Apărarea Patriei, iulie 1962 (Anul 18, nr. 155-180)
1962-07-10 / nr. 162
Pentru patria noastra, Republica Populară Romîna ! * APARAREA PATRIEI 1 f ^ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 162 (4935) Marți 10 iulie 1962 4 PAGINI — 20 BANI j5s*",."*«5*55r" ~"ț5ss5««._ fBBk m ÜfeSB Aplicația a început încă din zori. A durat toată ziua. Aviatorii, radiolocatoriștii și artileriștii antiaerieni au fost cu toții la datorie. Situațiile și misiunile s-au succedat cu repeziciune. Acțiunile s-au desfășurat pe spații marii în condiții de bruiaj intens. Toate acestea n-au constituit însă o piedică în îndeplinirea misiunilor ce li s-au încredințat aviatorilor din unitatea „IV“. In înaltul cerului au săgetat tot timpul cu viteză amețitoare reactoare pilotate de vînători experimentați. Misiunea de interceptare a fost executată cu succes. Din punctul de comandă, pe calea undelor, ei au fost conduși cu multă pricepere și precizie. De cine ? De oamenii de la planșetă, de la enimp Linii, calcule, zeci măsurători, de însemnări, toate trebuiau executate în cel mai scurt timp. Militarii din punctul de comandă , navigatori, planșetiști, radiști, dictori și de alte specialități — au muncit cu însuflețire. Navigatori în punctul de comandă al unității, căpitanii Ștefan Ionescu și Laurențiu Cozma, sînt tineri, dar cu experiență în această munce. Și unul și altul sînt fii de muncitori de prin părțile Moldovei. Primul a lucrat înainte de a deveni ofițer ca montator de locomotive la atelierele C.F.R.Pașcani, iar celălalt ca lăcătuș-mecanic la una din întreprinderile din Iași. Școala uzinei, școală a vieții, a exercitat o puternică înrîurire asupra lor, i-a ajutat să se formeze ca cetățeni cu o conștiință înaintată.Din tinerețe cei doi navigatori de astăzi și-au manifestat dorința să muncească în aviație. Fiindu-le larg deschise porțile școlilor, ca de altfel tuturor tinerilor din patria noastră, visul lor a devenit realitate. In școala militară au muncit cu tragere de inimă, pregătindu-se cu temeinicie pentru viitoarea lor meserie. Pentru sîrguința lor la învățătură, deseori au fost evidențiați de către comandanți. De la terminarea școlii, ei îndeplinesc cu cinste misiunea grea, dar frumoasă, de navigator.Sînt îndrăgostiți de munca lor. Atunci cînd piloții își iau zborul, simt ca și ei se află sus, în cabină, ajutîndu-i cu sfatul, cu experiența lor. Așa s-au petrecut lucrurile și la aplicația pe care au executat-o nu de mult. In toiul „luptei“, comandantul a hotărît ca țintele să fie interceptate la distanțe maxime, înainte de aliniamentele stabilite, întreaga echipă de luptă prinsese parcă aripi, ne mărturisește căpitanul Ionescu. Calculele la planșetă s-au executat cu repeziciune și precizie. La fel de repede și cu exactitate au fost transmise comenzile. Intr-un timp mult mai scurt decit prevăd haremurile, vînătorii au pornit către aliniamentele de interceptare. Cînd vînătorii au ajuns în apropierea țintelor, și-a intensificat activitatea navigatorul operator, căpitanul Cozma, care lucrează ..la tub“. El a reușit să realizeze dirijarea directă a vînătorilor la ținte în timpul cel mai scurt, cu minimum de comenzi. Ba, mai mult, au fost frecvente situațiile cînd a trebuit să dirijeze simultan mai mulți vînători asupra mai multor ținte. Misiunea a fost greu de îndeplinit, deoarece se executa în condiții de bruiaj intens. Antrenamentul, iscusința, și-au spus însă cuvîntul. Interceptarea țintelor în aceste condiții a fost posibilă și daatorită bunei pregătiri echipajului S.R.L. care a asigurat urmărirea semnalelor țintă pe ecran, iar vînătorii au putut să fie dirijați de navigatorul operator direct în poziție favorabilă de„atac“. Important este că țintele au fost descoperite la timp, și la distanță maximă, ceea ce în condiții reale de luptă înseamnă zădărnicirea atacului aviației inamice . Astfel, comandantul a avut posibilitatea să folosească rațional și cu mai multă eficacitate forțele....In înaltul cerului, „lupta“ a continuat ore în șir. In același timp, căpitanii Fl. Nițu, I. Lapoviță, caporalul D. Topîrceanu, soldatul fruntaș St. Marin, soldatul M. Alexandru, ca și întreaga echipă de luptă au acționat ca un singur om. Iată un episod din desfășurarea aplicației : — 982, dreapta 10 Mărește cu 100 — i se indică vînătorului. Acesta simte în vocea caldă toată încrederea și răspunderea de tovarăș a navigatorului și răspunde : — Sînt 982, am înțeles. După cîteva clipe pline de încordare, la punctul de comandă se aud cuvinte care umplu inimile de bucurie : — Sînt 982. Văd ținta... Atac ! Un viraj, o manevră îndrăzneață, și interceptarea a reușit foarte bine, pe aliniamentul ordonat. Mereu așa, pe tot timpul aplicației, oamenii de aici, din punctul de comandă, și-au făcut pe deplin datoria. Felicitările primite din partea reprezentantului eșalonului superior care a condus aplicația le-au meritat din plin. Locotenent-colonel I BELCIUG Căpitan Z. IVAN Căpitan ȘTEFAN IONESCU ____% * Căpitan LAURENTIU COZMA PRECIZIE, RAPIDITATE Doi elevi silitori ! Astfel sînt cunoscuți în Școala noastră de subofițeri tehnici de radiolocație elevii sergenți I. Govor și V. Minzat. Iată-i, pe amîndoi, în stație, desăvirșindu-și măiestria: La lumina străvezie a beculețelor, elevul sergent Go’vor, cu atenția încordată, urmărește pe ecran apariția primei ținte. Ochiul atent al operatorului a și descoperit-o. Pe planșeta unde lucrează prietenul său, sergentul Minzat, se aștern primele topări — primele date despre evoluția țintei. Apoi alte ținte apar pe ecran, alte coordonate sînt înscrise pe planșetă. După un timp, rolurile sunt inversate. Elevul sergent Minzat trece la ecran, iar colegul său la planșetă. Și astfel, cei doi prieteni se antrenează, reușind ca pînă în prezent să conducă cu precizie și rapiditate cite 7—8 ținte. Elev sergent T. AURELIAN •Tr "S**"»-1MB mm Ififfli MMi SHIC« _____38Sk3» l"5s|s «rjsss* ,m255 ÆSSS"rSS P" , mimdmBE ■—» «minim —" 5255 ggggg "—*■ ___■ Mg* ^ ■ ■ — In numărul de azi Aceeași aplicație tactică — trei rezolvări diferite (pag. 2-a), Tribuna agitatorului. — Discutînd despre calitatea lucrărilor de reparații (pag. 2-a). Revista scrisorilor. — Activități politico-culturale (pag. 2-a). In sprijinul pregătirii conducătorilor de grupe de lecții politice. — Vizită cu tematică la.o gospodărie colectivă (pag. 2-a), Informații de partid (pag. 3-a) LUCRĂRILE MARELUI FORUM DE LA MOSCOVA (pag. 4-a), rmmmmr tÊttU Mn 51IH ifsfi I w** Artileriștii antitanc au ocupat o nouă poziție de tragere. Ei sprijină cu foc oportun și eficace atacul subunității de infanterie moto. Comandantul piesei pe care v-o prezentăm in această fotografie este caporalul Traian Toderaș. Marea majoritate a subordonaților săi au obținut insigna „Militar de frunte". (Foto : Șt. Ionescu) Pentru buna pregătire a tanchiștilor Tancodromul unității este amenajat pe un teren cu multe obstacole naturale, tocmai potrivit pentru pregătirea temeinică a viitorilor mecanici conductori și comandanți de echipaje. Mobilizați de organizația de partid, ostașii din toate subunitățile au lucrat aici multe ore, hotărîți să dea mai repede în folosință acest obiectiv deosebit de necesar pentru instruirea lor. Unitatea se mîndrește de asemenea și cu o altă realizare. Este vorba de parcul de campanie. Pentru ca după exercițiile de conducere, tancurile să nu se mai întoarcă in cazarmă, aflată la cîțiva km de tancodrom, la poalele dealului pe care se întinde tancodromul s-a amenjat un loc special pentru întreținerea și parcarea tehnicii. La terminarea cursei, tancurile trec pe la punctul de control tehnic, la punctul de alimentare cu carburanți și lubrifianți. Apoi se opresc pe un pod care ține loc de rampă de spălare. La executarea lucrărilor, care au necesitat un mare volum de săpături, în special pentru nivelarea terenului, au contribuit toate subunitățile, evidențiindu-se îndeosebi cele comandate de ofițerii Nicolae Cojan și Teodor Stana Nu departe de parcul de campanie a intrat de curînd în exploatare poligonul automatizat pentru tragerile cu armamentul de pe tanc. Dotat cu cele mai moderne aparate, noul poligon va contribui, într-o măsură însemnată, la buna pregătire a viitorilor mecanici conductori și comandanți de tancuri Căpitan T. MARGINEANT ECHIPA DE FOTBAL A CÎȘTIGAT .CUPA R.P.R. STEAUA Citiți în pagina 3-a rubrica noastră de SPORI Compania luase repaus. Militarii, după multe ore de muncă, din care aproape jumătate pe timp de noapte, erau totuși foarte vioi. Buna dispoziție izvora dintr-un fapt deosebit de important : dăduseră in exploatare podul pe care l-au construit cu două ore înainte de termen Căpitanul Ilie Iancu era mulțumit de felul cum lucraseră ostașii. „Au fost la înălțime“ — își spuse în timp ce se îndepărta de pod. Călca rar, îndreptindu-se spre locul unde se aflau subordonații. In minte îi stăruiau încă imagini din timpul construcției podului ...Ii revedea pe militari avîntîndu-se vitejește la lucru... Ii revedea pe cei de la echipa de suprastructură, din subordinele locotenentului-major Radu, pe caporalul Ciortan, mecanicul automacaralei, montînd blocurile de grinzi, rapid și cu precizie. Vedea portița de transport, manevrată cu pricepere de militarii din echipa caporalului Tincenco, care, ca niște marinari încercați, înfruntau apa învolburată a rîului, aprovizionînd continuu cu materiale echipa de suprastructură și echipa de batere a piloților. Revăzu apoi lucrul la bateria de batere a piloților. Mînuiți cu pricepere, berbecii porneau de la prima lovitură. In mai puțin de treizeci de minute, paleta era bătută, cu întrecerea era în toi... Mecanichizeliști — sergentul Ilie Tudor, caporalul Constantin Stănescu, soldatul fruntaș Onofrie Petre și soldatul Turcu’Gheorghe își respectau întocmai angajamentele luate în adunarea utemiștilor... Ei munceau cu însuflețire, străduindu-se să termine lucrarea intr-un timp cit mai scurt. Sudoarea se șiroia pe frunte... începuse să bată vintul aplecînd pînă la pămint tufanii de arin și răchită de pe malurile rîului. Locotenentul Vișan verificase mai întii măsurile de siguranță pentru lucrul la apă, apoi calm, își îmbărbăta ostașii, arătind fiecăruia ce avea de făcut.. După aceea a început să plouă, cu picături mari, care cădeau pe portiță ca răpăitul unor tobe. Azi seoarcă, soldatul fruntaș Bănuț Eremia și soldatul Dumitru Melcioiu urcau cu agilitate scările cadrului vertical , declanșau berbecul, coborau pe portiță pentru a ajuta mecanicilor la instalarea următorilor piloți și iar se avantau pe cadru. Furia vîntului și jocul dezordonat al portiței cereau atenție deosebită. O mișcare greșită în această situație putea avea urmări neplăcute. Curajul și experiența locotenentului Vișan întăreau convingerea tuturor militarilor că misiunea va fi îndeplinită la timp, încrezători în forțele lor, în tehnica cu care lucrau, militarii înfruntau cu dirzenie furtuna dezlănțuită. Comenzile se dădeau prin semne și se executau prompt. De fapt, altfel nici nu se putea : exploziile asurzitoare ale berbecilor, zgomotele stridente ale motojoagărelor, amestecate cu răpăitul sacadat al ploii, făceau imo posibilă comunicarea prin voce. Paleile, la intervale de timp constante, se aliniau una după alta pe lățimea cursului de apă, lat de peste o sută de metri. Echipa de montare a suprastructurii era obligată să „țină aproape“. Situația creată nu era deloc ușoară. Comunistul Radu Mihai și-a dat seama că trebuie luate rapid măsuri hotărite. A reorganizat echipa, a dat misiuni fiecărui ostaș, apoi a mobilizat în așa fel militarii, nncit ritmul de construcție a podului, era cel imprimat de echipa de batere a piloților. Comandantul își aminti că, încă de la inceputul anului de instrucție, el își manifestase încrederea în ostașii săi. Acum insă, i se întărise și mai mult convingerea că în subunitate are oameni de nădejde, curajoși. Se gîndea la acești tineri minunați, plini de hotărire și dirzenie, care nu numai acum, ci și în alte aplicații și la concursul pe armă au obținut tot rezultate bune și foarte bune. Acum își dădea limpede seama de ce, obosit cum era, în loc să se odihnească se îndreptase spre militari, înțelegea că forța care-l atrăgea spre ei nu era altceva decît dragostea față de subordonații săi. Căpitan TIVAN Pe malul apei ȘEDINȚĂ de instrucție antichimică La instrucția antichimică, militarii din unitatea noastră și-au însușit multe cunoștințe referitoare la degazare, dezactivare și dezinfectarea tehnicii de luptă și echipamentului. In scopul de a aplica in practică aceste noțiuni, zilele trecute s-a desfășurat o ședință cu tema : „Trecerea trupelor prin punctul de prelucrare specială“. Punctul a fost amenajat într-un teren corespunzător, respectîndu-se în întregime prevederile regulamentului. Timp de cîteva ore, militarii au executat practic operațiunile de prelucrare specială a armamentului, tehnicii de luptă și a personalului. Au acționat mai bine subordonații căpitanului I. Păunescu, evidențiindu-se plutonierul-major V. Croitoru, caporalul I. Cornea și alții. Locotenent major P. TARCATU CALIFICAȚI LA LOCUL DE MUNCĂ DEVA, 9 (Coresp. Agerpres). Prim-jurnaliștii Simion Jurcă, Gheorghe Schhnei și Ion Bîldea, de la Combinatul siderurgic Hunedoara, au calificat in ultimii ani la agregatele la care lucrează mai mult de 30 de muncitori. Sub îndrumarea lor, pe platforma furnalelor își însușesc acum noi cunoștințe profesionale o altă serie de jurnaliști care urmează să lucreze la primul furnal de 1.000 m.c. aflat în prezent în construcție. Numeroși alți siderurgiști cu experiență, printre care și maistrul oțelar Aurel Stanciu, de la noua oțelărie Martin, folosesc o parte din timpul zilei de lucru pentru instruirea muncitorilor mai tineri, înconjurați cu căldură și grijă tovărășească de către siderurgiștii fruntași, peste 1500 de tineri jurnaliști, oțelari, laminatori etc. de la combinatul siderurgic Hunedoara și Uzinele „Victoria“ din Căian sînt ajutați în mod organizat să-și îmbogățească cunoștințele profesionale. Sortimente noi de bunuri de larg consum în industria locală Industria locală dobrogeană a introdus în acest an în producție peste 30 de noi sortimente de bunuri de larg consum, întreprinderea de prelucrare a lemnului din Constanța și întreprinderile economice raionale Tulcea și Cobadin, de exemplu, lucrează în prezent tipuri noi de mobilă de bucătărie din plăci fibro-lemnoase executate în combinație cu materiale plastice, paturi pentru copii, din lemn de stejar, biblioteci și alte asemenea produse. In alte unități ale industriei locale din Medgidia și Tulcea se confecționează, de asemenea, diferite modele noi de bunuri de larg consum.. (Agerpres" Participă ...... la înfrumusețarea orașelor și satelor regiunii PLOIEȘTI, 9 (Coresp. Agerpres). — In frunte cu deputații, numeroși cetățeni din regiunea Ploiești participă cu însuflețire la acțiunile de înfrumusețare a orașelor și satelor. Pînă în prezent, locuitorii orașului și raionului Cîmpina sînt în fruntea întrecerii pentru obținerea Steagului de fruntași în această acțiune. Prin muncă patriotică, ei au executat lucrări de întreținere a drumurilor și șoselelor pe o lungime de circa 340 km, au reparat peste 80 de poduri și podețe, au plantat pe marginea drumurilor mii de pomi fructiferi și arbuști ornamentali. Numai în primele cinci luni ale anului, cetățenii din regiunea Ploiești au efectuat diferite lucrări de interes obștesc, permițînd sfaturilor populare să realizeze economii în valoare de peste 6 milioane lei. In toiul bătăliei pentru recoltare Pe ogoarele parcă fără sfîrșit ale Dobrogei de aur, în aceste zile toride, freamătul muncii nu mai contenește de dimineață pînă noaptea tirziu. In toate gospodăriile de stat și gospodăriile colective se desfășoară din plin, sub conducerea organizațiilor de partid, bătălia pentru ca noua recoltă să fie strînsă intr-un timp scurt și fără pierderi. Lozinca „Nici un bob pierdut" a găsit un larg ecou în rîndul oamenilor muncii care lucrează pe ogoarele regiunii. In vederea campaniei de recoltare s-au făcut pregătiri intense. O atenție deosebită s-a dat reparării combinelor, secerătorilor, preselor de balotat paie, precum și asigurării celorlalte materiale, instruirii mecanizatorilor și colectiviștilor. Din timp au fost pregătite ariile, s-au numit din vreme delegați de batoze, consiliile agricole raionale , au organizat, pe centre de comune, , ședințe de lucru cu inginerii agronomi,’ președinții de gospodării agricole colective și delegați ai S.M.T.urilor.’ Cu acest prilej s-au întocmit planuri operative de desfășurare a lucrărilor agricole de vară și în special a secerișului. Organizațiile de partid și-au intensificat în aceste zile și mai mult activitatea. Intre mecanizatorii de la S.M.T. care participă la strîn De la trimisul nostru sui recoltei, între brigăzi, echipe și colectiviști se desfășoară, cu rodnice rezultate, o largă întrecere socialistă. Printr-o intensă muncă de agitație, folosindu-se din plin presa, gazetele de perete, activitatea agitatorilor, se popularizează experiența și realizările brigăzilor, ale echipelor, ale mecanizatorilor și colectiviștilor fruntași. Toate acestea au creat un avint general în muncă, recoltatul desfășurîndu-se in aceste zile din plin. Pînă in prezent, toate gospodăriile agricole de stat din regiune, gospodăriile agricole colective din raioanele Hîrșova, Tulcea și Istria au recoltat în întregime suprafețele cultivate cu orz. Colectiviștii din Castelu, Ada Marinescu, Ostrov, Zebil, precum și gospodăriile agricole de stat din Amzacea, Moșneni, Agigea și altele au obținut producții de orz care depășesc cu 300—500 kg la hectar pe cele planificate. Aceste realizări sporesc și mai mult elanul în muncă al mecanizatorilor și colectiviștilor. Primele zile de muncă în campania de recoltare au dat și primii fruntași. Printre aceștia se numără mecanizatorii Ion Rădulescu și D. Șerban de la g.a.c. „Poarta Albă“, Tr. Tenea de la S.M.T. Castelu și alții, care pentru a grăbi strîngerea păioaselor se străduiesc să folosească din plin timpul de muncă și capacitatea de lucru a mașinilor, reușind să recolteze zilnic peste 20 tone de griu ; acestora li se adaugă colectiviști ca I. Brașoveanu, Dogaru Tanase, Irina Baciu din comuna Mahmudia, raionul Tulcea, și mulți alții care, muncind cu entuziasm și hărnicie, își aduc aportul la strîrngerea la timp și fără pierderi a recoltei din acest an. I. PLOEȘTEANU Pentru terminarea la timp și fără pierderi a recoltării păioaselor, colectiviștii din comuna Tunari, București, regiunea și-au mobilizat toate forțele. In clișeu : Nicolae Răducanu care a realizări obținut însemnate în muncă pe timpul strînsului recoltei. (Foto : Al. Mihai;