii politici, agitatorii, le-au vorbit despre organizarea întrecerii socialiste. Au as­cultat cu atenție cind s-au prelucrat instrucțiunile cu privire la organizarea întrecerii socialiste intre militari și intre subunități, explicîndu-li-se obiectivele ce pot fi stabilite in întrecere. „Ce zici Morarule, continuăm?“ — l-a întrebat Anton. Celălalt a răspuns prompt că da. Obiective : rezultate cit mai bune la trageri, cucerirea insignei „Prieten al căr­ții", cele mai bune rezultate la conducere etc. Totalizind rezultatele obținute de cei doi mecanici conductori la șe­dințele de trageri executate plnă acum, pe primul loc se află solda­tul Moraru. La cunoașterea teh­nicii sînt egali, iar la conducerea mașinii de luptă a luat-o înainte Anton. Par întrecerea continuă. O­­biectivele lor s-au contopit cu cele ale grupelor din care fac parte, cu ale întregului pluton. Cei doi sol­dați, Anton și Moraru, se întrec ei unul cu celălalt, dar ei împreună cu tovarășii lor din subunitate țintesc mai departe­­ întregul plu­ton să se alinieze în rînd cu sub­unitățile de frunte, Căpitan GH. SUHARL Bilanț pe subunitate Zilele trecute, locotenentul-major A. Cherecheș a analizat, într-un bilanț, rezultatele obținute de subordonații săi î­n pregătirea de specialitate. Au fost evidențiați mulți militari : caporalul C. Micrea, telegrafist clasa a 2-a, sol­datul I. Vlăd­oi și alții, buni cunoscă­tori ai aparaturii din înzestrare, care transmit cu mare viteză și fără nici o greșeală La bilanțul subunității a participat și șeful statului major al unității. El a mulțumit tuturor militarilor eviden­țiate î n pregătirea de specialitate, re­­comandînd și celorlalți ostași să ur­meze exemplul celor din frunte. Mulți dintre militarii evidențiați la acest bilanț s-au angajat, cu săptă­­mîni în urmă, să obțină sau să-și ri­dice calificarea de clasă pînă la 1 Mai. Rezultatele obținute pînă acum con­stituie un pas spre îndeplinirea anga­jamentelor luate. Locotenent-major M. IACOB -------- „ (Foto: St. Ionescu) La un nivel tot mai înalt In subunitatea comandată de loco­­tenentul-major Alexandru Petrache mi­litarii obțin zi de zi succese în acti­vitatea lor. Fiecare planșetist se stră­duiește să lucreze în așa tel Incit da­tele culese de pe planșetă să cores­pundă ,cu drumul real al țintei sau să aibă o toleranță minim­ă față de acesta Antrenîndu-se zi de zi, militarii din subunitate, atît cei din anul doi cît și cei din anul întîi, obțin rezultate tot mai tărîți înalt bune. Și militarii sînt de­­să se ridice la un nivel cît mai de pregătire de specialitate. Soldat-fruntaș - URSSI Peste puțin timp conducătorii auto din unitate vor par­ticipa la o aplica­ție. Ca de obicei, și de această dată se­cretarul comitetului U.T.M. pe unitate, locotenentul Iorgu Mărgeanu, a venit în mijlocul lor. El se dă sfaturi pre­țioase asupra mo­dului cum să se comporte pentru a îndeplini misiunea în cele mai bune condiții Finalele celei de-a XIV-a ediții a Spartachiadei militare de iarnă (Prin telefon) — Ieri, în­ cadrul fi­nalelor Spartachiadei militare de iarnă au avut loc două probe : aruncarea grenadei și prima probă din combi­nata alpină — slalom, special. Dar la aceste probe au participat de fapt toți concurenții la finale. Proba de arun­care a grenadei este, după cum se știe, obligatorie pentru toți concuren­ții la ștafeta militară, biatlon modern de iarnă și patrula militară Luptă pasionantă în prima probă a combinatei alpine Pe pîrtia de lângă cabana „Di­­ham" concurenții de la proba alpină au dat un examen dificil, pe care l-au trecut cu succes. Ei au avut de trecut prim cele 40 de porți, dispuse într-un mod dificil, fapt care a mărit specta­culozitatea probei. Fiecare concurent a căutat să aplice toate cunoștințele sale tehnice, să a­­tace porțile cît mai corect și în viteză, pentru a se clasa pe un loc de frunte. Primul dintre favoriții probei care a intrat în concurs a fost soldatul frun­taș Nicolae Vintilă, din lotul Dîmbo­vița. El a obținut timpul de 49” 7/10. După el a urmat soldatul Ion Bacă (lotul Prahova) care a realizat un timp mai bun : 48” 1/10. L-a urmat soldatul Dumitru Chivu (lotul Pra­hova) cu 49” 3/10. A venit însă și rîndul soldatului Nicolae Șuteu. Evoluția lui a fost aș­teptată cu nerăbdare. El a realizat, intr-adevăr, cel mai bun timp: 45”7/10. In cea de a doua manșe, ordinea concurenților s-a schimbat întrucîtva. Totalizînd timpul din cele două man­șe, cîștigător al primei probe din com­binata alpină a fost soldatul Nicolae Șuteu, cu 1’24” 8/10. Pe locurile ur­mătoare s-au clasat în ordine : solda­tul Dumitru Chivu: 1’31” 9/10 ; sol­datul Ion Bacă , 1’34” și soldatul Ni­colae Vintilă , I’34” 5/10. Pe locul 5 s-a clasat soldatul Iiie Gheorghe, din lotul Prahova, care a întrecut concurenți cu mai multă ex­periență Ca și la concursul de duminică, cei 5 componenți ai lotului Prahova s-au dovedit bine pregătiți, mai apropiați ca valoare în comparație cu ceilalți militari. Cea de a doua probă a com­binatei alpine — coborîrea — este aș­teptată cu viu interes. Proba de aruncarea grenadei Disputată timp de 5 ore,­­proba de aruncare a grenadei a ținut încordată atenția celor­­ prezenți. Zăpada mare a îngreunat obținerea unor rezultate mai bune, îm­piedicînd­­ pe concurenți să-și ia elanul necesar. Mulți dintre ei au fost nevoiți să execute aruncarea grenadei de pe­­ loc. Cea mai­ bună aruncare dintre concurenții la proba de biatlon a realizat-o soldatul Gh. Minea, din lotul Dunărea. El a realizat la prima aruncare 35 m., iar la a doua — 48.50 m. Luînd un elan m­ai bun, concentrîn­­du-și forțele, el a reușit în a treia în­cercare să arunce 58 m. Cu aceasta s-a clasat pe primul loc la aruncarea grenadei dintre biatloniști. Pe locurile 21--3 s-au clasat : loco­tenentul major­­ Pompiliu Chiril (lotul Dîmbovița) , și­­ caporalul St. Marion (Someșul), amîndoi cu 50,83 m. R­im- Maior I. CAPET (Continuare in pag. 7-a) „Un îndemn bun, nu e rău să-l repeți de mai multe ori!” . Militarii sînt adunați în fața hărții patr­ei stegulețe roșii. Pe ea sînt zeci de orice militar îți poate lămuri semnificația lor . Cele mai mărișoare marchează regiunile complet colectivizate, iar cele mai mici — raioanele colecti­vizate Dar iată că în sală a intrat lo­cotenentul Oprea Anca. S-a pre­gătit să vorbească militarilor — în cadrul orei de activitate politico­­,culturală­­— despre succesele obți­nute în transformarea socialistă a agriculturii, des­pre noile regiuni și raioane complet colectivizate. Os­tașii au luat loc la mese, ascultîn­­du-i cu interes. Apoi au cerut să li se dea și lor cuvîntul. — Și raionul meu — Vîr­ju Mare — după cum scria în ziar mai alaltăieri, este complet colec­tivizat. Așa că pe hartă este și aici un steguleț ! — a arătat sol­datul Tache Drăguț. Apoi a po­vestit pe larg despre viața îmbel­șugată a colectiviștilor G.A.C. ,,Gh. Doja", comuna Dănciu, des­pre realizările lor în sporirea re­coltelor, în mărirea avutului ob­ștesc, despre veniturile pe care le obțin colectiviștii. Cunoaște toate acestea, pentru că e colectivist din anul 1958, înainte de a veni în ar­mată, din veniturile realizate și-a construit o casă frumoasă, și-a cumpărat aparat de radio, bicicletă și altele. Am aflat cu mare bucurie a arătat soldatul Gheorghe Șimiciuc că și în raionul Bîrlad s-a termi­nat colectivizarea, înainte de veni în armată, fiind membru al a gospodăriei agricole obiective ,,Ștefan cel Mare“ din comuna Bogdănești, am totalizat 400 zile muncă, primind pentru fiecare zi muncă 33 lei, 7 kg porumb, 4 kg grîu și altele. Numeroși militari din subunitate, colectiviști, au ținut să arate cum au muncit și ce rezultate au do­­bîndit. Au vorbit cu înflăcărare despre viața lor, despre viața nouă a satului socialist. Unii militari din subunitate așteaptă vești proaspete de acasă , au scris părinților să intre și ei în gospodăriile agricole colective nou înființate în comunele lor și speră că în curînd să devină și ei colectiviști. Soldatul Vasile Floriș a mai scris și în seara aceasta o scrisoare: „Un îndemn bun, nu rău să-l repeți de mai multe ori spune el, așternînd pe plic adresa: Tovarășului Constantin Floriș comuna Răbăgan, satul Albești, raionul Beiuș, Căpitan MIHAI SIMIONESCU) Ministrul Forțelor Armate ale R.P. R., generalul de armată Leontin Sălăjan, felicită pe sol­datul N. Șuteu pentru rezultatul obținut la proba de slalom COMUNICATUL Direcției Centrale de Statistică cu privire la rezultatele recensămîntului animalelor domestice din ianuarie 1962 Intre 3—10 ianuarie 1962 s-a efectuat în în­treaga țară recensămîntul animalelor domestice, stabilindu-se efectivele pe specii, rase, grupe de vîrstă și sexe. I. — LA 3 IANUARIE 1962 EFECTIVELE DE ANIMALE AU FOST URMĂTOARELE : 4707.4 mii bovine, din care 2143,9 mii vaci (inclusiv 134,8 mii bivolițe) 4665.4 mii porcine, din care­­ 408,1 mii scroafe 12846.8 mii ovine și caprine 44691.9 mii păsări II. — NIVELUL EFECTIVELOR DE ANIMALE LA 3.1.1982 PREZINTĂ O CREȘTERE ÎNSEMNATĂ FAȚĂ DE ANUL 1938, DUPĂ CUM REZULTĂ DIN DATELE DE MAI JOS Dacă se au în vedere pierderile considerabile de animale cauzate de război precum și de se­ceta din anii următori, 1945 și 1946, creșterea efectivelor de animale este remarcabilă. Față de sfîrșitul acestei perioade, la 3 ianua­rie 1962 numărul animalelor din țara noastră este mai mare la bovine cu 51,2 la sută (la vaci și bivolițe cu 41,6 la sută), la porcine de 3,4 ori, iar la ovine și caprine cu 72,2 la sută. La 3 ianuarie 1962 în comparație cu anul 1958 cind s-a efectuat precedentul recensămînt al a­­nimalelor, numărul bovinelor a fost mai mare cu 5,3 la sută (al vacilor cu 10,4 la sută), al porci­nelor cu 43,6 la sută, al ovinelor cu 18 la sută și al păsărilor cu 27,7 la sută. Această sporire a efectivelor a avut loc con­comitent cu desfășurarea pe front larg a proce­sului de colectivizare a agriculturii (in perioada 1 ianuarie 1958 — 31 decembrie 1961 supra­fața agricolă a gospodăriilor agricole colective a crescut de aproape 4 ori, ajungînd la circa 6 mi­lioane hectare). Crește în ritm deosebit de rapid efectivul de animale din gospodăriile agricole de stat și cel în proprietate obștească din gospodăriile agricole colective. La începutul anului 1962, densitatea animalelor la 100 hectare teren în gospodăriile agricole de stat și colective a crescut — față de începutul anului 1958 — la bovine cu 170,8 la sută, la vaci cu 173,7 la sută, la porcine cu 11,7 la sută și la ovine, cu 7,8 la sută. In afara efectivelor de animale în proprietate obștească din gospodăriile agricole colective, ță­ranii colectiviști în gospodăria lor personală, în­­tovărășiții și țăranii cu gospodărie individuală de­țin în proprietate personală mai multe vaci decit aveau toți țăranii săraci și mijlocași (cu pînă la 5 ha teren) în anul 1938. De asemenea, in pro­prietatea lor personală se găsesc de 1,6 ori mai multe porcine și aproape de 2 ori mai multe pă­sări decit în anul 1938. II­.­­ S-AU OBȚINUT SUCCESE IN CEEA CE PRIVEȘTE ÎMBUNĂTĂȚIREA STRUCTURII EFEC­TIVELOR DE ANIMALE PE GRUPE DE VIRSTĂ ȘI SEXE: Ponderea vacilor și a junincilor în total taurine a crescut de la 46,2 la sută în anul 1958, la 50,5 la sută în anul 1962, iar a tineretului femei de la 21,3 la sută la 26,3 la sută, ceea ce constituie o bază mai largă pentru sporirea in continuare, în proporții mereu mai mari, a efectivelor de a­­nimale. Dotarea agriculturii cu mijloace pentru meca­nizarea muncilor agricole a permis reducerea numărului animalelor de muncă și creșterea efec­tivelor animalelor de producție ; numărul boilor de muncă a scăzut de la 756 mii (16,9 la sută din totalul bovine) în anul 1958, la 427 mii (9,1 la sută) în anul 1962 ; numărul cabalinelor a scăzut de la 1309 mii la 1013 mii. *) IV. — O DATĂ CU CREȘTEREA NUMĂRULUI ANIMALELOR S-A REALIZAT ȘI O ÎMBUNĂTĂ­ȚIRE A STRUCTURII EFECTIVELOR PE RASE. La începutul anului 1962, la taurine circa 78 la sută din femele sînt animale din rase superi­oare și metișii lor (Bălțată românească, Brună, Pinzgau de Transilvania și Roșie dobrogeană), față de numai 42,7 la sută în anul 1935. **: Aproape 95­ la sută din vacile, junincile și tine­retul femei din gospodăriile agricole de stat și 85 la sută din gospodăriile agricole colective sînt de rase îmbunătățite și superioare. Din totalul ovinelor cele cu lină fină și semi­­fină reprezintă în prezent 47 la sută față de 32,1 la sută înregistrate la recensămîntul din anul 1955. In gospodăriile agricole de stat ovinele cu lină fină și semifină reprezintă 95 la sută, iar în gos­podăriile agricole colective 75 la sută din efec­tivele totale.­­­ Sporirea continuă a efectivelor de animale este rezultatul succeselor obținute în transformarea socialistă a agriculturii, a măsurilor economice luate de partid și guvern pentru stimularea creș­terii animalelor prin cointeresarea materială țărănimii, căreia i s-a acordat în permanență un­­ sprijin masiv : credite lesnicioase și pe termen lung, aprovizionarea cu materiale de construcții pentru adăposturi, cu reproducători de rasă, asis­tență tehnică și zooveterinară etc. Efectivele de animale de la începutul anului 1962 asigură condiții favorabile pentru înfăptu­irea sarcinilor trasate de Congresul al 111-lea al P.M.R. cu privire la dezvoltarea continuă a șep­­telului și a producției animale, pentru creșterea permanentă a veniturilor țărănimii muncitoare și a nivelului de trai al oamenilor muncii din țara noastră, Direcția Centrala de Statistică de pe lingă­ Consiliul de Miniștri al R. P. R. *) După datele publicate în „Statistica animalelor do­mestice pe 1935“, editată de Ministerul Agriculturii și Do­meniilor (București 1336), din totalul gospodăriilor țără­nești cu pînă la 3 ha teren peste 50 la sută nu aveau nici un animal de muncă. In aceeași situație se aflau 30 la sută din gospodăriile țărănești cu 3—5 ha teren. Circa 1/3 din numărul vacilor erau folosite la jug. **­ „Statistica animalelor domestice pe anul 1935“ (București 1936). 1938 Spor 1962 față de 19.38 mii capete mii capete în procente — bovine 3652,6 1054,8 28,9 din care : — vaci 1786,9 357,0 20,0 — porcine 2760,6 1904,8 69,0 — ovine și caprine 10450,8 2398,0 22,9 — păsări 27325,0 17366,9 63,6 NOI RAIOANE CU AGRICULTURA COLECTIVIZATA Raioanele Tîrgoviște, Cîmpina, Cislău, Ploiești (Prin telefon).­­ Zilele acestea, în mai multe comune din raioanele Tir­goviște, Cîmpina, Cislău și Ploiești ai avut loc însuflețite adunări în cadrul cărora au fost inaugurate noi gospo­dării agricole colective ori au fost primite în marea familie a colectiviș­tilor ultimele familii din comunele respective. Aceste sărbători au mar­cat totodată încheierea colectivizării agriculturii în raioanele amintite. Mergînd pe făgașul arătat de partid, făgașul agriculturii socialiste, în ra­ionul Cislău, în cele 32 de gospodă­rii agricole colective au intrat 19-600 de familii, care dețin 40-336 ha. te­ren. In raionul Tîrgoviște 14-254 de familii s-au unit în 22 de gospodării agricole colective, care au 25-489 de ha. teren. In raionul Cîmpina, în cele 16 gospodării agricole colective, 11.027 de familii lucrează în comun 11­ 490 ha., iar în raionul Ploiești 40519 familii, unite în 58 gospodării agricole colective, muncesc 63­467 ha. Succesele pe care le-au obținut gos­podăriile colective in marirea produc­ției agricole și în creșterea produc­ției animaliere, creșterea de la an la an a veniturilor colectiviștilor, au exercitat o puternică forță de atrac­ție în rîndul țăranilor întovărășiți și cu gospodării individuale. In raionul Cislău, de exemplu, gos­podăriile agricole colective din comu­nele Pănătău, Cislău și Pătîrlagele (satul Valea Lupului) au obținut de la an la an succese tot mai mari în creșterea producției agricole și a veniturilor colectiviștilor. Sînt cunos­cute în toată regiunea Ploiești re­zultatele obținute de gospodăriile a­­gricole colective din Filipești-Tîrg și Dițești, raionul Cîmpina, Gheboaia, Mărcești și Nucet, din raionul Tîr­goviște, unde veniturile la ziua-muncă au fost între 30 și 35 lei. Comitetul raional de partid Cîm­pi­­na a desfășurat o intensă muncă de popularizare a rezultatelor pe care le-au obținut colectiviștii din Filipești- Tîrg și Dițești. Gospodăria colectivă din Filipești-Tîrg, de pildă, a recol­tat anul trecut, în medie, 2­255 kg grîu la ha și peste 2­500 kg porumb boabe. Realizările gospodăriilor agri­cole colective au fost pe scară largă popularizate și de organizațiile de partid din raionul Ploiești. Astfel, țăranii întovărășiți și cu gospodării individuale au aflat de la agitatori, (Regiunea Ploiești) din graficele comparative, la serile de calcul și în alte împrejurări că în anul trecut, în medie pe raion, pro­ducția de grîu obținută de gospodă­riile agricole colective a fost cu 775 kg mai mare decât cea realizată de ță­ranii cu gospodării individuale. De pildă, gospodăria agricolă colectivă din Dumbrava a recoltat 2.348 kg grîu la ha., iar gospodăria agricolă colectivă din Gherghița a realizat, de pe întreaga suprafață, în medie 3.015 kg grîu la ha. Printr-o furajare și îngrijire atentă a animalelor, colectiviștii din raion au obținut anul trecut o producție medie de aproape 2 000 litri lapte de la fiecare vacă și 41.300 litri lapte de la fiecare oaie. Numai în anul 1961, colectiviștii din raionul Ploiești au construit peste 80 de grajduri, maternități pentru scroa­fe, saivane, magazii etc. Veniturile gospodăriilor agricole colective din raion au crescut și ele de la an la an. Anul trecut acestea au fost de 18.414.554 lei. Prin grija comitetului regional de partid și a comitetelor raionale de partid, în rîndurile țăranilor munci­tori au fost difuzate numeroase mate­riale de agitație ca broșuri cu pre­zentarea gospodăriilor colective frun­tașe, pliante, foi volante etc. In ma­joritatea comunelor a fost prezentat filmul „Prin satele colectivizate ale regiunii Ploiești“ și programe artis­tice axate pe tema colectivizării agri­culturii. In prezent, în raioanele colectivi­zate s-au luat măsuri să se formeze colective de ingineri și tehnicieni a­­gronomi și zootehniști, care să ajute gospodăriile agricole tinere la alcă­tuirea planurilor de producție. De a­­semenea, se fac ini­nse pregătiri pen­tru buna desfășurare a lucrărilor a­­gricole de primăvară L. BACIUCU Plecarea unei delegații a Marii Adunări Naționale în Birmania, Indonezia și India O delegație a Marii Adunări Națio­nale a R. P.­­ Romîne a plecat miercuri dimineața într-o vizită în Uniunea Birmană, Republica Indonezia și Re­publica India, la invitația președinților parlamentelor din aceste țări. Aceasta este o vizită de răspuns la vizitele făcute în țara noastră de către dele­­gății ale acestor parlamente. Delegația, condusă de acad. Ștefan S. Nicolau, vicepreședinte al Marii A­­dunări Naționale și al grupului națio­nal român al Uniunii Interparlamen­tare, este alcătuită din deputații Ro­man Moldovan și Ludovic Takacs, membri ai Consiliului de Stat, Cornel Burtică, Tudor Ionescu, Constantin Mateescu, Marin Rădoi și Stoian Stanciu. La plecare, pe aeroportul Bănieasa, au fost de față Ștefan Voitec, preșe­dintele Marii Adunări­­ Naționale, Anton Moisescu, vicepreședinte al Marii Adunări Naționale, Dionisie Io­­nescu, șeful Ceremonialului de Stat, numeroși deputați, Horațiu Iancu, am­basadorul R. P. Romîne în India, Pa­vel Silard, ambasadorul R. P. Romîne în Indonezia, funcționari superiori din Ministerul Afacerilor Externe și al Marii Adunări Naționale. Au fost prezenți ambasadorul Indo­neziei la București, Sukh­sno, și K. M. Ramnampilly, consilier al Ambasadei Indiei. ★ In cursul zilei delegația a ajuns la­­ Praga. Pe aeroportul din Praga, deputații romîni au fost întîmpinați de V. Skoda, vicepreședinte al Adunării Naționale a R. S. Cehoslovace, reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe al R.S. Cehoslovace, și­ deputați ai Adunării Naționale, precum și de Gh. Nițescu, ambasadorul R. P. Romîne la Praga. La 28 februarie, delegația Marii A­­dunări Naționale a R. P. Romîne a fost primită de Zdenek Fierlinger, președintele Adunării Naționale a R.S Cehoslovace, cu care a avut o convor­bire cordială. In cea de-a doua jumătate a zilei oaspeții romîni au vizitat Praga și ai luat cunoștință de construcțiile orașu­lui. (Agerpres)

Next