Apărarea Patriei, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 233-258)

1962-10-02 / nr. 233

Pentru patria noastra, Republica Populară Romînâ f #APARAREA PAATRIEI )(F Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. tu­­ ......... ........................ ............... &M­E XVIII Nr. 233 (5006) Mărfi 2 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI PIN VIATA UNITATHOR. A început concursul de tragere cu armamentul de infanterie pe Forțele Armate (Prin telefon). — Ieri, în po­ligonul din garnizoana Sibiu a avut loc deschiderea festivă a concursului de tragere cu ar­mamentul de infanterie pe for­țele armate. Infanteriști, artileriști, avia­tori, marinari, maeștri ai tra­gerilor precise din toate ar­mele, sînt aliniați în fața tri­bunei oficiale. O comandă scurtă. Se pre­zintă armele pentru onor. Colo­nelul Virgil Georgescu, arbitrul principal al concursului, rapor­tează generalului-maior Emil Herescu că loturile participan­te sînt gata pentru începerea întrecerilor. Luînd cuvîntul, generalul­­maior Herescu arată, printre altele, că a devenit o tradiție ca an de an la concursuri să se întîlnească cei mai buni tră­gători ai forțelor noastre ar­mate, ofițeri, subofițeri, mili­tari în termen cu o pregătire temeinică, buni cunoscători și mînuitori ai armamentului din înzestrare, militari capabili să execute misiuni complexe in­diferent de starea vremii, atît ziua cît și noaptea, întrecerile trăgătorilor — continuă vorbi­torul — sînt un bun prilej de a trece în revistă munca de­pusă de comandanți și de loc­țiitorii lor politici, de organi­zațiile de partid și de cele ute­­miste pentru sporirea număru­lui de buni trăgători, de mili­tari și de subunități de frunte. In încheiere, vorbitorul urează succes deplin participanților și declară deschisă actuala ediție a concursului de tragere cu ar­mamentul de infanterie pe for­țele armate. In sunetele „Imnului de Stat al R.P.R.”, steagul patriei noa­stre este înălțat pe catargul din fața tribunei. E un mo­ment solemn pe care fiecare dintre cei prezenți îl trăiește cu emoție, în numele patriei și­­ tot ceea ce ne este drag, militarii armatei noastre popu­lare muncesc cu avînt și dă­ruire, hotărîți să devină luptă­tori iscusiți,­ apărători de nă­dejde ai vieții noastre socia­liste La comandă, loturile se în­torc la dreapta, pregătindu-se pentru defilare. In pas caden­țat, într-o aliniere perfectă, concurenții defilează prin fața tribunei oficiale Invitații și șefii de loturi urcă în foișorul din stingă po­ligonului­­ pavoazat sărbăto­rește. Primii care vor deschide se­ria concursurilor ce vor dura cîteva zile sînt militarii în termen din echipele de cate­gorie A, cu automatul. Din prima serie face parte și capo­ralul Gh. Simion din lotul „Crișul Ca și ceilalți doi con­curenți, el este emoționat, își păstrează însă calmul, sigu­ranța în mișcări. Primele gloanțe trase de ca­poralul Simion pornesc spre țintă. El realizează un punctaj bun. Iată însă că la seria urmă­toare, soldatul­ fruntaș Spiri­don Popa din lotul ,,Dîmbo­vița" reușește o performanță valoroasă, situîndu-se pe pri­mul loc în proba de tragere cu automatul pe timp de zi. El este urmat în clasament de soldatul Aurel Tamaș (lotul „Oltul“) și de soldatul I. Din­­că (tot lotul „Oltul“). Caporalul Simion a trebuit să se mulțumească cu locul 4. Firește, tragerea cu automatul pe timp de noapte va fi hotă­­rîtoare. Condițiile în care se va desfășura concursul, vor decide care sînt cei mai buni trăgători la această dificilă probă. In cursul nopții va avea loc concursul între echipele de ca­tegorie B: ofițeri și militari în termen, la tragerea cu auto­matul Astăzi tragerile continuă cu proba de automat categoria A, ofițeri. Maior I. CAPEI O noua promoție de medici și farmaciști militari Ieri la amiază a avut loc festivitatea absolvirii Cursului de pregătire medico militară de către ofițerii medici și far­maciști militari, promoția 1962. Prezentînd situația școlară a absol­venților, colonelul medic Traian Du­mitrescu, șeful cursului, a subliniat că mai mult de jumătate dintre absolvenț au obținut la examenul de stat medii peste 9. Aceste succese au la bază grija permanentă a partidului și a armatei pentru formarea unor me­dici militari pricepuți, multilateral pregătiți, munca neobosită a cadrelor de comandanți și medici profesori, strădania fiecărui absolvent de a ter­mina cursul cu rezultate cît mai bune. Luînd cuvîntul, generalul-maior Petre Dumitrescu a felicitat călduros pe ab­solvenți, a subliniat sarcinile care le stau în față și le-a urat spor în munca lor viitoare în unități. Căpitanii Stelian Mocăniță, șeful pro­moției de medici militari, și Gheorghe Bujor, șeful promoției de farmaciști mi­litari, au mulțumit partidului și guver­nului pentru condițiile optime de în­­vățămînt create și s-au angajat să muncească cu toată capacitatea pentru a îndeplini cu cinste misiunea nobilă, plină de răspundere, a medicului mili­tar. Locotenent-colonel C. MARINESCU Măsuri în vederea trecerii tehnicii la exploatarea de iarnă In unitatea în care muncește maiorul Severin Mehera și acordă o atenție deosebită trecerii tehnicii de luptă la ex­ploatarea de iarnă, pentru ca această operațiune să se des­fășoare în condiții cît mai bune, s-a organizat o convocare. Comandantul unității a arătat participanților sarcinile care le revin ; apoi, locțiitorul tehnic al comandantului și alți ofițeri de specialitate au prezentat referate de schimb de experiență ca de exemplu : „particularitățile exploatării și conducerii mașinilor pe timp de iarnă“, „Exploatarea și între­ținerea bateriilor de acumulatoare", „Folosirea carburanților și lubrifianților pe timp de iarnă“, „Particularitățile exploa­tării și întreținerii armamentului și a stațiilor de radio­. Prin grija locțiitorului tehnic al comandantului s-au luat din timp măsuri pentru aprovizionarea cu materialele ne­cesare, iar cu cei ce vor exe­cuta practic lucrările s-au orga­nizat ședințe demonstrative Căpitan N­ISTODOR (oncursul nostru PENTRU CEA MAI BUNĂ INFORMAȚIE MILITARĂ Transmisioniștii Își perfecționează pregătirea Prilej de ridicare a calificării profesionale In ciuda multor greutăți întîmpinate, transmisioniștii au reușit ca desfășurării pe timpul aplicației tactice să asigure co­mandanților legături sigure și de calitate. iată cîteva momente mai deosebite pe care transmisioniștii le-au rezolvat cu succes. O stație de radio a fost scoasă din funcțiune temporar și n-a mai răspuns la apelul corespondentu­lui. Maiorul Cordan a luat Dumitru ime­diat inițiativa de a stabili legătura radio (singura posibilă) cu acel punct de coman­dă, printr-o stație ra­dio care lucra în altă rețea. Sau alt caz: La un moment dat, stația sergentului-major Gh. Lup, nu mai putea lucra nici în fonie, nici în telegrafie auditivă. Sergentul-major Gh. Lup, cunoscînd în bu­ne condiții toate pe­ Ajutor tovărășesc Radiotelegrafiștii din unitatea noastră sînt pregătiți în vederea susținerii examenului de specialist clasa a 2-a, care se va ține în cursul lunii octom­brie. Pentru ca antre­namentul să dea re­zultate bune, maiorul Ilie Coman se găsește tot timpul în mijlocul militarilor, îi ajută să înlăture neajunsurile care se ivesc pe par­cursul antrenamentu­lui, clasa a 2-a, ca de e­sibilitățile de lucru ale stației, a trecut de în­dată la luarea legături cu corespondentul prin teleimprimare. El menținut această legă­a­tură neîntrerupt, pînă la sfîrșitul Aplicația a aplicației consti­tuit un prilej minunat de ridicare a califi­cării profesionale, de folosire combinată și complexă a mijloacelor de transmisiuni Maior GR. ALB e­xemplu sergenții Vir­gil Dinga, Petru Ma­tei și Ciobanu Bucur, dau un ajutor tovără­șesc militarilor din a­­nul 1 ca să se pregă­tească temeinic. Soldat-fruntaș ILIE CIOBANU] Radiotelegrafiștii de Locotenentul Iulian Rădulescu este specialist ra­diotelegrafist cla­sa a 2-a. Iată-1, în clișeu, împăr­­tășind din cu­noștințele sale soldatului-frUn­­­taș Arsene Lupu, specialist radio­telegrafist clasa a 3-a, soldatu­lui Bohuș, Alexandru care în zilele­­ acestea susține examenul pentru obținerea calificării de cla­să Foto M. POJOGEANU <4-4- Patriei socialiste — toată puterea noastră de muncă C n maiorul Constantin Pătrașcu, pilot, am făcut cunoștință în atmosfera intimă și prietenoasă a cămi­nului său. Discul pikup-ului se învîrtea uniform și în camera cu o lumină gălbuie pluteau acorduri beethoveniene grave, răscolitoare. Tăceam toți și abia într-un tîrziu spuse soția gazdei noastre, cu glas scăzut.­— Omul meu este tare pa­sionat de muzica clasică, de literatură și de știință, la fel. Apoi pe masă apăru o far­furie cu felii de cozonac gal­ben, pufos, dar deocamdată nimeni nu se atinse de el. Se discuta aprins despre Șosta­­kovici, Enescu, Titus Popovici și Hemmingway. Iar mai tîrziu despre cibernetică și zborurile cosmice. Am cunoscut în persoana maiorului pilot un om cald, extrem de receptiv la frumos (mărturie înseși discoteca și biblioteca cuprinzînd opere din cele mai valoroase), un om cu un larg orizont ideolo­gic, științific și cultural, cu preocupări alese. In zorii zilei următoare, a­­celași Pătrașcu decolă împreu­nă cu alți piloți, In vederea executării unor trageri aerie­ne în ținte terestre. Noi ne-am­ stabilit undeva aproape de a­­ceste ținte și urmăream — u­­neori cu respirația întretăia­tă — picajul cutezător al re­actoarelor ce sclipeau pe ce­rul de un albastru aproape ireal. După fiecare tragere din avion, ne repezeam la ținte, spre a cunoaște rezultatele. Conducătorul zborului în po­ligon, maiorul I. Munteanu, rostea în receptor cuvinte scurte, apăsate. Cineva ne ex­plica, arătînd spre văzduh : — Acela, la orizont, este maiorul Mandare... — Acela, locotenentul-major Lăzărescu... — L-ați zărit ? E avionul pilotat de maiorul Peter Ar­cadie. A venit și rîndul ofițerului Pătrașcu. I­ urmăream în rai­dul său pe orizontul ceresc, apoi în picaj, ca săgeata, spre țintă. Trase. Se îndepărtă, iar veni, iar trase. Ni-l închipuiam cu greu acolo, în carlingă, pe omul de aseară, emoționat de Beethoven. Acum era luptă­tor aerian in misiune. Totul — totul din el se înmănun­­chea în ceea ce se numește elanul și febra luptei. Mai tîrziu am comparat re­zultatele trecute de conducă­torul zborului în tabelul res­pectiv , cel mai bine a tras maiorul C. Pătrașcu ! Din pri­ma tragere lovise ținta, obți­­nînd „foarte bine“. Și alții, ca de pildă ofițerii Mandate, Lă­zărescu și Peter, au lovit ținta din prima intrare, dar cele mai multe proiectile în țintă le-a realizat maiorul Pă­­trașcu. O secundă este întinderea timpului cît sește in poziția avionul se gă­de tragere, exact acolo de unde poate izbi cu proiectilul, din văz­duh, ținta terestră. Cită pre­gătire pentru ca pilotul să se încadreze precis în secundă hotărîtoare ! această Pentru această secundă se fac antre­namente neobosite, se studia­ză tomuri întregi. Pentru cli­pa asta trebuie să înveți a realiza „milimetric“ direcția de intrare, unghiul de picaj, viteza de angajare etc., etc. Pentru această secundă chel­tuiești luni și poate ani de muncă însuflețită, plină de abnegație — dăruire izvorîtă din conștiința de comunist, din dragostea de patrie. Da, patriei socialiste li închină maiorul Pătrașcu — asemenea tuturor ofițerilor noștri — pri­ceperea, capacitatea, toată puterea sa de muncă și cred că este încă ceva. In măiestria de luptă a maioru­lui Pătrașcu, alături de toate acestea, palpită dragostea față de frumos, pasiunea față de Enescu, Șostakovici și Ar­­ghezi, setea de a cunoaște cît mai multe din lumea minunată a științei și culturii. Locotenent-colonel L. TARCC LA POSTUL SĂU Tovarășii Gheorghe Gheorghiu - Dej și Ion Gheorghe Maurer au sosit la Djakarta CĂLDUROASA PRIMIRE FĂCUTĂ SOLILOR POPORUL­UI ROMÎN ÎN CAPITALA INDONEZIEI DJAKARTA. 1. —.Trimisul spe­ci­al Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne, care îm­preună cu tovarășii Ion Gheor­ghe Maurer, președintele Consi­liului de Miniștri, și Corneliu Mă­­nescu, ministrul afacerilor ex­terne, face o vizită de prietenie în Indonezia la invitația preșe­dintelui și primului ministru al Republicii Indonezia, dr. Sukar­no, a­ sosit la Djakarta luni la ora 13,23, ora locală (7,53 ora Bucureștiului). Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legănați de briza o­­ceanului, este împodobit sărbă­torește. Sînt arborate drapele de stat ale Republicii Indonezia și Republicii Populare Romîne, dra­pelul forțelor armate ale Repu­blicii Indonezia. Lângă portretele conducătorilor de stat ai Republi­cii Populare Romîne și Indone­ziei, pe frontispiciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în limba indoneziana : "..BUN VENIT EXCELENTEI SALE DOMNUL GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ. PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL R. P. ROMiNE“. In întîmpinarea înalților oaspeți romîni au venit pe aeroport dr. Sukarno, președintele și primul ministru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, locțiitor al minis­trului prim, generalul Nasution, ministrul apărării, și alți membri ai guvernului, înalți demnitari personalități ale vieții politice, culturale și economice, generali și ofițeri superiori. Era de față o delegație din Irianul de Vest în frunte cu re­verendul Rumanium. Pe aeropor­t se aflau, de aseme­nea, șefii misiunilor diplomatice acreditați la Djakarta și alți membri ai corpului diplomatic. Erau prezenți Pavel Silard, am­basadorul R. P. Romîne în Indo­nezia, și membrii ambasadei. Pe aeroport se aflau mii de lo­cuitori ai Djakartei și numeroși ziariști indonezieni, corespondenți ai agențiilor de presă, ziarelor și posturilor de radio și televiziune străine, ziariști romîni. Avionul „11-18“ a apărut dea­supra aeroportului escortat de a­­vioane cu reacție aparținînd for­țelor armate indoneziene și după cîteva minute a aterizat. Din a­­vion au coborît tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corneliu Mănescu, înalții oaspeți au fost întîmpinați de președin­tele dr. Sukarno, care i-a salutat călduros. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej și dr. Sukarno s-au îmbrățișat prietenește.­Pre­ședintele Sukarno s-a îmbrățișat de asemenea cu tovarășul Ion Gheorghe Maurer. Președintele Consiliului de Stat al R. P. Romîne a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl însoțesc. Președintele Indone­ziei a prezentat tovarășului Gheor­ghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte personalități ale Republicii Indonezia. Au răsunat acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Republicii Populare Romîne și Republicii Indonezia. In timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve de salut. Comandantul gărzii de onoare, compusă din subunități reprezen­­tind toate genurile de forțe ar­mate ale Republicii Indonezia, a prezentat apoi raportul. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoțit de președintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda de onoare. Fanfara a intonat „Imnul indone­zian pentru eroi“. Președintele dr. Sukarno s-a apropiat de microfon și a rostit un cuvînt de salut. Adresindu-se înalților oaspeți, președintele Su­karno a spus : Suntem­ foarte bucuroși că avem prilejul să vă urăm bun sosit pe pămintul Indoneziei. Am fost de două ori în Romînia, și de două ori i-am invitat pe scumpii noștri prieteni­ romîni să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină în țara noastră și iată că astăzi au sosit. Le urez din nou bun venit în Indonezia. Am adresat conducătorilor ro­mîni invitația de a veni la noi nu numai pentru că ei sînt prietenii noștri, tovarășii noștri, ci pentru că sînt convins că vizita lor în Indonezia va contribui la întări­rea legăturilor de prietenie între țările noastre. Ziua de astăzi are o deosebită însemnătate nu numai datorită sosirii scumpilor noștri prieteni, ci și datorită faptului că astăzi, 1 octombrie, întreaga Indonezie, de la Sabang la Merauke, este e­­liberată de sub colonialismul o­­landez. Astăzi a fost coborît dra­pelul olandez care a fluturat pînă acum deasupra Irianului de Vest. Iată de ce am afirmat că aceasta este o zi deosebit de însemnată pentru noi. In lupta noastră pen­tru eliberarea Irianului de Vest ne-am bucurat în permanență de sprijinul și simpatia poporului și guvernului romîn, îmi exprim din nou aici, ca și de atîtea alte ori, recunoștința noastră pentru acest sprijin. Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere președintele dr. Sukar­no, că în scurta dv. vizită în Indonezia vă vom dovedi că poporul indonezian nutrește sen­timente de adîncă prietenie față de poporul romîn, că noi, indone­zienii, muncim și luptăm cu dîr­­zenie pentru cauza libertății, pen­tru construirea unei societăți prospere și juste, pentru socia­lism, pentru făurirea unei­ păci trainice în întreaga lume. Vă mulțumesc încă o dată, fiți bine veniți. Trăiască prietenia dintre Romî­nia și Indonezia. A răspuns tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej : Permiteți-mi înainte de toate să mulțumesc cordial pentru a­­mabila invitație de a vizita fru­moasa dv. țară, pentru fericitul prilej de a cunoaște mai îndea­proape viața și munca harnicului și talentatului popor indonezian. In numele Consiliului de Stat și al guvernului Republicii Popu­lare Romîne, în numele poporu­lui romîn, vă transmit dv. și între­gului popor al Republicii Indo­nezia un cald mesaj de stimă și sinceră prietenie. Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un eveniment de mare însemnătate istorică in viața țării dv. . Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfirșit in mod oficial domnia co­lonială olandeză în Irianul de Vest, împărtășimi din toată­­ inima alături de dv. bucuria pentru a­­cest mare eveniment și ne ex­primăm deplina satisfacție pen­tru realizarea acestei juste nă­zuințe naționale a poporului in­donezian. Poporul romîn dă o înaltă apreciere și privește cu simpatie eforturile­ poporului in­donezian îndreptate spre prospe­ritatea economică și social-cultu­­rală a patriei sale, rolului activ al Indoneziei în viața internațio­nală, meritelor deosebite ale scum­pului nostru prieten, președintele Sukarno, în promovarea înțele­gerii și colaborării între popoare, pentru coexistență pașnică între state cu orînduiri diferite. Este deosebit de plăcut pentru noi să constatăm că între țările noastre, situate în regiuni geo­grafice îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relații­ de prietenie și colaborare la baza cărora stă atașamentul comun al popoare­lor noastre la cauza nobilă a a­­părării și consolidării păcii în lu­mea întreagă. Adresindu-se președintelui In­doneziei, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus : Sînt încă vii în amintirea noa­stră vizitele dv în Romînia, con­vorbirile rodnice care ne-au pri­lejuit satisfacția să constatăm că părerile noastre în principalele probleme internaționale coincid, contribuția puternică pe care a­­ceste vizite au adus-o la cauza prieteniei dintre țările și popoa­rele noastre. Ingăduiți-mi să-mi exprim con­vingerea că vizita noastră va constitui o nouă contribuție consolidarea și dezvoltarea legă­ta­turilor de prietenie și colaborare dintre Romînia și Indonezia, în interesul păcii și înțelegerii din­tre toate popoarele lumii. Vă mulțumim din toată inima pentru căldura și sentimentele de prietenie cu care ne întîmpinați. In încheiere, tovarășul Gheor­ghe Gheorghiu-Dej a spus în limba indoneziana: Salam hangat kepoba­radejat Indonesia ! . (Sa­lut călduros poporului indonezian) și a adresat urări pentru priete­nia romîno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. Tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej și președintele Sukarno și-au strîns mîinile cu căldură. Preșe­dintele Sukarno a prezentat tova­rășului Gheorghiu-Dej un mare număr de personalități care au : Continuare în vag. 3 a; Universitățile și-au deschis porțile Luni­i octombrie s­a deschis într-un cadru festiv, în Capitală și în celelalte 13 centre univer­sitare din țară, noul an univer­sitar de învătămint. In noul an universitar, institu­tele vor cuprinde la toate for­mele de învătămint aproape 100.000 de studenți, de patru ori mai mult decît in anul 1938. Numai in anul I vor frecventa cursurile peste 27.000 de studenți, număr mai mare decît acela al tuturor studenților din toti anii și din toate institutele de învă­­țămînt superior din anul 1938. Țara noastră se situează astfel in rîndul statelor cu un număr mare de studenți raportat la numărul de locuitori.(Agerpres) Intrarea in funcțiune a unei noi fabrici de mobila La .Arad a intrat în funcțiune o nouă fabrică de mobilă — una din­tre cele mai mari unități de acest fel din țara noastră. Ea are o capacitate de 15 000 de garnituri de mobilă pe an. Datorită utilajului modern instalat aici și gradului ridicat de calificare a muncitorilor, se asigură fabricarea unui mobilier de calitate superioară. Incepind de la depozitul de sortare a materialului lemnos și pînă la asam­blarea garniturilor de mobilă, munca este mecanizată și automatizată. Introducerea materiei prime în fabri­cație este însoțită de un control rigu­ros, făcut cu ajutorul unor aparate care stabilesc cu precizie gradul de umiditate al materialului lemnos. Așa începe procesul de producție. După uscare, materialul lemnos este croit cu ajutorul mașinilor, la dimensiunile și formele dorite , piesele pentru dulapuri, paturi și alte părți de mobilier sînt furniruite și trimise apoi în „camera de odihnă“, unde li se dă un scurt răgaz pentru răcire și echilibrarea ten­siunii din interiorul materialului lem­nos. Urmează apoi șlefuirea mecanizată a pieselor și acoperirea lor cu o peli­culă subțire de lac. Ultimul popas este sala de asamblare și montaj de unde ies dulapuri cu 2 și 3 uși, paturi etc. Noua fabrică de mobilă dată în func­țiune la Arad se înscrie pe linia măsurilor luate de partid și guvern pentru valorificarea superioară a mate­rialului lemnos. frâgerpreș L TELEGRAME Tovarășului MAO TZE-DUN Președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez t TTT 0/1/0 Jil­­­ijiu­i Președintele Republicii Populare Chineze Tovarășului CIU DE Președintele Comitetului permanent al Adunării reprezentanților populari din întreaga Chină Tovarășului CIU EN-LA, Premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare Chineze Pekin Cu prilejul celei de-a 13-a aniversări a proclamării Republicii Populare Chineze, în numele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn, al Consiliului de Stat și Consiliului de Mi­niștri al Republicii Populare Romîne și al întregului popor romîn, vă transmitem Dumneavoastră și prin Dumneavoastră poporului chinez calde felicitări. • Oamenii muncii din țara noastră se bucură sincer de marile realizări pe care poporul frate chinez le-a obținut, sub condu­cerea Partidului său Comunist și a guvernului Republicii Popu­lare Chineze, in dezvoltarea economiei și culturii, în construcția socialistă Prețuind relațiile de prietenie statornicite între Republica Populară Romînă și Republica Populară Chineză, poporul romîn este convins că ele se vor dezvolta și in viitor spre binele am­belor noastre țări, contribuind la întărirea unității lagărului socialist și a puternicului front al forțelor ce luptă pentru pre­­întimpinarea unui nou război mondial, zădărnicirea uneltirilor agresive ale cercurilor imperialiste, consolidarea păcii și cola­borării între popoare. Urăm poporului chinez noi succese în opera de construire a socialismului în patria sa. Să trăiască și să înflorească in veci prietenia frățească din­tre popoarele romîn și chinez­­ GHEORGHE GHEORGHIU DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romin Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romine Excelenței Sale Domnului SEKU­TURE, Președintele Republicii Guineea CONAKRY Cu ocazia celei de-a patra aniversări a independenței Repu­blicii Guineea, vă adresez. Excelență, în numele meu, al­ Consiliu­lui de Stat al Republicii Populare Romîne și poporului romîn, calde felicitări și sincere urări de fericire pentru dv. și de prosperitate pentru harnicul popor guineez­îmi exprim convingerea că relațiile de bună colaborare ce s-au stabilit între Republica Populară Romînă și Republica Gui­neea se vor dezvolta și în viitor spre binele popoarelor noastre și al păcii in întreaga lume. GHEORGHE GHEORGHIU-DE] Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romune

Next