Apărarea Patriei, mai 1962 (Anul 18, nr. 103-128)

1962-05-01 / nr. 103

,„.i, '-W­ Pentru patria noastră, Republica Populară Romînd F #4MRAREA PATRIEI # Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 103 (4876) Marți 1 mai 1962 6 PAGINI — 30 BANI Luni au continuat în Pavilionul Expoziției Economiei Naționale a R. P. Romîne lucrările sesiunii ex­traordinare a Marii Adunări Na­ționale. Sosirea conducătorilor partidu­lui și statului a fost primită cu puternice aplauze. au In continuarea discuției generale luat cuvîntul : Alexandru Moghioroș, membru al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, deputatul Ștefan Matei, prim-secretar al Comitetului regio­nal Argeș al P.M.R., Miron Belea, invitat din regiunea Hunedoara, general de armată Leontin Sălă­­jan, membru supleant al Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ministrul Forțelor Armate, Maria Nistor, președinta G.A.C. din comuna Plo­­peni, regiunea Dobrogea, Corneliu Mănescu, ministrul Afacerilor Ex­terne, deputatul acad. Stancu, deputatul Ștefan Zaharia Tripșa, maistru oțelar din Hunedoara, E­­rou al Muncii Socialiste, Dumitru Coliu, membru supleant al Birou­lui Politic al C.C. al P.M.R. In încheierea discuției generale a luat cuvîntul tovarășul Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej. Cuvîntarea a fost subliniată cu puternice și în­delungi aplauze și ovații. Biroul Marii Adunări Naționale șa supus apoi deputaților un pro­iect de hotărîre pentru aprobarea Raportului cu privire la încheie­rea colectivizării și reorganizarea conducerii agriculturii La propunerea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej, la vo­tare au participat toți cei 11.000 de invitați la sesiune. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire, participanții la sesiune — deputați și invitați — au votat în unanimitate hotărîrea de apro­bare a Raportului cu privire la în­cheierea colectivizării și reorgani­zarea conducerii agriculturii pre­zentat de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej Deputatul Mihai Dalea, preșe­dintele Comisiei pentru agricultu­ră și silvicultură a Marii Adunări Naționale, a prezentat apoi rapor­tul comun al comisiilor pentru a­­gricultură și silvicultură, juridice și administrative asupra proiectu­lui de lege cu privire la înființarea Consiliului Superior al Agriculturii și a consiliilor agricole regionale și raionale. Trecîndu-se la votul secret cu bile, Marea Adunare Națională a votat legea în unanimitate. Tovarășul Ștefan Voitec, preșe­dintele Marii Adunări Naționale, a rostit apoi cuvîntul de încheiere a lucrărilor sesiunii. In aclamațiile puternice și în­delungi ale celor peste 11.000 de participanți, lucrările sesiunii au luat sfîrșit. (Agerpres) Lucrările Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej la încheierea discuției generale Tovarăși deputați și invitați. Lucrările sesiunii noastre au ajuns la sfîrșit. Au fost patru zile de însuflețitoare dezbateri,­­de schimburi de idei impresionant de bogate, de schimburi de experiență extrem de valoroase prin învățămintele lor practice. Această minunată construcție, care a adunat sub­ cupola ei toată lumina și tot sem­nul cerului acestei primăveri — operă minunată a arhitec­ților și constructorilor noștri, a fost parcă anume concepută cu un sens adînc simbolic pentru acest mare sfat al poporului, adunat pentru a sărbă­tori una din strălucitele sale izbînzi. (Aplauze puternice), însuflețiți de entuziasmul victoriei, am hotărît aci, tot în atmosferă sărbătorească, și sarcinile de îndeplinit mai departe, și mijloacele de consoli­dare a realizărilor obținute, și perspectivele celor ce vor urma. S-au perindat la această tribună președinți de gospodării colective, mai vechi și mai noi, meca­nizatori și directori de gospodării agricole de stat, agronomi și cercetători, reprezentanți străluciți ai intelectualității, activiști de partid și de stat. Opiniile și propunerile făcute ne sunt de mare preț pentru rezolvarea justă și eficace a marilor probleme ridicate de etapa actuală de dezvoltare a societății noastre. Toți vorbitorii, cu un singur glas, au adus o Înaltă prețuire și o aprobare deplină politicii Partidului Muncitoresc Romîn, Comitetului său Central, gu­vernului Republicii Populare Romtine. ( Aplauze ). Pentru partidul nostru și conducerea sa nu e­­xistă nimic mai scump decît această prețuire a aleșilor și trimișilor poporului nostru muncitor, mărturie a legăturii depline și de nezdruncinat între popor și partid. (Aplauze puternice). Această prețuire i-a revenit partidului și guver­nului pentru devotamentul și consecvența­ cu care slujesc neobosit inflorirea economică și cultu­rală, bunăstarea poporului, viitorul său­ fericit, triumful deplin al socialismului și comunismului spre ridicarea pe cea mai înaltă treaptă a patriei noastre socialiste. (Aplauze prelungite). Partidul nu cunoaște nepotrivire între vorbă și faptă. Poporul nostru a fost necontenit și umili­tor înșelat de nesfîrșitul șir de guverne care s-au perindat în trecut la cîrma țării și ale căror pro­misiuni se desfăceau în vînt, ușoare, ca puful de păpădie. Partidul nostru, partid al clasei muncitoare, trup din trupul poporului, schimbă aidoma în faptă, fiecare literă din programul său. El nu face promisiuni ci planuri ; el transformă consecvent, an de an, în realitate vie, visurile generațiilor de oameni ai muncii, pentru care atîția luptători și-au vărsat sîngele. (Aplauze). Ați văzut cu toții aci, din tabloul vieții din țara noastră, întregit de mărturiile vorbitorilor, cum, sub conducerea partidului, țărănimea noastră co­lectivistă, într-un înălțător avînt al muncii crea­toare, și-a înmănunchiat forțele, pe calea arătată de minunata noastră clasă muncitoare, forța con­ducătoare a societății. Orașe și sate își schimbă înfățișarea de la o zi la alta. Oriunde ne aruncăm privirea, în orice colț al țării, vedem noi uzine și fabrici, noi sche­le, și tot mai întinse și mai rodnice ogoarele gos­podăriilor colective și de stat. (Aplauze). Sesiunea de față va fi un nou îndemn și va da un și mai puternic avînt muncii pline de­ măreție a poporului nostru, pornind cu tot sufletul­­ la construirea socialismului. (Aplauze puternice). Ecoul celor înfățișate aici a răsunat de sub a­­ceastă cupolă peste mări și țări. Prieteni și ne­prieteni au urmărit cei­ dintîi cu dragoste, cei de-al doilea cu nu mai puțin interes lucrările noastre și rezonanța lor puternică în opinia pu­blică din multe țări. Au asistat, auzind totul și văzînd cu ochii cine sînt vorbitorii, mulți ziariști străini. I-am primit cu ospitalitate pentru a ne cunoaș­te cu adevărat și oamenii și faptele, ca să-și dea seama de munca noastră pașnică creatoare, de tot ce dorim să înălțăm aici, de tot ce voim în viitor. (Aplauze). Sesiunea noastră a fost închinată unei mărețe victorii a poporului nostru. Ea a fost cu putință numai prin munca încordată a organelor noastre de partid și de stat, a nenumăraților lucrători de partid și fără partid care nu au cruțat pentru a duce la îndeplinire misiunile ce nimic le-au fost încredințate. Sesiunea aceasta a fost și ea o sesiune de lu­cru, de mare folos prin contribuția directă și fără preț a lucrătorilor din agricultură. Ea a pus te­melia și a orînduit o nouă etapă a muncii noa­stre, a tuturor. Ea ne cere noi eforturi. Nimeni dintre dv. nu-și închipuie, firește, că de acum ne punem pe odihnă. Hotăririle ce vor fi adoptate de sesiune cer în continuare o muncă și mai intensă, ale cărei roade vor fi și mai strălucite. In această muncă trebuie să se considere mobilizate mai departe masele muncitoare, organele de partid și de stat, cu toții laolaltă rîvnind să-și îmbunătățească munca. In fiecare gospodărie colectivă și de­ stat, in fiecare brigadă, să fie prezentă chemarea parti­dului, sufletul său. Organelor locale ale puterii de stat, sfaturilor populare le vor reveni, prin hotăririle acestei se­siuni, noi sarcini de mare răspundere. Ele vor a­­vea de dezbătut temeinic și amănunțit toate a­­ceste hotărîri, luindu-și fiecare partea ce i se cu­vine, cu gîndul mereu treaz, de a întări și dez­volta gospodăriile noastre colective, de a le asi­gura recolte tot mai bogate, de a realiza noi și noi progrese in toate sectoarele activității econo­mice și social-culturale. Oamenii muncii de la orașe și sate întîmpină ziua de 1 Mai, sărbătoarea muncii, cu succese re­marcabile în toate ramurile economiei și culturii. Suntem­ convinși că eroica noastră clasă mun­citoare, harnica țărănime, intelectualitatea, însu­­flețite de mărețul program al desăvîrșirii con­strucției socialiste adoptat de Congresul al III-lea al partidului, vor munci și pe viitor cu entuziasm, perseverența, patriotism înflăcărat pentru reali­zarea planului de șase ani, pentru continua dez­voltare a industriei, pentru avîntul agriculturii, pentru influarea culturii noi, spre a face patria noastră socialistă tot mai bogată, traiul celor ce muncesc tot mai îmbelșugat și mai fericit. (A­­plauze puternice, prelungite). Dragi tovarăși. Toată politica noastră internă și toate preocu­pările de a spori continuu bunăstarea poporului sunt organic legate de grija pentru Îndeplinirea năzuinței supreme a întregii omeniri, apărarea și consolidarea păcii între popoare, condiție funda­mentală pentru ca toate popoarele să­­ facă prin munca lor acest pămînt mereu mai luminos, pen­tru ca imensele resurse ale științei și tehnicii, ale geniului uman să nu slujească nimicirii vieții milioanelor de oameni și distrugerii tezaurului de neprețuit adunat de omenire de-a lungul atltor veacuri, ci progresului spre culmile cele mai înalte și mereu mai înalte ale civilizației umane. (A­­plarize puternice). Această nobilă năzuință se află la temelia mun­cii poporului nostru, a luptei sale, alături de ce­lelalte țări socialiste, pentru pace trainică, pen­tru coexistență pașnică între toate statele în mii, pentru excluderea războiului din viața societății­ (Aplauze puternice). Dați-mi voie, dragi tovarăși, ca acum, la înche­ierea lucrărilor noastre, să vă urez spor la muncă, succes în îndeplinirea sarcinilor voastre, fericire și bucurie. (Vii aplauze). Pasul de aci, din se­siune, duce direct pe ogoare unde acum încol­țește sămînța. Duceți în satele voastre imaginea nepieritoare a acestui mare sfat, la care poporul însuși prin cei mai vrednici fii ai săi a luat hotărîri de seamă pentru fericirea tuturor. (Aplauze). Spuneți acolo, tovarășilor colectiviști, că aci ați găsit laolaltă, întruniți în același gînd de propă­șire a patriei, colectiviști din toată țara, munci­tori din uzine și fabrici, intelectuali, și că ați sim­țit marea forță de neînvins pe care o reprezintă poporul nostru astfel întrunit, sub conducerea înțeleaptă a partidului. (Aplauze puternice, înde­lungi). Să o spuneți ca să o simtă și să o țină minte și copiii voștri ! (Aplauze). Trăiască patria noastră, Republica Populară Ro­­mînă ! (Aplauze furtunoase, urale). Trăiască clasa muncitoare, țărănimea colecti­vistă, intelectualitatea, toți oamenii muncii con­structori harnici ai socialismului ! (Aplauze în­delungi, urale). Trăiască pacea și socialismul ! (Aplauze furtu­noase, îndelung repetate. Participanții la sesiune, în picioare, ovaționează minute în șir). Citiți în paginile 2 și 3 Cuvîntările rostite în ultima zi a lucrărilor Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale TRĂIASCĂ Hotărîre Sesiunea extraordinară a Marii Adu­nări Naționale consacrată încheierii co­lectivizării agriculturii aprobă Raportul prezentat de Președintele Consiliului de Stat, tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej,­­ în care se face un bilanț cuprin­zător al strălucitelor victorii obținute pe drumul construcției socialiste și se tra­sează sarcinile ce stau în fața întregului popor pentru continua dezvoltare a a­­griculturii socialiste. Marea Adunare Națională consideră acest raport un îndreptar pentru întrea­ga activitate viitoare a organelor centra­le și locale de stat, a organelor agricole și a tuturor oamenilor muncii din agri­cultură. ASPECT DIN SALA IN CARE S-AU DESFĂȘURAT LUCRĂRILE SESIUNII EXTRAORDINARE A MARII ADUNARI NAȚIONALE (Foto : Agerpres) Măreața forță a solidarității oamenilor muncii 1 Mai — Ziua internațională a celor ce muncesc ! Purtate de mîini vînjoase de muncitori, vor defila din nou steagurile purpu­rii. In rînduri strînse, milioane și milioane de oameni ai muncii, făuritorii tuturor bunurilor ma­teriale, vor purta și în acest an, sus și plini de demnitate, steagu­rile pe care este înscris mărețul îndemn al solidarității celor ce muncesc: „Proletari din toate ță­rile, uniți-vă !“ Este ziua acelora care au fău­rit și făuresc cu brațele și mintea tot ceea ce se află pe­ planeta noastră, sărbătoarea creatorilor bunurilor materiale și spirituale. De la primul 1 Mai muncito­resc, legat de­­ evenimentele sin­­geroase din Chicago, cînd la re­vendicările muncitorilor ameri­cani, capitaliștii au răspuns cu gloanțe, au trecut peste șapte de­cenii. De atunci, de la acel însîngerat 1 Mai și pînă în pre­zent, în lume s-au produs uriașe transformări 1962, omenirea sociale. La 1 Mai muncitoare își sărbătorește victoriile, își trece în revistă forțele, și, odată cu stea­gurile purpurii, își desfășoară larg visurile. Azi socialismul — întru­chipare­a celor mai înaripate vi­suri ale omenirii muncitoare — a devenit realitate pe mai mult de o pătrime a globului pămîntesc, cuprinzînd peste o treime din populația lumii. Viguros, în plină dezvoltare ascendentă, sistemul mondial socialist a devenit fac­torul hotărîtor al dezvoltării so­ciale. Uniunea Sovietică, primul stat al muncitorilor și țăranilor, poporul sovietic, înfăptuind cu entuziasm prevederile Programu­lui P.C.US. adoptat la cel de-al XXII-lea Congres, înalță grandio­sul edificiu al comunismului. Ța­ra constructorilor comunismului a devenit o mare putere mondia­lă spre care privesc cu admirație toate popoarele lumii. Ea este ța­ra giganților siderurgiei, a sput­nicilor și navelor cosmice, a cen­tralelor atomice și a milioanelor de locuințe clădite într-un sin­gur an, țara cu cei mai mulți stu­denți și elevi, care a lăsat în ur­mă cele mai dezvoltate țări capi­taliste într-o serie de domenii hotărîtoare ale producției mate­riale, în știință și tehnică. Cu un eroism în muncă fără egal, sub înțeleaptă conducere P.C.U.S., poporul sovietic înfăp­a­tuiește previziunea lui Lenin care spunea încă din primii ani ai e­­xistenței statului sovietic : „...vom reuși să ajungem din urmă cele­lalte state cu o repeziciune la care ele nici n-au visat“. Toate țările socialiste au cuce­rit și cuceresc victorii epocale ; obțin zi de zi noi succese în dez­voltarea lor economică și cultu­rală. Sistemul mondial al socia­lismului s-a dezvoltat și se dez­voltă într-un ritm furtunos. Ast­fel, sporul producției industriale înregistrat în anul 1961 a fost în Uniunea Sovietică de 9,2 la sută, în Polonia de aproape 11 la sută, în Ungaria de 12 la sută, în Ceho­slovacia de 8,9 la sută, în Romî­­nia de 15,6 la sută. Este semnifi­cativ faptul că în acest timp spo­rul producției industriale a țări­lor capitaliste a fost de abia de 8 la sută Socialismul cucerește zi de zi noi și noi poziții în întrecerea e­­conomică cu capitalismul. Gran­dioasa putere de atracție a ideilor și succeselor socialismului se vă­dește în creșterea și întărirea ne­contenită a­ mișcării comuniste internaționale, care a devenit cea mai influentă forță politică a timpului nostru. Orice ar face ideologii imperialismului, ei nu pot opri popoarele din țările ca­pitalului să reflecteze asupra vie­ții lor de mizerie, să năzuiască și să lupte pentru a se elibera de exploatare și a-și făuri o viață mai bună, demnă de trăit. Aplicînd cu consecvență preve­derile Declarației Consfătuirii de la Moscova din 1960 a reprezen­tanților partidelor comuniste și muncitorești, comuniștii din țări­le capitaliste, în fruntea maselor populare, luptă pentru interesele vitale ale oamenilor muncii, îm­potriva exploatării și asupririi capitaliste, pentru mobilizarea celor ce muncesc la lupta pentru apărarea păcii popoarelor, împo­triva recrudescenței fascismului și a dominației monopoliste. In orice punct al globului ar trăi și ar munci, în orice limbă ar cugeta și ar vorbi, ideea că fac parte din uriașa armată in­ternațională a celor ce produc bunurile materiale și spirituale îi însuflețește pe oamenii muncii de pretutindeni în marile demons­trații ce au loc azi la sărbătoarea solidarității proletare, îi apropie în lupta pentru pace, democrație și socialism. Mecanicul romîn, docherul francez, inginerul sovie­tic, fermierul american, construc­torul ceh, pescarul japonez, meș­teșugarul indian, minerul belgian, își dau mîna cu putere, se simt uniți, solidari în lupta cea mare pentru pace, democrație și socia­lism. Sărbătorim în anul acesta ziua de 1 Mai în condițiile creșterii valului luptei de eliberare națio­nală a popoarelor, cînd se înfăp­tuiește geniala previziune leninis­tă cu privire la prăbușirea sis­temului colonial. Astăzi numărul oamenilor care, după cel de-al doilea război mondial, au pornit pe calea independenței se ridică la peste 1,5 miliarde. Crahul to­tal al colonialismului este inevi­tabil, cu toate încercările dispe­rate ale dușmanilor libertății po­poarelor de a stăvili acest proces istoric. Cu prilejul zilei de 1 Mai, oa­menii muncii de pretutindeni își manifestă hotărîrea fermă de a sprijini politica de coexistență pașnică pe care o promovează cu consecvență statele lagărului so­cialist, și de a milita pentru tra­ducerea în viață a propunerilor sovietice de dezarmare generală și totală. Dar militînd pentru a­­sigurarea înțelegerii și colaboră­rii între state, popoarele țărilor socialiste, opinia publică iubitoa­re de pace, nu uită că dușmanii păcii nu au depus încă armele. Iată de ce oamenii muncii de pretutindeni își întăresc și mai mult vigilența față de uneltirile agresive ale imperialismului. Poporul nostru muncitor sărbă­torește pentru a 18-a oară ziua de 1 Mai în condiții de adevăra­tă libertate. Leninismul, măreața cauză a socialismului, au învins și pe pămîntul patriei noastre.. Oamenii muncii din patria noas­tră au întîmpinat anul acesta sărbătoarea solidarității proleta­re printr-o însuflețită întrecere socialistă, obținînd noi succese în înfăptuirea mărețelor sarcini tra­sate de cel de-al III-lea Congres al Partidului Muncitoresc Romîn. (Continuare în pag. 5-a) DE ZIUA TINERETULUI PATRIEI Sărbătorim la 2 Mai Ziua tinere­tului patriei , ziua tinerei noastre generații, crescută sub soarele lu­minos al socialismului, ziua tine­rilor constructori care la chemarea partidului au înscris și înscriu cu mîinile lor harnice o adevărată epopee a muncii dîrze, pline de abnegație și eroism pe marile șantiere ale patriei socialiste. Tineretul nostru are marea fe­ricire de a trăi în anii de uriașă însemnătate istorică ai desăvir­­șirii construcției socialiste, ani care-i deschid un larg cîmp de activitate creatoare, pentru afir­marea energiei și entuziasmului său, pentru înfăptuirea celor mai îndrăznețe năzuințe. Alături de toți oamenii muncii, el se bucură din toată inima de măreața vic­torie obținută de poporul nostru sub conducerea partidului : înche­ierea procesului de colectivizare a agriculturii, al cărui bilanț, încu­nunat de succes, l-au făcut lucră­rile Sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naționale. De ziua sa, tineretul pa­triei noastre își îndreaptă î n primul rînd recunoștința sa, își ex­primă dragostea și devotamentul său față de partidul comuniștilor, care de-a lungul celor 41 de ani de existență l-a înconjurat cu grijă părintească, l-a educat in spiritul dragostei față de popor, față de cauza socialismului. Anul a­cesta se aniversează 40 de ani de la cre­area de către Partidul Comunist din Romînia a Uniunii Tineretului Comunist. Sub conducerea încer­cată a partidului, în anii grei de teroare burghezo-moșierească, Uni­unea Tineretului Comunist a ținut sus steagul luptei revolu­­ționare, mobilizînd tinerii din fa­brici și de la sate, din școli, uni­versități și cazărmi la lupta cla­sei muncitoare pentru apărarea intereselor lor vitale, triva exploatării și mizeriei, împo­tm­potriva­ fascismului și războiu­lui. Sarcina de cinste de a purta mai departe, în lupta pentru so­cialism, steagul glorios al Uniunii Tineretului Comunist, partidul a încredințat-o Uniunii Tineretului Muncitor. Ajutor devotat al parti­dului, Uniunea Tineretului Mun­citor mobilizează tineretul să-și pună toată energia creatoare, en­tuziasmul și talentul său în slujba făuririi vieții noi socialiste. îm­preună cu întregul popor mun­citor, tineretul a participat cu avînt la construcția mărețului edi­ficiu al socialismului. La chema­rea partidului, zeci de mii de ti­neri au făcut să clocotească mun­ca entuziastă pe marile șantiere ale socialismului, mii și mii de tineri s-au ridicat în rîn­­dul fruntașilor în producție, al celor care luptă în primele rînduri ale întrecerii pentru o înaltă ca­litate a produselor. Traducînd în viață politica par­tidului, tineretul de la sate luptă cu însuflețire pentru întărirea e­­conomico-organizatorică a gospo­dăriilor colective, își însușesc cu­ceririle științei și tehnicii agri­cole. Socialismul a deschis larg porțile școlilor și facultăților pentru fiii oamenilor muncii.' Tînăra genera­ție soarbe cu nesaț comorile cul­(Continuare în vaci. 6-a

Next