Apărarea Patriei, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 233-258)

1962-10-20 / nr. 249

CENTRALĂ RSITARí­ I APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 249 (5022) Sîmbătă 20 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI CONCURSUL II wo-a-4-f-w- ' S tru­ets -m­ai bww In cinstea Zilei Forțelor Armate ale R.P. R. * Cu nou avînt In cinstea Zilei Forțe­lor Armate ale R.P.R. pluto­nul a cucerit titlul de „Subuni­tate de frunte“. La acest succes a contribuit din plin și capo­ralul Nicolae Burlacu, coman­dant de grupă. Așa ne scrie maiorul C. Liț­­canu In scrisoarea pe care o avem în față. E o scrisoare o­­bișnuită Rînduri, bătute la mașină, un rînduri albastru de înregistrare... număr Dar dincolo de acestea deslușești deosebit de clar, cu contururi precise, chipul caporalului Bur­lacu. Și nu numai al lui, ci chipul întregului colectiv ostă­șesc in care trăiește, muncește se frămîntă, se bucură. O vezi pe caporalul Burlacu, cu luni în urmă, într-o diminea­ță mohorîtă, la adunarea sub­unității. Era ace­­lași Burlacu cel mai des lău­dat la de­gradați, școala același care în preajma unui Intîi Mai însorit cucerise insigna de „Militar de frunte“, care atunci cînd fu­sese avansat la gradul de ca­poral se angajase : „Voi munci din toată inima“, despre care, în timp ce lua grupa în pri­mire, comandanții spuneau : „om de nădejde“. De cîte ori n-a stat el așa în front, ascultînd ordinele glasul cunoscut al comandan­tului, simțind în stingă și în dreapta umerii tovarășilor săi. Nu ! Ca în ziua aceea de acum cîteva luni n-a mai fost ni­ciodată. Căci comandantul ros­­tea grav că el, Burlacu, a fost retrogradat, că i s-a ridicat insigna de „Militar de frunte“ Drumurile vieții ostășești ai și ele hopurile lor. Burlacu s-a poticnit la o răsplntie, s-a po­ticnit de-a binelea. In limbajul nostru obișnuit , a devenit indisciplinat, și-a permis să părăsească fără în­voire incinta cazărmii... . Adunarea subunității a luat sfîrșit și tot atunci o ploaie măruntă a început să se cear­nă peste ostași. Picăturile se scurgeau șerpuitoare pe obra­jii lui Burlacu. Erau oare numai stropii de ploaie ? Au urmat zile, săptămîni luni obișnuite de instruc­ție. Soldatul­ fruntaș Bur­lacu era tare mîhnit, dar nu descurajat. Nici nu putea fi deoarece simțea numai prieteni în jurul său­, prieteni buni, nu din cei care te compătimesc, ci care te mustră, îți reproșează, ...dar te ajută ! Erau comuniș­tii și utemiștii care-i spuneau, repară ceea ce ai stricat ! A­­tunci din nou a spus Burlacu: Voi munci !, iar comandanții și tovarășii săi îi răspundeau : Să vedem rezultatele. Ele, rezultatele, n-au venit de la o zi la alta, dar cu fie­care săptămînă care trecea de­veneau tot mai evidente. La exerciții, Burlacu executa mo­del misiunile ordonate ; la tra­gerile de luptă cu armamentul­­ de infanterie a fost pildă pen­tru toți ; la aplicații — tot așa. Faptul că se știa din nou un om disciplinat, că obți­nea tot mai numeroase succese, îi aducea satis­facții sufletești deosebite. In­tr-o noapte întunecată, la aplicație cu tra­c­­eri de luptă trebuia să se re­­alizeze legătura fie între poziția de tragere și P.O. Era o mi­siune urgentă și grea. Soldatul­ fruntaș Burlacu a primit ordin să o execute împreună cu o echipă, și a e­­xecutat-o foarte bine deși mul­te și grele au fost obstacolele care trebuiau biruite. Săptămînile treceau, lunile treceau. Alte misiuni, alte suc­cese, alte dovezi că Burlacu a devenit pentru totdeauna un om conștiincios și disciplinat. El merge în pas cu toți cei care întîmpină cu cinste ziua Forțelor Armate și a venit clipa de neuitat pentru el în care din nou a deve­nit militar de frunte. Cînd pentru întîia oară primise in­signa era fericit , acum era nespus de fericit și în același timp își spunea : „Eu o voi păstra ca pe lumina ochilor“. Apoi a fost avansat la gra­dul de caporal și s-a ordonat să fie repartizat din nou la grupa pe care o comandase. In­­ funcția de comandant ! In cinstea Zilei Forțelor Ar­mate plutonul a cucerit titlul de „Subunitate de frunte La acest succes a contribuit din plin și caporalul Nicolae Bur­lac. Așa ne scrie corespon­dentul nostru, maiorul C. Liț­­canu, și răzbate din scrisoarea sa bucuria pentru bucuriile și succesele acestui ostaș și ale întregului pluton. ...Poate tocmai acest senti­ment a făcut ca scrisoarea sa să exprime sugestiv o părti­cică din avîntul general, din preajma lui 25 Octombrie Locotenent-colonel L. TARCO itehkAi Seară de poezie Printre activitățile politico-cu­lturale organizate în subunitatea noastră în cinstea zilei de 25 Oc­tombrie se numără și seara de poezie intitulată „Armata cintată în versurile poeților noștri“. S-au recitat cu acest prilej poezii cum sînt „Ostașul“ de M. Beniuc, „Fratele eroului“ și „Cu­vînt de soldat“ de N. Tăutu, „Stau mereu de pază“ de Dan Deșliu, „Transmisionistul“ de N. 5*­:­­CiV,­ „Salutul ostășesc“ și „Steaua de pe armă“ de I. Meițoiu. Seara de poezie a fost mult apreciată de către militari pentru conținutul instructiv și mobiliza­tor. Sergent ȘTEFAN M1NDRILA O nouă bază sportivă Cu cîteva zile în urmă, mili­tarii din subunitatea comandată de maiorul Vasile Sterea s-au an­gajat ca în cinstea zilei de 25 octombrie să amenajeze o nouă bază sportivă. Sub îndrumarea plutonierului Dionisie Covaci, ei și-au îndeplinit angajamentul înainte de termen. A fost amena­jat un teren de baschet, unul de handbal în 7, un portic metalic pentru gimnastică precum și alte terenuri și instalații pentru jocuri sportive și distractive. La amenajarea acestei baze sportive s-au evidențiat în mod deosebit soldații Tudor Stanco­­vici, Nicolae Coleașe, Dumitru Petrișor, Nicolae Pene și alții. Locotenent-major ST. SALOMIA Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ t întrecere între doua grupe de elevi dată In fața stației de radiolocație se află două grupe : una coman­de elevul caporal Ioan Oroianu, cealaltă comandată de elevul caporal Nicolae Benky. Locotenentul-major Gheorghe Mi­­lea dă tema de lucru , montarea și demontarea sistemului de e­­misie — recepție. Lucrul a început. Militarii ambelor grupe lucrează cu înfri­gurare. Sînt în întrecere. Prima care termină e grupa caporalu­lui Nicolae Benky. Militarii din a doua grupă se tin și ei aproape Au terminat doar cu cîteva secunde în urma tovarășilor lor. fost Ținind seama de rezultatele bune obținute, ambele grupe au felicitate de locotenentul-major Gheorghe Milea. Elevii și-au luat acum angaj­amentul ca în cinstea zilei de 25 Octombrie să reducă și acest timp de lucru. Elev caporal IOAN PAISA Anul întîi — dar „radiotelegrafiști clasa a 2-a“ In acest an, transmisioniștii din unitatea noastră au reușit, ca urmare a unui antrenament perseverent și bine organizat, să obțină rezultate dintre cele mai bune la examenul pentru obținerea insignei de specia­list de clasă. Cu toate că exa­menul a fost greu, majorita­tea militarilor radiotelegrafiști din anul 1 au reușit să devină „Radiotelegrafiști clasa a 3-a“, iar cei din anul 2 să-și ridice calificarea cu o clasă. Foarte bine s-au prezentat militarii din școala de gradați comandată de maiorul C. Ga­­vrilescu. Din întregul efectiv al școlii, toți gradații au deve­nit radiotelegrafiști clasa a 2-a, iar 90 la sută din militarii a­­nului întîi radiotelegrafiști cla­sa a 3-a. Demn de reținut este însă faptul că la examenul pentru obținerea calificării de radiotelegrafist clasa a 2-a s-au prezentat și cei mai buni mili­tari din anul întîi, care obți­nuseră calificarea de clasa a 3-a încă din luna mai. Dintre aceștia din urmă, 10 au reușit să obțină insigna de ..Radiote­legrafist clasa a 2-a“. Printre ei se numără și soldații-frun­­tași Gh. Nicolescu, Toma Ser­­bulea, Petre Păscuță, Ion Vi­­șovan și alții. Pentru succesul lor deosebit, cei 10 militari din anul întîi, purtători ai insignei „Radiote­legrafist clasa a 2-a“, au fost recompensați de comandant și dați ca exemplu pe marea uni­tate. Căpitan C. ANDREIAN Felicitări Locotenentul-major Teodor Marinescu a trăit zilele trecu­te un moment emoționant din viața sa. Cu ocazia împlinirii a 29 de ani, subordonații săi, co­­mandanți de plutoane și elevi, i-au urat sănătate, fericire în viață și i-au oferit un buchet de flori. Locotenentul-major Teodor Marinescu este comandantul u­­nei companii de elevi. Succe­sele sale în muncă sînt bine cunoscute militarilor din școa­la noastră. In anul de invăță­­mînt care a trecut, subunitatea comandată de el s-a situat pe primele locuri pe școală. Vorbind în numele colegilor săi, elevul loan Ioniță, frun­taș la învățătură, a spus adre­­sîndu-se comandantului : „ Suntem­ numai de cîteva săptămîni elevi ai Școlii mili­tare superioare de ofițeri „N. Bălcescu", dar chiar în acest timp scurt am simțit la fiecare pas grija dumneavoastră pă­rintească, căldura cu care ne înconjurați, pasiunea cu care ne ajutați în muncă, în bvru­­irea greutăților. Ne vom stră­dui să vă urmăm exemplul. Maior I. DALBAN Deschiderea expoziției „Armata R. P. Romîne oglindită în arta plastică“ Vineri după-amiază, la Biblio­teca centrală M.F.A. a avut loc festivitatea de deschidere a ex­poziției „Armata R. P. Romîne oglindită în arta plastică“, expo­ziție organizată cu prilejul sârbă­­toririi Zilei Forțelor Armate ale R.P.R Au participat generali, ofițeri și militari în termen. Au fost de față artiști plastici, ziariști. Expoziția a fost deschisă de lo­cotenent-colonel V. Militaru care a subliniat, între altele, că viața ostașilor armatei populare, munca lor pentru întărirea capa­cității de luptă a subunităților și unităților, calitățile morale în spiritul cărora sînt educați de partid, constituie un bogat izvor de inspirație pentru artiști. Apoi asistența a vizitat expo­ziția. Cele aproape 120 de lucrări de sculptură, grafică și pictură poar­tă semnătura artiștilor Studioului de creații plastice al armatei : lo­cotenent-colonel M. Butunoiu, locotenent-colonel V. Șulschi, V. Barabaș, Pavel Mercea, I. Șantha, I. Țaralungă, B. Kromer, Angela Spiridonescu, M. Mustață, Ecate­­rina Zăinescu-Marin, I. Țolaș. Lucrările expuse oglindesc stră­dania artiștilor plastici militari de a reda viu chipul luptătorilor din armata populară, tradițiile lumi­noase care-i însuflețesc, elanul patriotic cu care-și îndeplinesc datoria militară, preocupările lor multilaterale. Expoziția aduce imaginea cunoscută, dragă, a ce­lor ce slujesc cu devotament Re­publica Populară Romînă. Locotenent-colonel GH. BEJANCE Vizita tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer în India Este o mare b­ucurie pentru mine ca de aici, de la Fortul Roșu, care evocă impresionant lupta grea și îndelungată a po­porului indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîntării sale tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, să vă transmit dv. și între­gului popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie și sinceră afecțiune din partea poporului romîn. Va mulțumesc din toată inima pentru primirea caldă, pli­nă de însuflețire, pe care ne-ați făcut-o la Delhi, pentru manifes­tarea de dragoste frățească cu care ne-ați întîmpinat astăzi la acest miting al prieteniei romîne­­in­diene, încă din ziua cînd, în drum spre Indonezia, am poposit la Cal­cutta, am simțit cît de vii și de trainice sînt sentimentele pe care le nutrește minunatul dv. popor pentru Romînia. Reîntorși în In­dia, am vizitat marile orașe Bom­bay, Bangalore, Agra. Pretutin­deni am fost primiți cu multă căldură de persoanele oficiale și de populație, care ne-au făcut să simțim aproape de noi inima de frate a indienilor. Romînia este situată la mii și mii de kilometri de India, dar poporul romîn cunoaște străve­chea civilizație indiană, care a dat o mare strălucire istoriei u­­manității, glorioasa luptă a po­porului indian pentru libertate și independență, figura marelui patriot Mahatma Gandhi, alături de care au acționat eminenții săi discipoli și oameni de stat, exce­lențele lor Radhakrishnan și Nehru. Mai departe, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că po­porul romîn, care, ca și poporul indian, a trebuit să lupte timp îndelungat împotriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi și ex­ploatării imperialiste, pentru uni­tatea și independența sa națio­nală, a privit cu deosebită sim­patie și spirit de solidaritate lupta plină de abnegație a indie­nilor pentru scuturarea jugului apăsător al colonialismului și a salutat cu mare satisfacție resta­bilirea independenței și procla­marea Republicii India. Eliberarea de sub jugul impe­rialist a uriașului teritoriu indian, a poporului său de 440 de mili­oane, a constituit un eveniment de însemnătate istorică mondială, a dat un puternic impuls proce­sului inevitabil de destrămare a rușinosului sistem colonial, con­damnat de istorie la pieire. Li­chidarea nefastelor urmări econo­mice și sociale ale dominației co­lonialiste nu este și nu poate fi un lucru ușor. Ne bucurăm din toată inima, împreună cu dv., a spus tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej, de fiecare rezultat pe care îl obțineți în dezvoltarea economică ,și­ social-culturală a țării. Poporul romîn urmă­rește cu mult interes efor­turile harnicului și talentatu­lui popor indian pentru înfăptu­irea celui de-al treilea plan cin­cinal, care prevede, ca principale obiective, industrializarea Indiei, punîrnd accentul pe dezvoltarea (Continuare în pag. 3-a, MITINGUL DE LA DELHI CONSACRAT PRIETENIEI ROMÂNO-INDIENE Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Cuvîntarea lui Jawaharlal Nehru Adresîndu-se celor prezenți, pri­mul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a spus : Ați auzit unele lu­cruri cu privire la istoria Romî­­niei și cele ce s-au petrecut în a­­ceastă țară nu de mult, cum și-a cîștigat libertatea și apoi a trecut printr-o revoluție care a instaurat regimul actual. In trecut, Romî­nia era o țară slab dezvoltată din punct de vedere al industriei, co­merțului, învățămîntului. In ulti­mii 17 ani, ea a făcut progrese însemnate în industrie, în agricul­tură și alte domenii și acum îna­intează pe calea prosperității. Sîn­­tem bucuroși să ascultăm cele spuse de președintele Gheorghiu- Dej cu privire la situația prosperă a Romîniei și putem trage din ele multe învățături. Vorbind în continuare despre relațiile strînse care s-au stabilit între Romînia și India, Jawahar­lal Nehru, a spus: Ați auzit ce progrese considerabile au fost obținute de Romînia în dezvol­tarea resurselor petrolifere. Am dori să învățăm de la Romînia tehnica explorărilor petrolifere și să primim ajutorul ei. Și pînă a­­cum ea ne-a acordat bucuros a­­jutor. Cu sprijinul inginerilor și tehnicienilor romîni am putut să efectuăm explorări în Punjab și Gujarat și am descoperit petrol în multe locuri. Sperăm că India va putea să obțină acest foarte important produs și chiar să-l exporte. Sperăm că el se va do­vedi a fi o mare sursă de bogă­ție pentru India. Această colaborare de care am amintit a dus la strîngerea re­lațiilor dintre țările noastre și vizita președintelui Romîniei și a primului min­istru le-a întărit. Conducătorii români au produs o puternică impresie asupra noas­tră. Președintele Gheorghiu-Dej și-a expus părerea cu privire la problemele actuale, în special cu privire la menținerea păcii în lume. Domnia sa a spus că Romî­nia a fost cotropită de două ori în cursul ultimilor 40 de ani și a suferit mari distrugeri. Poporul romîn a suportat ororile războiu­lui, el este împotriva dezlănțuirii unei noi conflagrații. Nimeni nu vrea război, a decla­rat Jawaharlal Nehru. Și noi, de asemenea, facem tot ce ne stă în putință în vederea înfăptuirii de­zarmării și înlăturării pericolului unui război nuclear. Am militat și milităm pentru interzicerea ar­melor nucleare, dar este limpede că războiul nuclear poate fi îm­piedicat numai de către marile puteri care posedă aceste arme. Ne ridicăm glasul pentru că și glasul nostru ar putea să exercite o a­­numită influență. Problema împie­dicării unui război nuclear este cea mai vitală problemă care stă în fața lumii. In continuare, Jawaharlal Nehru a spus: Nimeni în lume nu vrea război. Cu toate acestea, cînd arme cu o forță de distrugere atît de uriașă sînt disponibile se (Continuare în pag. 3-a) Banchetul oferit de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cinstea președintelui Republicii India DELHI. 19 — Trimisul special Agerpres transmite Vineri seara, la hotelul „Ashoka“ din Delhi, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Con­siliului de Stat al Republicii Popu­lare Romîne, a oferit un banchet în cinstea Excelenței Sale dr. Sarvapalli Radhakrishnan, pre­ședintele Republicii India. La banchet au luat parte pre­ședintele Republicii India, S. Ra­dhakrishnan, vicepreședintele re­publicii, dr. Zahir Hussein, pri­mul ministru Jawaharlal Nehru, membri ai guvernului, înalți dem­nitari indieni. Au participat Ion Gheorghe Maurer, președintele de Miniștri al Republicii Consiliului Popu­lare Romîne, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Re­publicii Populare Romîne, Valen­tin Steriopol, adjunct al ministru­lui comerțului exterior, precum și ambasadorul R.P. Romîne în In­dia, Iancu Horațiu. Au fost de față șefi ai misiuni­lor diplomatice acreditați la Delhi personalități ale vieții culturale și economice, ziariști indieni, ro­mîni și corespondenți străini. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească la una di­n secțiile Laboratorului Național de Fizică al Indiei Telefoto : AGERPRES Pregătiri pentru începerea recoltării stufului In aceste zile, pe întinsul Del­tei Dunării se fac pregătiri pen­tru începerea unei noi campanii de recoltare a stufului. Ca urma­re a amenajării unei suprafețe stuficole de încă 10 000 de hecta­re, anul acesta se organizează ex­ploatarea stufului , și în zona Dranov-Razelm. In vederea asi­gurării accesului în noile zone stuficole s-au executat canale pe o lungime de 160 de km și au fost puse în funcțiune noi stații de pompare a apei. In deltă au sosit, de asemenea, noi utilaje, printre care 75 de tractoare pe șenile de cauciuc și un important număr de remorci. Pentru deservirea utilajelor, nu­mărul mecanizatorilor a sporit cu peste 200 de absolvenți ai cursu­rilor de specializare și calificare, organizate în timpul verii de Trustul pentru amenajări și valo­rificarea stufului. In mijlocul prietenilor indieni DELHI, 19 Trimisul special A­­gerpres, Ion Gălățeanu, transmite: In dimineața zilei de 19 octom­brie, tovarășii Gheorghe Gheor­ghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de lui Sukh Lai Hathi, ministrul muncii în guvernul cen­tral indian, au vizitat diferite a­­șezări din districtul Gurgaon, si­tuat la circa 20 de mile de capi­tala Indiei. Oaspeții romîni au avut prilejul să ia cunoștință de transformări­le care au loc în viața satului in­dian, de lupta care se duce pen­tru îmbunătățirea condițiilor de trai ale țăranilor. Se știe că apro­ximativ 82 la sută din populația Indiei trăiește în cele 550.000 de comune rurale, existente în întrea­ga țară. Secole de-a rindul, cît timp India a îndurat oprimarea colonialistă, condițiile de­­ viață ale țăranilor indieni au fost deosebit de grele. După obținerea indepen­denței, guvernul indian a luat o serie de măsuri avînd drept scop ridicarea nivelului material și cul­tural al populației țării. In acest scop a fost adoptat și programul de dezvoltare a satelor indiene, care a intrat în vigoare la sfîrșitul a­­nului 1952. Programul prevede dezvoltarea agriculturii și îmbu­nătățirea nivelului de trai și se ocupă de o sferă largă de pro­bleme, printre care ocrotirea să­nătății, învățămîntul, dezvoltarea industriei locale etc. Localitățile vizitate de înalții oaspeți romîni reflectă realizările obținute în prima etapă a acestui program guvernamental. Atît în orășelul Balabgarh, cît și în satele Badrula și Korali, lo­cuitorii au făcut solilor poporului romîn o primire caldă, prieteneas­că. Pretutindeni, conducătorii de stat romîni au fost primiți cu ura­rea „Swagatam­­“ („Bun venit“) de către toți locuitorii satelor. Vizita a început la dispensarul din Balabgard. Acest dispen­sar care are în subordinea sa (Continuare în pag. 3-a] PRIN ORAȘELE ȘI SATELE PATRIEI Izotopi radioactivi folosiți în protecția muncii Izotopii radioactivi au Început să fie folosiți în țara noastră și în domeniul protecției muncii. De curînd, glin­ozină, la unul din foarfecele­­folosit pentru tăierea tablei la uzina de tablă subțire din Galați, a fost adaptat un dis­­pozitiv pe bază de izotopi radio­activi care oprește imediat ma­șina în cazul cînd muncitorul a­­propie prea mult mina de cuți­tul foarfecii. Dispozitivul de protecție este format dintr-un anumit număr de contoare detectoare de radia­ții, legate de un aparat special, care este conectat cu un electro­magnet de blocare. Muncitorul care deservește mașina poartă sa cite un deget de la fiecare mină un inel special ce conține o can­titate foarte redusă dintr-un izo­top radioactiv. Inelele sînt astfel confecționate incit fascicolul de radiații emis de ele, fără să aibă vreo acțiune dăunătoare asupra omului, acționează contoarele, iar acestea, la rândul lor, aparatul special care face ca mașina să se blocheze automat. Dispozitivul utilizat la uzina de tablă subțire din Galați a dat rezultate bune. Realizat de către Institutul de cercetări pentru pro­tecția muncii al Consiliului Cen­tral al Sindicatelor, după un dis­pozitiv analog construit recent la Uzina de automobile „Lihaciov“ din Moscova, el poate fi folosit și la alte mașini, cum sînt pre­sele, valțurile, calandrele și altele (Agerpres) Avansuri bănești la ziua-muncă Gospodăriile agricole colective din raionul Făurei s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani. Pro­ducțiile mari obținute în secto­rul vegetal și la fermele de ani­male au dus la creșterea continuă a veniturilor lor bănești. Sumele de bani încasate de gospodăriile agricole colective pe produsele vindute statului sînt folosite atît pentru ridicarea de construcții și la procurarea de animale, cît și pentru retribuirea zilelor-muncă efectuate de colectiviști. Majoritatea gospodăriilor colec­tive împart avansuri bănești tri­mestrial. Cele 68 gospodării agri­cole colective din raionul Făurei au acordat pînă în prezent a­­vansuri bănești care se ridică la suma de 14.315.000 lei. M. BÎRA

Next