Apărarea Patriei, iulie 1962 (Anul 18, nr. 155-180)

1962-07-10 / nr. 162

Pentru patria noastra, Republica Populară Romîna ! * APAR­AR­EA PATRIEI 1­ f ^ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 162 (4935) Marți 10 iulie 1962 4 PAGINI — 20 BANI j5s*",."*«5*55r" ~"ț­5ss5««._ fBBk m ÜfeSB Aplicația a început încă din zori. A du­rat toată ziua. Avia­torii, radiolocatoriștii și artileriștii antiae­rieni au fost cu toții la datorie. Situațiile și misiunile s-au suc­cedat cu repeziciune. Acțiunile s-au desfă­șurat pe spații mar­ii în condiții de bru­iaj intens. Toate ace­stea n-au constituit însă o piedică în în­deplinirea misiunilor ce li s-au încredințat aviatorilor din unita­tea „IV“. In înaltul cerului au săgetat tot timpul cu viteză ame­țitoare reactoare pi­lotate de vînători ex­perimentați. Misiunea de interceptare a fost executată cu succes. Din punctul de co­mandă, pe calea un­delor, ei au fost con­duși cu multă price­pere și precizie. De cine ? De oamenii de la planșetă, de la e­nim­p Linii, calcule, zeci măsurători, de în­semnări, toate trebu­iau executate în cel mai scurt timp. Mili­tarii din punctul de comandă , naviga­tori, planșetiști, radi­­ști, dictori și de alte specialități — au mun­cit cu însuflețire. Navigatori în punc­tul de comandă al u­­nității, căpitanii Ște­fan Ionescu și Lau­­rențiu Cozma, sînt ti­neri, dar cu expe­riență în această mun­­c­e. Și unul și altul sînt fii de muncitori de prin părțile Moldovei. Primul a lucrat îna­inte de a deveni ofi­țer ca montator de lo­comotive la atelierele C.F.R.­Pașcani, iar ce­lălalt ca lăcătuș-me­­canic la una din în­treprinderile din Iași. Școala uzinei, școală a vieții, a exercitat o puternică înrîurire a­­supra lor, i-a ajutat să se formeze ca ce­tățeni cu o conștiință înaintată.Din tinerețe cei doi navigatori de astăzi și-au manifestat do­rința să muncească în aviație. Fiindu-le larg deschise porțile școli­lor, ca de altfel tutu­ror tinerilor din pa­tria noastră, visul lor a devenit realitate. In școala militară au muncit cu tragere de inimă, pregătin­­du-se cu temeinicie pentru viitoarea lor meserie. Pentru sîr­guința lor la învăță­tură, deseori au fost evidențiați de către comandanți. De la terminarea școlii, ei îndeplinesc cu cinste misiunea grea, dar frum­oasă, de naviga­tor.Sînt îndrăgostiți de munca lor. Atunci cînd piloții își iau zborul, simt ca și ei se află sus, în cabină, ajutîndu-i cu sfatul, cu experiența lor. Așa s-au petrecut lucrurile și la aplica­ția pe care au execu­tat-o nu de mult. In toiul „luptei“, coman­dantul a hotărît ca țintele să fie inter­ceptate la distanțe maxime, înainte de a­­liniamentele stabilite, întreaga echipă de luptă prinsese parcă aripi, ne mărturisește căpitanul Ionescu. Calculele la planșetă s-au executat cu­ re­peziciune și precizie. La fel de repede și cu exactitate au fost transmise comenzile. Intr-un timp mult mai scurt decit pre­văd haremurile, vî­­nătorii au pornit că­tre aliniamentele de interceptare. Cînd vînătorii au ajuns în apropierea țintelor, și-a intensi­ficat activitatea navi­gatorul operator, că­pitanul Cozma, care lucrează ..la tub“. El a reușit să realizeze dirijarea directă a vî­­nătorilor la ținte în timpul cel mai scurt, cu minimum de co­menzi. Ba, mai mult, au fost frecvente si­tuațiile cînd a trebuit să dirijeze simultan mai mulți vînători a­­supra mai multor ținte. Misiunea a fost­­ greu de îndeplinit, deoarece se executa în condiții de bruiaj intens. Antrenamen­tul, iscusința, și-au spus însă cuvîntul. Interceptarea ținte­lor în aceste condiții a fost posibilă și da­a­torită bunei pregătiri echipajului S.R.L. care a asigurat urmă­rirea semnalelor țintă pe ecran, iar vînătorii au putut să fie diri­jați de navigatorul o­­perator direct în pozi­ție favorabilă de­­„atac“. Important este că țintele au fost des­coperite la­ timp, și la distanță maximă, ceea ce în condiții reale de luptă în­seamnă zădărnicirea atacului aviației ina­mice . Astfel, coman­dantul a avut posibi­litatea să folosească rațional și cu mai mu­ltă eficacitate for­țele....In înaltul cerului, „lupta“ a continuat ore în șir. In același timp, căpitanii Fl. Nițu, I. Lapoviță, ca­poralul D. Topîrceanu, soldatul­ fruntaș St. Marin, soldatul M. Alexandru, ca și în­treaga echipă de luptă au acționat ca un sin­gur om. Iată un episod din desfășurarea aplicației : — 982, dreapta 10 Mărește cu 100 — i se indică vînătorului. A­­cesta simte în vocea caldă toată încrede­rea și răspunderea de tovarăș a navigatoru­lui și răspunde : — Sînt 982, am în­țeles. După cîteva clipe pline de încordare, la punctul de comandă se aud cuvinte care umplu inimile de bucurie : — Sînt 982. Văd ținta... Atac ! Un viraj, o mane­vră îndrăzneață, și in­terceptarea a reușit foarte bine, pe alinia­mentul ordonat. Me­reu așa, pe tot timpul aplicației, oamenii de aici, din punctul de comandă, și-au făcut pe deplin datoria. Fe­licitările primite din partea reprezentantu­lui eșalonului superior care a condus aplicația le-au meritat din plin. Locotenent-colonel I BELCIUG Căpitan Z. IVAN Căpitan ȘTEFAN IONESCU ____% * Căpitan LAURENTIU COZMA PRECIZIE, RAPIDITATE Doi elevi silitori ! Astfel sînt cunoscuți în Școala noastră de subofițeri tehnici de radiolocație elevii sergenți I. Govor și V. Minzat. Iată-i, pe amîndoi, în stație, desăvirșindu-și măiestria: La lumina străvezie a beculețelor, elevul sergent Go’vor, cu aten­ția încordată, urmărește pe ecran apariția primei ținte. Ochiul a­­tent al operatorului a și descoperit-o. Pe planșeta unde lucrează prietenul său, sergentul Minzat, se aștern primele topări — primele date despre evoluția țintei. Apoi alte ținte apar pe ecran, alte coordonate sînt înscrise pe planșetă. După un timp, rolurile sunt inversate. Elevul sergent Minzat trece la ecran, iar colegul său la planșetă. Și astfel, cei doi prieteni se antrenează, reușind ca pînă în prezent să conducă cu precizie și rapiditate cite 7—8 ținte. Elev sergent T. AURELIAN •Tr "S**"»-1MB mm Ififfli MMi SHIC« _____38Sk3» l"­­5s|s «rjsss* ,m­­255 ÆSSS"rSS P" , mimdmBE ■—» «minim —" 5255 ggggg "—*■ ___■ Mg* ^ ■ ■ — In numărul de azi Aceeași aplicație tactică — trei rezolvări diferite (pag. 2-a), Tribuna agitatorului. — Discutînd despre calitatea lucrărilor de repa­rații (pag. 2-a). Revista scrisorilor. — Activități politico-culturale (pag. 2-a). In sprijinul pregătirii conducăto­rilor de grupe de lecții politice. — Vizită cu tematică la.­o gospodărie colectivă (pag. 2-a), Informații de partid (pag. 3-a) LUCRĂRILE MARELUI FORUM DE LA MOSCOVA (pag. 4-a), rm­mmmr tÊttU Mn 51IH ifsfi I w** Artileriștii antitanc au ocupat o nouă poziție de tragere. Ei sprijină cu foc oportun și efica­ce atacul subunității de infanterie moto. Comandantul piesei pe care v-o prezentăm in această fotografie este caporalul Traian Toderaș. Marea majoritate a subordonaților săi au obținut insigna „Militar de frunte". (Foto : Șt. Ionescu) Pentru buna pregătire a tanchi­știl­or Tancodromul unității este ame­najat pe un teren cu multe ob­stacole naturale, tocmai potrivit pentru pregătirea temeinică a viitorilor mecanici conductori și comandanți de echipaje. Mobili­zați de organizația de partid, os­tașii din toate subunitățile au lu­crat aici multe ore, hotărîți să dea mai repede în folosință acest obiectiv deosebit de necesar pen­tru instruirea lor. Unitatea se mîndrește de ase­menea și cu o altă realizare. Este vorba de parcul de campanie. Pentru ca după exercițiile de con­ducere, tancurile să nu se mai în­toarcă in cazarmă, aflată la cîțiva km de tancodrom, la poalele dea­lului pe care se întinde tancodro­mul s-a amenjat un loc special pentru întreținerea și parcarea tehnicii. La terminarea cursei, tancurile trec pe la punctul de control tehnic, la punctul de ali­mentare cu carburanți și lubri­­fianți. Apoi se opresc pe un pod care ține loc de rampă de spă­lare. La executarea lucrărilor, care au necesitat un mare volum de săpături, în special pentru nivela­rea terenului, au contribuit toate subunitățile, evidențiindu-se înde­osebi cele comandate de ofițerii Nicolae Cojan și Teodor Stana Nu departe de parcul de cam­panie a intrat de curînd în ex­ploatare poligonul automatizat pentru tragerile cu armamentul de pe tanc. Dotat cu cele mai mo­derne aparate, noul poligon va contribui, într-o măsură însem­nată, la buna pregătire a viitori­lor mecanici conductori și coman­danți de tancuri Căpitan T. MARGINEANT ECHIPA DE FOTBAL A CÎȘTIGAT .CUPA R.P.R. STEAUA Citiți în pagina 3-a rubrica noastră de SPORI Compania luase repaus. Militarii, după multe ore de muncă, din care aproape jumătate pe timp de noap­te, erau totuși foarte vioi. Buna dispoziție izvora dintr-un fapt de­osebit de important : dăduseră in exploatare podul pe care l-au con­struit cu două ore înainte de ter­men Căpitanul Ilie Iancu era mulțu­mit de felul cum lucraseră ostașii. „Au fost la înălțime“ — își spuse în timp ce se îndepărta de pod. Călca rar, îndreptindu-se spre lo­cul unde se aflau subordonații. In minte îi stăruiau încă imagini din timpul construcției podului ...Ii revedea pe militari avîntîn­­du-se vitejește la lucru... Ii revedea pe cei de la echipa de suprastruc­tură, din subordinele locotenentu­­lui-major Radu, pe caporalul Cior­tan, mecanicul automacaralei, montînd blocurile de­­ grinzi, ra­pid și cu precizie. Vedea portița de transport, manevrată cu pri­cepere de militarii din echipa ca­poralului Tincenco, care, ca niște marinari încercați, înfruntau apa învolburată a rîului, aprovi­­zionînd continuu cu materiale e­­chipa de suprastructură și echipa de batere a piloților. Revăzu apoi lucrul la bateria de batere a piloților. Mînuiți cu pricepere, berbecii porneau de la prima lovitură. In mai puțin de treizeci de minute, paleta era bă­tută, cu­ întrecerea era în toi... Mecani­chizeliști — sergentul Ilie Tudor, caporalul Constantin Stă­­nescu, soldatul­ fruntaș Onofrie Petre și soldatul Turcu’Gheorghe își respectau întocmai angaja­mentele luate în adunarea­­ ute­­miștilor... Ei munceau cu însufle­țire, străduindu-se să termine lu­crarea intr-un timp cit mai scurt. Sudoarea se șiroia pe frunte... începuse să bată vintul aple­­cînd pînă la pămint tufanii de arin și răchită de pe malurile rîului. Locotenentul Vișan verifi­case mai întii măsurile de sigu­ranță pentru lucrul la apă, apoi calm, își îmbărbăta ostașii, ară­­tind fiecăruia ce avea de făcut.. După aceea a început să plouă, cu picături mari, care cădeau pe portiță ca răpăitul­­ unor tobe. Azi seoarcă, soldatul­ fruntaș Bănuț Eremia și soldatul Dumitru Mel­­cioiu urcau cu agilitate scările cadrului vertical , declanșau ber­becul, coborau pe portiță pentru a ajuta mecanicilor la instalarea următorilor piloți și iar se ava­n­­tau pe cadru. Furia vîntului și jocul dezordonat al portiței ce­reau atenție deosebită. O mișcare greșită în această situație putea avea urmări neplăcute. Curajul și experiența locote­nentului Vișan întăreau convinge­rea tuturor militarilor că misiu­nea va fi îndeplinită la timp, încrezători în forțele lor, în teh­nica cu care lucrau, militarii în­fruntau cu dirzenie furtuna dez­lănțuită. Comenzile se dădeau prin semne și se executau prompt. De fapt, altfel nici nu se putea : exploziile asurzitoare ale berbeci­lor, zgomotele stridente ale moto­­joagărelor, amestecate cu răpăi­tul sacadat al ploii, făceau imo po­­sibilă comunicarea prin voce. Paleile, la intervale de timp constante, se aliniau una după alta pe lățimea cursului de apă, lat de peste o sută de metri. E­­chipa de montare a suprastruc­turii era obligată să „țină a­­proape“. Situația creată­ nu era deloc ușoară. Comunistul Radu Mihai și-a dat seama că trebuie luate rapid măsuri hotărite. A re­organizat echipa, a dat misiuni fiecărui ostaș, apoi a mobilizat în așa fel militarii, nncit ritmul de construcție a podului, era cel im­primat de echipa de batere a pi­loților. Comandantul își aminti că, încă de la inceputul anului de instruc­ție, el își­ manifestase încrederea în ostașii săi. Acum insă, i se în­tărise și mai mult convingerea că în subunitate are oameni de nădejde, curajoși. Se gîndea la acești tineri minunați, plini de hotărire și dirzenie, care nu nu­mai acum, ci și în alte aplicații și la concursul pe armă au obținut tot rezultate bune și foarte bune. Acum își dădea limpede seama de ce, obosit cum era, în loc să se odihnească se îndreptase spre militari, înțelegea că forța care-l atrăgea spre ei nu era altceva decît dragostea față de subordo­nații săi. Căpitan T­­IVAN Pe malul apei ȘEDINȚĂ de instrucție anti­chimică La instrucția antichimică, mili­tarii din unitatea noastră și-au însușit multe cunoștințe referi­toare la degazare, dezactivare și dezinfectarea tehnicii de luptă și echipamentului. In scopul de a aplica in practică aceste noțiuni, zilele trecute s-a desfășurat o șe­dință cu tema : „Trecerea trupe­lor prin punctul­­ de prelucrare specială“. Punctul a fost amenajat în­­tr-un teren corespunzător, res­­pectîndu-se în întregime preve­derile regulamentului. Timp de cîteva ore, militarii au executat practic operațiunile de prelucrare specială a armamentului, tehnicii de luptă și a personalului. Au acționat mai bine subordo­nații căpitanului I. Păunescu, evi­­dențiindu-se plutonierul-major V. Croitoru, caporalul I. Cornea și alții. Locotenent major P. TARCATU CALIFICAȚI LA LOCUL DE MUNCĂ DEVA, 9 (Coresp. Agerpres). Prim-jurnaliștii Simion Jur­­că, Gheorghe Schhnei și Ion Bîldea, de la Combinatul si­derurgic Hunedoara, au califi­cat in ultimii ani la agrega­tele la care lucrează mai mult de 30 de muncitori. Sub îndru­marea lor, pe platforma fur­nalelor își însușesc acum noi cunoștințe profesionale­ o altă serie de jurnaliști care urmea­ză să lucreze la primul furnal de 1.000 m.c. aflat în prezent în construcție. Numeroși alți siderurgiști cu experiență, printre care și maistrul­ oțelar Aurel Stanciu, de la noua oțelărie Martin, fo­losesc o parte din timpul zilei de lucru pentru instruirea muncitorilor mai tineri, înconjurați cu căldură și grijă tovărășească de către siderur­­giștii fruntași, peste 1­500 de tineri jurnaliști, oțelari, lami­­natori etc. de la combinatul siderurgic Hunedoara și Uzi­nele „Victoria“ din Căian sînt ajutați în mod organizat să-și îmbogățească cunoștințele pro­fesionale. Sortimente noi de bunuri de larg consum în industria locală Industria locală dobrogeană a introdus în acest an în pro­ducție peste 30 de noi sorti­mente de bunuri de larg con­sum, întreprinderea de prelu­crare a lemnului din Constanța și întreprinderile economice raionale Tulcea și Cobadin, de exemplu, lucrează în prezent tipuri noi de mobilă de bucă­tărie din plăci fibro-lemnoase executate în combinație cu materiale plastice, paturi pen­tru copii, din lemn de stejar, biblioteci și alte asemenea pro­duse. In alte unități ale indu­striei locale din Medgidia și Tulcea se confecționează, de asemenea, diferite modele noi de bunuri de larg consum.. (Agerpres" Participă ...... la înfrumusețarea orașelor și satelor regiunii PLOIEȘTI, 9 (Coresp. Ager­pres). — In frunte cu deputații, nu­meroși cetățeni din regiunea Ploiești participă cu însuflețire la acțiunile de înfrumusețare a orașelor și satelor. Pînă în prezent, locuitorii orașului și raionului Cîmpina sînt în fruntea întrecerii pentru obți­nerea Steagului de fruntași în această acțiune. Prin muncă patriotică, ei au executat lucrări de întreținere a drumurilor și șoselelor pe o lungime de circa 340 km, au reparat peste 80 de poduri și podețe, au plantat pe margi­nea drumurilor mii de pomi fructiferi și arbuști ornamen­tali. Numai în primele cinci luni ale anului, cetățenii din regiunea Ploiești au efectuat diferite lucrări d­e interes ob­ștesc, permițînd sfaturilor populare să realizeze economii în valoare de peste 6 milioane lei. In toiul bătăliei pentru recoltare Pe ogoarele parcă fără sfîrșit ale Dobrogei de aur, în aceste zile toride, freamătul muncii nu mai contenește de dimineață pînă noaptea tirziu. In toate­­ gospodă­riile de stat și gospodăriile colec­tive se desfășoară din plin, sub conducerea organizațiilor de partid, bătălia pentru ca noua recoltă să fie strînsă intr-un timp scurt și fără pierderi. Lozinca „Nici un bob pierdut" a găsit un larg ecou în rîndul oamenilor muncii care lu­crează pe ogoarele regiunii. In vederea campaniei de recol­tare s-au făcut pregătiri intense. O atenție deosebită s-a dat re­parării combinelor, secerătorilor, preselor de balotat paie, precum și asigurării celorlalte materiale, in­struirii mecanizatorilor și colecti­viștilor. Din timp au fost pregă­tite ariile, s-au numit din vreme delegați de batoze, consiliile agri­cole raionale , au organizat, pe cen­tre de comune, , ședințe de­­­ lucru cu inginerii agronomi,’ președinții de gospodării agricole colective și delegați ai S.M.T.­­urilor.’ Cu acest prilej s-au întoc­mit planuri ope­rative de desfășu­rare a lucrărilor agricole de vară și în special a secerișului. Organizațiile de partid și-au in­tensificat în aces­te zile și mai mult activitatea. Intre mecanizatorii de la S.M.T. care participă la strîn­ De la trimisul nostru sui recoltei, între brigăzi, echipe și colectiviști se desfășoară, cu rodnice rezultate, o largă întrecere socialistă. Printr-o intensă mun­că de agitație, folosindu-se din plin presa, gazetele de perete, ac­tivitatea agitatorilor, se populari­zează experiența și realizările bri­găzilor, ale echipelor, ale mecani­zatorilor și colectiviștilor fruntași. Toate acestea au creat un avint general în muncă, recoltatul des­­fășurîndu-se in aceste zile din plin. Pînă in prezent, toate gospodă­riile agricole de stat din regiune, gospodăriile agricole colective din raioanele Hîrșova, Tulcea și Istria au recoltat în întregime supra­fețele­­ cultivate cu orz. Co­lectiviștii din­ Castelu, Ada Ma­­rinescu, Ostrov,­­ Zebil, precum și gospodăriile agricole de stat din Amzacea, Moșneni, Agigea și altele au obținut producții de­­ orz care depășesc cu 300—500 kg la hectar pe­­ cele planificate. Aceste realizări sporesc și mai mult ela­nul în muncă al mecanizatorilor și colectiviștilor. Primele zile de muncă în cam­pania de recoltare au dat și primii fruntași. Printre aceștia­­ se nu­mără mecanizatorii Ion Rădulescu și D. Șerban de la g.a.c. „Poarta Albă“, Tr. Tenea de la S.M.T. Castelu și alții, care pentru a grăbi strîngerea păioaselor se străduiesc să folosească din plin timpul de muncă și capacitatea de lucru a mașinilor, reușind să recolteze zil­nic peste 20 tone de griu ; aces­tora li se adaugă colectiviști ca I. Brașoveanu, Dogaru Tanase, Irina Baciu din comuna Mahmu­­dia, raionul Tulcea, și mulți alții care, muncind cu entuziasm și hărnicie, își aduc aportul la strîrn­­gerea la timp și fără pierderi a recoltei din acest an. I. PLOEȘTEANU Pentru termi­narea la timp și fără pierderi a recoltării păioa­­selor, colectiviștii din comuna Tu­nari, București, regiunea și-au mobilizat toate forțele. In clișeu : Ni­colae Răducanu care a realizări obținut însem­nate în muncă pe timpul strîn­­sului recoltei. (Foto : Al. Mihai;

Next