Apărarea Patriei, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 233-258)
1962-10-20 / nr. 249
CENTRALĂ RSITARÃ I APARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 249 (5022) Sîmbătă 20 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI CONCURSUL II wo-a-4-f-w- ' S truets -mai bww In cinstea Zilei Forțelor Armate ale R.P. R. * Cu nou avînt In cinstea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. plutonul a cucerit titlul de „Subunitate de frunte“. La acest succes a contribuit din plin și caporalul Nicolae Burlacu, comandant de grupă. Așa ne scrie maiorul C. Lițcanu In scrisoarea pe care o avem în față. E o scrisoare obișnuită Rînduri, bătute la mașină, un rînduri albastru de înregistrare... număr Dar dincolo de acestea deslușești deosebit de clar, cu contururi precise, chipul caporalului Burlacu. Și nu numai al lui, ci chipul întregului colectiv ostășesc in care trăiește, muncește se frămîntă, se bucură. O vezi pe caporalul Burlacu, cu luni în urmă, într-o dimineață mohorîtă, la adunarea subunității. Era același Burlacu cel mai des lăudat la degradați, școala același care în preajma unui Intîi Mai însorit cucerise insigna de „Militar de frunte“, care atunci cînd fusese avansat la gradul de caporal se angajase : „Voi munci din toată inima“, despre care, în timp ce lua grupa în primire, comandanții spuneau : „om de nădejde“. De cîte ori n-a stat el așa în front, ascultînd ordinele glasul cunoscut al comandantului, simțind în stingă și în dreapta umerii tovarășilor săi. Nu ! Ca în ziua aceea de acum cîteva luni n-a mai fost niciodată. Căci comandantul rostea grav că el, Burlacu, a fost retrogradat, că i s-a ridicat insigna de „Militar de frunte“ Drumurile vieții ostășești ai și ele hopurile lor. Burlacu s-a poticnit la o răsplntie, s-a poticnit de-a binelea. In limbajul nostru obișnuit , a devenit indisciplinat, și-a permis să părăsească fără învoire incinta cazărmii... . Adunarea subunității a luat sfîrșit și tot atunci o ploaie măruntă a început să se cearnă peste ostași. Picăturile se scurgeau șerpuitoare pe obrajii lui Burlacu. Erau oare numai stropii de ploaie ? Au urmat zile, săptămîni luni obișnuite de instrucție. Soldatul fruntaș Burlacu era tare mîhnit, dar nu descurajat. Nici nu putea fi deoarece simțea numai prieteni în jurul său, prieteni buni, nu din cei care te compătimesc, ci care te mustră, îți reproșează, ...dar te ajută ! Erau comuniștii și utemiștii care-i spuneau, repară ceea ce ai stricat ! Atunci din nou a spus Burlacu: Voi munci !, iar comandanții și tovarășii săi îi răspundeau : Să vedem rezultatele. Ele, rezultatele, n-au venit de la o zi la alta, dar cu fiecare săptămînă care trecea deveneau tot mai evidente. La exerciții, Burlacu executa model misiunile ordonate ; la tragerile de luptă cu armamentul de infanterie a fost pildă pentru toți ; la aplicații — tot așa. Faptul că se știa din nou un om disciplinat, că obținea tot mai numeroase succese, îi aducea satisfacții sufletești deosebite. Intr-o noapte întunecată, la aplicație cu traceri de luptă trebuia să se realizeze legătura fie între poziția de tragere și P.O. Era o misiune urgentă și grea. Soldatul fruntaș Burlacu a primit ordin să o execute împreună cu o echipă, și a executat-o foarte bine deși multe și grele au fost obstacolele care trebuiau biruite. Săptămînile treceau, lunile treceau. Alte misiuni, alte succese, alte dovezi că Burlacu a devenit pentru totdeauna un om conștiincios și disciplinat. El merge în pas cu toți cei care întîmpină cu cinste ziua Forțelor Armate și a venit clipa de neuitat pentru el în care din nou a devenit militar de frunte. Cînd pentru întîia oară primise insigna era fericit , acum era nespus de fericit și în același timp își spunea : „Eu o voi păstra ca pe lumina ochilor“. Apoi a fost avansat la gradul de caporal și s-a ordonat să fie repartizat din nou la grupa pe care o comandase. In funcția de comandant ! In cinstea Zilei Forțelor Armate plutonul a cucerit titlul de „Subunitate de frunte La acest succes a contribuit din plin și caporalul Nicolae Burlac. Așa ne scrie corespondentul nostru, maiorul C. Lițcanu, și răzbate din scrisoarea sa bucuria pentru bucuriile și succesele acestui ostaș și ale întregului pluton. ...Poate tocmai acest sentiment a făcut ca scrisoarea sa să exprime sugestiv o părticică din avîntul general, din preajma lui 25 Octombrie Locotenent-colonel L. TARCO itehkAi Seară de poezie Printre activitățile politico-culturale organizate în subunitatea noastră în cinstea zilei de 25 Octombrie se numără și seara de poezie intitulată „Armata cintată în versurile poeților noștri“. S-au recitat cu acest prilej poezii cum sînt „Ostașul“ de M. Beniuc, „Fratele eroului“ și „Cuvînt de soldat“ de N. Tăutu, „Stau mereu de pază“ de Dan Deșliu, „Transmisionistul“ de N. 5*:CiV, „Salutul ostășesc“ și „Steaua de pe armă“ de I. Meițoiu. Seara de poezie a fost mult apreciată de către militari pentru conținutul instructiv și mobilizator. Sergent ȘTEFAN M1NDRILA O nouă bază sportivă Cu cîteva zile în urmă, militarii din subunitatea comandată de maiorul Vasile Sterea s-au angajat ca în cinstea zilei de 25 octombrie să amenajeze o nouă bază sportivă. Sub îndrumarea plutonierului Dionisie Covaci, ei și-au îndeplinit angajamentul înainte de termen. A fost amenajat un teren de baschet, unul de handbal în 7, un portic metalic pentru gimnastică precum și alte terenuri și instalații pentru jocuri sportive și distractive. La amenajarea acestei baze sportive s-au evidențiat în mod deosebit soldații Tudor Stancovici, Nicolae Coleașe, Dumitru Petrișor, Nicolae Pene și alții. Locotenent-major ST. SALOMIA Pentru patria noastră, Republica Populară Romînâ t întrecere între doua grupe de elevi dată In fața stației de radiolocație se află două grupe : una comande elevul caporal Ioan Oroianu, cealaltă comandată de elevul caporal Nicolae Benky. Locotenentul-major Gheorghe Milea dă tema de lucru , montarea și demontarea sistemului de emisie — recepție. Lucrul a început. Militarii ambelor grupe lucrează cu înfrigurare. Sînt în întrecere. Prima care termină e grupa caporalului Nicolae Benky. Militarii din a doua grupă se tin și ei aproape Au terminat doar cu cîteva secunde în urma tovarășilor lor. fost Ținind seama de rezultatele bune obținute, ambele grupe au felicitate de locotenentul-major Gheorghe Milea. Elevii și-au luat acum angajamentul ca în cinstea zilei de 25 Octombrie să reducă și acest timp de lucru. Elev caporal IOAN PAISA Anul întîi — dar „radiotelegrafiști clasa a 2-a“ In acest an, transmisioniștii din unitatea noastră au reușit, ca urmare a unui antrenament perseverent și bine organizat, să obțină rezultate dintre cele mai bune la examenul pentru obținerea insignei de specialist de clasă. Cu toate că examenul a fost greu, majoritatea militarilor radiotelegrafiști din anul 1 au reușit să devină „Radiotelegrafiști clasa a 3-a“, iar cei din anul 2 să-și ridice calificarea cu o clasă. Foarte bine s-au prezentat militarii din școala de gradați comandată de maiorul C. Gavrilescu. Din întregul efectiv al școlii, toți gradații au devenit radiotelegrafiști clasa a 2-a, iar 90 la sută din militarii anului întîi radiotelegrafiști clasa a 3-a. Demn de reținut este însă faptul că la examenul pentru obținerea calificării de radiotelegrafist clasa a 2-a s-au prezentat și cei mai buni militari din anul întîi, care obținuseră calificarea de clasa a 3-a încă din luna mai. Dintre aceștia din urmă, 10 au reușit să obțină insigna de ..Radiotelegrafist clasa a 2-a“. Printre ei se numără și soldații-fruntași Gh. Nicolescu, Toma Serbulea, Petre Păscuță, Ion Vișovan și alții. Pentru succesul lor deosebit, cei 10 militari din anul întîi, purtători ai insignei „Radiotelegrafist clasa a 2-a“, au fost recompensați de comandant și dați ca exemplu pe marea unitate. Căpitan C. ANDREIAN Felicitări Locotenentul-major Teodor Marinescu a trăit zilele trecute un moment emoționant din viața sa. Cu ocazia împlinirii a 29 de ani, subordonații săi, comandanți de plutoane și elevi, i-au urat sănătate, fericire în viață și i-au oferit un buchet de flori. Locotenentul-major Teodor Marinescu este comandantul unei companii de elevi. Succesele sale în muncă sînt bine cunoscute militarilor din școala noastră. In anul de invățămînt care a trecut, subunitatea comandată de el s-a situat pe primele locuri pe școală. Vorbind în numele colegilor săi, elevul loan Ioniță, fruntaș la învățătură, a spus adresîndu-se comandantului : „ Suntem numai de cîteva săptămîni elevi ai Școlii militare superioare de ofițeri „N. Bălcescu", dar chiar în acest timp scurt am simțit la fiecare pas grija dumneavoastră părintească, căldura cu care ne înconjurați, pasiunea cu care ne ajutați în muncă, în bvruirea greutăților. Ne vom strădui să vă urmăm exemplul. Maior I. DALBAN Deschiderea expoziției „Armata R. P. Romîne oglindită în arta plastică“ Vineri după-amiază, la Biblioteca centrală M.F.A. a avut loc festivitatea de deschidere a expoziției „Armata R. P. Romîne oglindită în arta plastică“, expoziție organizată cu prilejul sârbătoririi Zilei Forțelor Armate ale R.P.R Au participat generali, ofițeri și militari în termen. Au fost de față artiști plastici, ziariști. Expoziția a fost deschisă de locotenent-colonel V. Militaru care a subliniat, între altele, că viața ostașilor armatei populare, munca lor pentru întărirea capacității de luptă a subunităților și unităților, calitățile morale în spiritul cărora sînt educați de partid, constituie un bogat izvor de inspirație pentru artiști. Apoi asistența a vizitat expoziția. Cele aproape 120 de lucrări de sculptură, grafică și pictură poartă semnătura artiștilor Studioului de creații plastice al armatei : locotenent-colonel M. Butunoiu, locotenent-colonel V. Șulschi, V. Barabaș, Pavel Mercea, I. Șantha, I. Țaralungă, B. Kromer, Angela Spiridonescu, M. Mustață, Ecaterina Zăinescu-Marin, I. Țolaș. Lucrările expuse oglindesc strădania artiștilor plastici militari de a reda viu chipul luptătorilor din armata populară, tradițiile luminoase care-i însuflețesc, elanul patriotic cu care-și îndeplinesc datoria militară, preocupările lor multilaterale. Expoziția aduce imaginea cunoscută, dragă, a celor ce slujesc cu devotament Republica Populară Romînă. Locotenent-colonel GH. BEJANCE Vizita tovarășilor Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer în India Este o mare bucurie pentru mine ca de aici, de la Fortul Roșu, care evocă impresionant lupta grea și îndelungată a poporului indian pentru libertate, a spus la începutul cuvîntării sale tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, să vă transmit dv. și întregului popor al Indiei un salut fierbinte de prietenie și sinceră afecțiune din partea poporului romîn. Va mulțumesc din toată inima pentru primirea caldă, plină de însuflețire, pe care ne-ați făcut-o la Delhi, pentru manifestarea de dragoste frățească cu care ne-ați întîmpinat astăzi la acest miting al prieteniei romîneindiene, încă din ziua cînd, în drum spre Indonezia, am poposit la Calcutta, am simțit cît de vii și de trainice sînt sentimentele pe care le nutrește minunatul dv. popor pentru Romînia. Reîntorși în India, am vizitat marile orașe Bombay, Bangalore, Agra. Pretutindeni am fost primiți cu multă căldură de persoanele oficiale și de populație, care ne-au făcut să simțim aproape de noi inima de frate a indienilor. Romînia este situată la mii și mii de kilometri de India, dar poporul romîn cunoaște străvechea civilizație indiană, care a dat o mare strălucire istoriei umanității, glorioasa luptă a poporului indian pentru libertate și independență, figura marelui patriot Mahatma Gandhi, alături de care au acționat eminenții săi discipoli și oameni de stat, excelențele lor Radhakrishnan și Nehru. Mai departe, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat că poporul romîn, care, ca și poporul indian, a trebuit să lupte timp îndelungat împotriva cuceritorilor străini, împotriva asupririi și exploatării imperialiste, pentru unitatea și independența sa națională, a privit cu deosebită simpatie și spirit de solidaritate lupta plină de abnegație a indienilor pentru scuturarea jugului apăsător al colonialismului și a salutat cu mare satisfacție restabilirea independenței și proclamarea Republicii India. Eliberarea de sub jugul imperialist a uriașului teritoriu indian, a poporului său de 440 de milioane, a constituit un eveniment de însemnătate istorică mondială, a dat un puternic impuls procesului inevitabil de destrămare a rușinosului sistem colonial, condamnat de istorie la pieire. Lichidarea nefastelor urmări economice și sociale ale dominației colonialiste nu este și nu poate fi un lucru ușor. Ne bucurăm din toată inima, împreună cu dv., a spus tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, de fiecare rezultat pe care îl obțineți în dezvoltarea economică ,și social-culturală a țării. Poporul romîn urmărește cu mult interes eforturile harnicului și talentatului popor indian pentru înfăptuirea celui de-al treilea plan cincinal, care prevede, ca principale obiective, industrializarea Indiei, punîrnd accentul pe dezvoltarea (Continuare în pag. 3-a, MITINGUL DE LA DELHI CONSACRAT PRIETENIEI ROMÂNO-INDIENE Cuvîntarea tovarășului Gheorghe Gheorghiu-Dej Cuvîntarea lui Jawaharlal Nehru Adresîndu-se celor prezenți, primul ministru al Indiei, Jawaharlal Nehru a spus : Ați auzit unele lucruri cu privire la istoria Romîniei și cele ce s-au petrecut în această țară nu de mult, cum și-a cîștigat libertatea și apoi a trecut printr-o revoluție care a instaurat regimul actual. In trecut, Romînia era o țară slab dezvoltată din punct de vedere al industriei, comerțului, învățămîntului. In ultimii 17 ani, ea a făcut progrese însemnate în industrie, în agricultură și alte domenii și acum înaintează pe calea prosperității. Sîntem bucuroși să ascultăm cele spuse de președintele Gheorghiu- Dej cu privire la situația prosperă a Romîniei și putem trage din ele multe învățături. Vorbind în continuare despre relațiile strînse care s-au stabilit între Romînia și India, Jawaharlal Nehru, a spus: Ați auzit ce progrese considerabile au fost obținute de Romînia în dezvoltarea resurselor petrolifere. Am dori să învățăm de la Romînia tehnica explorărilor petrolifere și să primim ajutorul ei. Și pînă acum ea ne-a acordat bucuros ajutor. Cu sprijinul inginerilor și tehnicienilor romîni am putut să efectuăm explorări în Punjab și Gujarat și am descoperit petrol în multe locuri. Sperăm că India va putea să obțină acest foarte important produs și chiar să-l exporte. Sperăm că el se va dovedi a fi o mare sursă de bogăție pentru India. Această colaborare de care am amintit a dus la strîngerea relațiilor dintre țările noastre și vizita președintelui Romîniei și a primului ministru le-a întărit. Conducătorii români au produs o puternică impresie asupra noastră. Președintele Gheorghiu-Dej și-a expus părerea cu privire la problemele actuale, în special cu privire la menținerea păcii în lume. Domnia sa a spus că Romînia a fost cotropită de două ori în cursul ultimilor 40 de ani și a suferit mari distrugeri. Poporul romîn a suportat ororile războiului, el este împotriva dezlănțuirii unei noi conflagrații. Nimeni nu vrea război, a declarat Jawaharlal Nehru. Și noi, de asemenea, facem tot ce ne stă în putință în vederea înfăptuirii dezarmării și înlăturării pericolului unui război nuclear. Am militat și milităm pentru interzicerea armelor nucleare, dar este limpede că războiul nuclear poate fi împiedicat numai de către marile puteri care posedă aceste arme. Ne ridicăm glasul pentru că și glasul nostru ar putea să exercite o anumită influență. Problema împiedicării unui război nuclear este cea mai vitală problemă care stă în fața lumii. In continuare, Jawaharlal Nehru a spus: Nimeni în lume nu vrea război. Cu toate acestea, cînd arme cu o forță de distrugere atît de uriașă sînt disponibile se (Continuare în pag. 3-a) Banchetul oferit de tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej în cinstea președintelui Republicii India DELHI. 19 — Trimisul special Agerpres transmite Vineri seara, la hotelul „Ashoka“ din Delhi, tovarășul Gheorghe Gheorghiu-Dej, președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne, a oferit un banchet în cinstea Excelenței Sale dr. Sarvapalli Radhakrishnan, președintele Republicii India. La banchet au luat parte președintele Republicii India, S. Radhakrishnan, vicepreședintele republicii, dr. Zahir Hussein, primul ministru Jawaharlal Nehru, membri ai guvernului, înalți demnitari indieni. Au participat Ion Gheorghe Maurer, președintele de Miniștri al Republicii Consiliului Populare Romîne, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe al Republicii Populare Romîne, Valentin Steriopol, adjunct al ministrului comerțului exterior, precum și ambasadorul R.P. Romîne în India, Iancu Horațiu. Au fost de față șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Delhi personalități ale vieții culturale și economice, ziariști indieni, romîni și corespondenți străini. Banchetul s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, prietenească la una din secțiile Laboratorului Național de Fizică al Indiei Telefoto : AGERPRES Pregătiri pentru începerea recoltării stufului In aceste zile, pe întinsul Deltei Dunării se fac pregătiri pentru începerea unei noi campanii de recoltare a stufului. Ca urmare a amenajării unei suprafețe stuficole de încă 10 000 de hectare, anul acesta se organizează exploatarea stufului , și în zona Dranov-Razelm. In vederea asigurării accesului în noile zone stuficole s-au executat canale pe o lungime de 160 de km și au fost puse în funcțiune noi stații de pompare a apei. In deltă au sosit, de asemenea, noi utilaje, printre care 75 de tractoare pe șenile de cauciuc și un important număr de remorci. Pentru deservirea utilajelor, numărul mecanizatorilor a sporit cu peste 200 de absolvenți ai cursurilor de specializare și calificare, organizate în timpul verii de Trustul pentru amenajări și valorificarea stufului. In mijlocul prietenilor indieni DELHI, 19 Trimisul special Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite: In dimineața zilei de 19 octombrie, tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer, însoțiți de lui Sukh Lai Hathi, ministrul muncii în guvernul central indian, au vizitat diferite așezări din districtul Gurgaon, situat la circa 20 de mile de capitala Indiei. Oaspeții romîni au avut prilejul să ia cunoștință de transformările care au loc în viața satului indian, de lupta care se duce pentru îmbunătățirea condițiilor de trai ale țăranilor. Se știe că aproximativ 82 la sută din populația Indiei trăiește în cele 550.000 de comune rurale, existente în întreaga țară. Secole de-a rindul, cît timp India a îndurat oprimarea colonialistă, condițiile de viață ale țăranilor indieni au fost deosebit de grele. După obținerea independenței, guvernul indian a luat o serie de măsuri avînd drept scop ridicarea nivelului material și cultural al populației țării. In acest scop a fost adoptat și programul de dezvoltare a satelor indiene, care a intrat în vigoare la sfîrșitul anului 1952. Programul prevede dezvoltarea agriculturii și îmbunătățirea nivelului de trai și se ocupă de o sferă largă de probleme, printre care ocrotirea sănătății, învățămîntul, dezvoltarea industriei locale etc. Localitățile vizitate de înalții oaspeți romîni reflectă realizările obținute în prima etapă a acestui program guvernamental. Atît în orășelul Balabgarh, cît și în satele Badrula și Korali, locuitorii au făcut solilor poporului romîn o primire caldă, prietenească. Pretutindeni, conducătorii de stat romîni au fost primiți cu urarea „Swagatam“ („Bun venit“) de către toți locuitorii satelor. Vizita a început la dispensarul din Balabgard. Acest dispensar care are în subordinea sa (Continuare în pag. 3-a] PRIN ORAȘELE ȘI SATELE PATRIEI Izotopi radioactivi folosiți în protecția muncii Izotopii radioactivi au Început să fie folosiți în țara noastră și în domeniul protecției muncii. De curînd, glinozină, la unul din foarfecelefolosit pentru tăierea tablei la uzina de tablă subțire din Galați, a fost adaptat un dispozitiv pe bază de izotopi radioactivi care oprește imediat mașina în cazul cînd muncitorul apropie prea mult mina de cuțitul foarfecii. Dispozitivul de protecție este format dintr-un anumit număr de contoare detectoare de radiații, legate de un aparat special, care este conectat cu un electromagnet de blocare. Muncitorul care deservește mașina poartă sa cite un deget de la fiecare mină un inel special ce conține o cantitate foarte redusă dintr-un izotop radioactiv. Inelele sînt astfel confecționate incit fascicolul de radiații emis de ele, fără să aibă vreo acțiune dăunătoare asupra omului, acționează contoarele, iar acestea, la rândul lor, aparatul special care face ca mașina să se blocheze automat. Dispozitivul utilizat la uzina de tablă subțire din Galați a dat rezultate bune. Realizat de către Institutul de cercetări pentru protecția muncii al Consiliului Central al Sindicatelor, după un dispozitiv analog construit recent la Uzina de automobile „Lihaciov“ din Moscova, el poate fi folosit și la alte mașini, cum sînt presele, valțurile, calandrele și altele (Agerpres) Avansuri bănești la ziua-muncă Gospodăriile agricole colective din raionul Făurei s-au dezvoltat considerabil în ultimii ani. Producțiile mari obținute în sectorul vegetal și la fermele de animale au dus la creșterea continuă a veniturilor lor bănești. Sumele de bani încasate de gospodăriile agricole colective pe produsele vindute statului sînt folosite atît pentru ridicarea de construcții și la procurarea de animale, cît și pentru retribuirea zilelor-muncă efectuate de colectiviști. Majoritatea gospodăriilor colective împart avansuri bănești trimestrial. Cele 68 gospodării agricole colective din raionul Făurei au acordat pînă în prezent avansuri bănești care se ridică la suma de 14.315.000 lei. M. BÎRA