Apărarea Patriei, octombrie 1962 (Anul 18, nr. 233-258)

1962-10-10 / nr. 240

.­­ , „ivi. V #APARAREA PATRIEI h./ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XVIII Nr. 240 (5013) Miercuri 10 octombrie 1962 4 PAGINI - 20 BANI SERVICIUL DE ARBITRAJ -element important pentru reușita aplicațiilor tactice Serviciul de arbitraj joacă un rol important în reușita aplica­țiilor tactice. El are misiunea să contribuie la crearea unei am­bianțe cit mai apropiate de rea­litatea cîmpului de luptă și să furnizeze datele necesare analizei activității particip­anților. Aceste sarcini impun o temei­nică pregătire a arbitrilor și des­fășurarea unei activități creatoare și principiale pe timpul aplicației. Pregătirea arbitrilor Pentru ca arbitrul numit pe lângă un comandant de unitate sau subunitate să-și desfășoare activitatea în bune­­ condiții este necesar ca el să se pregătească temeinic, să-și însușească tema a­­plicației, scopurile de învățămînt, să cunoască terenul pe care se va desfășura aplicația, semnalele ce se vor întrebuința etc. Pentru ca arbitrul să poată a­­naliza și aprecia o hotărîre luată de alt­­ ofițer trebuie în primul rind ca el însuși să aibă capacita­tea de a elabora hotărîri juste. In realizarea acestei cerințe s-a do­vedit deosebit de eficace include­rea în programul de pregătire a arbitrilor a exercițiilor de luare a hotărîrii. In cadrul acestor exer­ciții, ofițerii arbitri sînt puși, ca în rolul ofițerilor pe care-i vor arbitra, să ia hotărîri, să elabore­ze dispozițiuni de luptă etc. Scopul acestor exerciții este nu de a ela­bora o „soluție a direcției“ ci de a familiariza pe arbitru cu pro­blemele, de a-i crea condiții să pătrundă în esența lor, de a-1 înarma cu criterii în funcție de care și argumente să aprecieze hotărîrea și măsurile comandan­tului pe ca­re-1 va arbitra. Aceste exerciții se desfășoară inițial in clasă și apoi, obligatoriu, în­ teren. In cazul cînd timpul de pregătire este scurt ele au loc numai în teren. In teren activitatea de pre­gătire trebuie să decurgă în rit­mul ducerii „luptei“ din aplicație. Pe timpul pregătirii unei apli­cații, conducătorul acesteia a ie­șit cu arbitrii în teren. Tema exercițiului a fost ca, în rolul u­­nui comandant de batalion din eșalonul întîi al regimentului, să se ia hotărîrea și să se elaboreze măsurile pentru­­ respingerea unui contraatac. Pentru rezolvarea a­­cestui exercițiu s-a acordat parti­cipanților un timp de gîndire de 1 oră­. Dar oare comandantul de batalion din aplicație ar dispune de atîta timp ? Desigur că nu ! Atunci de ce să creăm arbitrului o imagine deformată asupra condi­țiilor în care își va elabora coman­dantul hotărîrea ? Logic ar fi fost ca pentru elaborarea hotărîrii să se acorde timpul de care ar fi dispus și comandantul de batalion arbitrat, adică cîteva minute. Pen­tru analiza și discutarea ei se pu­­tes, acorda și era chiar necesar un timp mai îndelungat, de exemplu 3 oră. Dacă unui comandant de unitate sau subunitate, într-o situație dată, i se cere să ia o singură hotărîre pe care apoi să o ducă la îndeplinire, în schimb arbitru­lui i se poate pretinde să pre­zinte mai multe variante. Este știut că situațiile tactice nu au o rezolvare unică. Tocmai de aceea arbitrul trebuie să fie pre­gătit pentru a aprecia și a cîntâri părțile pozitive și negative ale ori­cărei hotărîri pe care o va lua co­mandantul. Ar fi cu totul dăună­tor dacă s-ar considera drept so­luție unică hotărîrea elaborată pe timpul pregătirii arbitrilor și in cazul cînd comandantul arbitral nu o va formula în mod identic să se aprecieze că aceasta, în întregul ei, nu a fost justă; arbitrul trebuie să cunoască dinainte cîteva va­riante de soluții posibile și valoa­rea fiecăreia dintre ele. Lucrul în teren al arbitrilor nu trebuie însă să se limiteze numai la elaborarea hotărîrilor coman­danților ci este necesar să se stu­dieze și acțiunea probabilă a tru­pelor.­­ Așa de exemplu dacă se între­vede că o subunitate va trece în grabă la apărare într-un anumit raion este bine să se analizeze și cele mai potrivite variante de rea­lizare a dispozitivului, de folosire a terenului, de organizare a siste­mului de joc etc. Pe timpul aplicației... arbitrul trebuie să aibă o com­portare principială și creatoare. Cu cîtva timp în urmă, cu prilejul unei aplicații, un arbitru pe lingă comandantul unui detașament îna­intat, s-a „încălzit“ pe­ timpul du­cerii „luptei“ și a început să dea ordine subunităților. Criticat la sfîrșitul aplicației el a încercat să se justifice susținînd că coman­dantul arbitrat nu prea avea „nerv“ și din­ această cauză deta­șamentul înaintat era amenințat să nu-și îndeplinească misiu­nea. Crede oare arbitrul men­ționat că substituindu-se co­mandantului a contribuit la instruirea lui ? Nicidecum ! Dim­potrivă, l-a pus în situația să nu mai judece — deci, știe­ el arbi­trul ce face ! — să nu mai simtă responsabilitatea, care de acum era împărțită cu arbitrul, pentru conducerea detașamentului înain­tat. Asemenea atitudini trebuie să nu se mai întîlnească în aplicațiile tactice deoarece constituie o frină în creșterea măiestriei de luptă a comandanților și, în același timp, le micșorează autoritatea față de subordonați. După cum­ se știe, aplicațiile se desfășoară conform hotărîrilor părților urmînd ca justețea lor și a măsurilor luate să fie­ reliefate prin cîștigul de cauză care se a­­cordă unuia sau altuia dintre par- Colonel TRAIAN GROZEA (Continuare în pag. 3 a) Angajamente depășite In cinstea zilei de 25 Octombrie personalul militar și civil din uni­tatea noastră obține noi și însem­nate succese în muncă. Astfel, stereoscopiștii din sec­­toarele în care muncesc căpitanii ingineri Gheorghe Tîrîcă și Ion Miu s-au angajat să obțină în­semnate depășiri de normă și îm­bunătățirea substanțială a calității lucrărilor ce le execută. In cea mai mare parte angaja­mentele au fost îndeplinite și de­pășite Căpitanul Marius Mihail, de exemplu, organizîndu-și în mod exemplar locul de muncă, a execu­tat numai lucrări de bună și foarte bună calitate, depășind zilnic nor­ma cu 40—50 la sută. In cinstea zilei de 25 Octombrie au mai obținut rezultate valoroase și căpitanul Gheorghe Marta, loco­tenentul Nicolae Constantinescu, tov. T. Dumitru și tov. M. Rinca­­sievici Locotenent-major S. MOCANU Concursuri de specialitate In scopul verificării gradului de pregătire al încărcăturilor, în sub­unitatea unde muncește locote­nentul Petre Popa se organizează în cinstea Zilei Forțelor Armate ale R.P.R. concursuri de specia­litate. La un astfel de con­curs soldatul-fruntaș Dionisie Doco a ocupat locul întîi, reușind să încarce cu 5 lovituri pe minut mai mult decât prevede baremul pentru „foarte bine". La ultimul concurs și alți încăr­cători ca soldații fruntași Dumitru Lepădatu, Mircea Ștefan au a­­juns la aceleași rezultate ca și soldatul­ fruntaș Dionisie Coco Sergent ST. MÎNDRILA Soldat N. SxRIMBU Pentru patria noastră, ‘ Republica Populară Romîna ! Antrenamente susținute De mai multe zile, militarii din unitatea unde muncește maiorul D. Avramescu execută cu regularitate antrenamente susținute la construcția portițe­lor și danelor. Aceste antrena­mente sînt îmbinate în ace­lași timp și cu pregătirea ma­terială în vederea viitoarelor misiuni la care vor participa. Astfel, s-au vopsit parapetele, ceea ce permite o vizibilitate mai bună a căii de acces pe portiță, s-au verificat coloanele și au fost înlocuite cele de­fecte. De asemenea, fiecare subuni­tate și-a pregătit sistemul de iluminare pe timp de noapte a fiecărei portițe în parte, pre­cum și mascarea acestora. Antrenamentele se execută sub formă de concurs. Pînă in prezent, pe primele locuri s-au clasat subunitățile comandate de locotenentul-major N. I­!­­șoveanu, căpitanul Ilie Ion și căpitanul C Ciobotaru. Sub­unitățile au lucrat sub barem cu 8, 7 și respectiv 6 minute Locotenent M. GHEORGHIL Instructiv, folositor In timpul convo­cării pentru schimb de experiență pe teme de metodică, lectorii de la cate­drele ciclului de ști­ințe sociale școala noastră din au vizitat cîteva obiec­tive ale economiei socialiste La Combinatul chimic din locali­tate, ei au urmărit procesul de fabri­care a unor pro­duși chimici, pro­bleme legate de mărirea producti­vității muncii și re­­ducerea prețului de cost. In mod deose­bit au impresionat pe vizitatori înalta tehnicitate a utila­jului, elanul cu care personalul acestui combinat traduce în viață planul de producție In timpul vizitei la G.A.S. „7 Noiem­brie“ din Șercaia, ofițerii lectori au luat cunoștință de planul de dezvolta­re a gospodăriei, care a obținut în ultimii ani succese de seamă în crește­rea șeptelului. Exemplele concre­te pe care lectorii și le-au notat în timpul vizitei vor folosi la întoc­le­mirea unor lecții bine strîns documentate, legate de viată Maior I. DALBAN Căpitan P­­RIZEU Aplicațiile tactice sînt o ș­coală a măiestriei de luptă, un bun prilej de perfecționare a cunoștințelor militare. In clișeu . In cadrul unei aplicații, în vederea organizării la perfecție a lucrului la punc­tul de observare, locotenentul­­major Constantin Cocoș, coman­dantul unui pluton Subunitate de frunte , dă misiunea de cercetare comandanților de grupe Foto ST. IONESCU w­asm mu mim mim mm ! Cronica cultural-a­rtis­ti­că de unitate La stația de radioamplificare, emisiune specială de curmă, la stația de radioamplificare­ a fost inițiată o emisiu­ne săptămînală intitu­lată „Drumul victo­riei“. De obicei ea are loc in fiecare Luni după amiază timp de o oră. In cadrul ulti­mei emisiuni, de exem­plu, trei militari au făcut lectura scenari­zată­devărata a povestirii „A­ prietenie“ din volumul „Pe dru­mul victoriei a luat apoi cuvîntul unul dintre coman­danții de plutoane, care a vorbit despre eforturile pe care le depun subordonații săi pentru ca in cinstea Zilei Forțelor Armate să adauge la tradiția subunității noi reali­zări în pregătirea de luptă In cinstea subunită­ților și militarilor ce realizează succese deo­sebite în muncă se transmit apoi scurte programe de muzică populară si ușoară. Brigăzile artistice, în plină întrecere Una dintre brigăzile artistice a început cu cîtva timp în urmă să pregătească pen­tru marea sărbă­toare un nou program, chemînd la întrecere brigăzile artistice din alte subunități pentru cel mai bogat conți­nut de idei și cea mai reușită interpretare artistică. Aparatul po­litic a hotărît să sti­muleze această iniția­tivă organizând con­cursul brigăzilor artis­tice din întreaga uni­tate pentru cîștigarea unei cupe transmisi­bile în cinstea Zilei Forțelor Armate. Pe îndrumătorul artistic îl frămîntă o idee De cîteva zile, pluto­nierul Gh. Roșu, după ce-și îndeplinește în­datoririle zilnice, stă ceasuri întregi aplecat asupra hîrtiei. Ii fră­mîntă o idee Și vrea s-o îmbrace cu­ ai mai reușit în haina slovelor — Sîntem în perioa­da cînd se desfășoară din plin aplicațiile tactice — spune el. Este un eveniment im­portant în viața uni­tății. Rezultatele la a­­plicațiile tactice vor confirma pregătirea temeinică a militari­lor noștri. Am vrea ca și activitatea artistică să fie la înălțimea e­­venimentului In mintea îndrumă­torului artistic se con­turează pe deplin pre­zentarea scenică a pro­gramului. Eroul unui scenariu va fi grupa de infanteriști trimisă de comandant să re­ducă la tăcere un punct de foc al adver­sarului, care zădărni­cește înaintarea sub­unității. La rampă un prezentator descrie spectatorilor cadrul în care se desfășoară mi­siunea. In spatele cor­tinei, grupa a pornit să-și îndeplinească mi­siunea: întuneric, ploa­ie, greutăți des întîl­­nite în luptă, clipe de încordare. Dar nici voia bună nu dispare. Cuvîntul și exemplul comuniștilor oțelește voința oamenilor, și pînă la urmă reușita este deviind Alte activități Pregătirile pentru sărbătorirea Zilei For­țelor Armate coincid cu sărbătorirea Lunii prieteniei romîno-so­­vietice. La clubul uni­tății a fost adusă, de la Muzeul de artă re­gional, foto-expoziția „Galeria de artă Tre­­f.i a.p.mv" Zilele trecute s-a citit la clubul unității montajul literar „Di­mineața erei cosmice“, iar pentru zilele care urmează se pregătește un alt montaj literar intitulat „Calitățile morale și de luptă ale ostașilor sovietici o­­glindite în literatura contemporană“ Căpitan V. TEODORESC­U­ In aceste zile, activitatea cultural-artistică din unitatea in care muncește maiorul Gh. Mitrana se desfășoară cu și mai multă in­tensitate ca de obicei. Pregătidu-se să în­­timpine Ziua Forțelor noastre Armate, mili­tarii dovedesc noi inițiative, caută forme de prezentare mai atractive, mai mobilizatoare. Vizita solilor poporului romîn în Indonezia Tovarășii Gheorghe Gheorghiu-Dej și Ion Gheorghe Maurer primiți cu însuflețire de populația insulei Băii DJAKARTA, 9 (Agerpres) De la trimișii speciali : In continuarea vizitei în Indo­nezia, tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej împreună cu tovarășii Ion Gheorghe Maurer și Corne­­liu Mănescu au vizitat marii insula Bali, cunoscută în întreaga lume pentru frumusețile ei natu­rale, vegetația luxuriantă și mă­iestria artistică a meșteșugarilor, cântăreților și dansatorilor popu­lari De-a lungul celor peste 100 de kilometri parcurși pe teritoriul insulei, mii și mii de oameni și-au exprimat sentimentele de prietenie față de poporul romîn, cu aceeași însuflețire ca pretutin­deni in cursul vizitei prin Indo­nezia a înalților oaspeți romîni Prinse pe înalte tulpini de bam­bus, se înșiruiau, prin locurile vi­­zitate, împletituri artistice, cele mai multe de forma soarelui, ura­re simbolică tradițională, semni­ficând dorința ca oaspetele să se bucure de sănătate și prospe­ritate In drum oaspeții s-au oprit pentru puțin timp pe culmea muntelui Batur. Aici, la 1800 de metri altitudine, este un climat asemănător primăverii de la noi. Cu­ vezi cu ochii, pînă la țărmul lacului Batur, coastele muntelui au fost arse de lava unei erupții vulcanice care s-a produs în a­­nul 1928. Aici, în zona muntoasă a Indoneziei, am întilnit pentru prima oară parcele cultivate cu porumb, dar dominante sînt tot terenurile cultivate cu orez. Ore­­zăriile sînt așezate în terase, pe povirnișuri. Țăranii cu pălării de paie sau cu frunze de palmier pe cap, cu picioarele pînă la ge­nunchi în apă, folosind milena­rele pluguri de lemn, pregăteau terenurile pentru cultivarea ore­zului In timpul opririi pe culmea Ba­tur, președintele Sukarno a expli­cat că in Indonezia există con­diții foarte favorabile pentru cul­tivarea bumbacului și, de aceea, una din insulele arhipelagului va fi afectată acestei culturi, înain­te de cotropirea colonială — a spus dr. Sukarno — existau mari­­ terenuri cultivate cu bumbac și dezvoltată industrie textilă meșteșugărească. Dar colonialiștii erau interesați să vîndă propriile lor produse textile. Industria in­­doneziană a decăzut și cultivarea bumbacului a dispărut, luîndu-i locul plantele în a căror cultiva­re erau interesați colonialiștii. In prezent, Indonezia importă 90 la sută din bumbacul și fibrele care se prelucrează în întreprinderile naționale și, în afară de aceasta, importă și textile. A fost­ vizitat apoi satul Kintamani, situat în munții cu același nume Casele sînt împrejmuite de ziduri din pămînt ars sau cărămidă, așa cum sînt, de altfel, în întreaga insulă. In interiorul curților, în afară de locuințe, sînt construite mici temple, în marea lor majo­ritate cu un volum de cel mult 2 metri cubi. Casele de pe insulă sînt aproape toate din bambus și sînt acoperite cu frunze de pal­mier. Locuitorii satului Kintamani se aflau cu toții pe șosea pentru a-i saluta pe înalții oaspeți.­ O or­chestră populară a prezentat un scurt program artistic. Conducătorii statului romîn au plecat apoi la Dem Pasar, orașul de reședință al insulei Bali, re­numit centru al turismului inter­național. A fost vizitată o expo­ziție locală de artizanat și pic­tură. Tovarășul Gheorghe Gheor­ghiu-Dej a elogiat realismul și valoarea artistică a multor lu­crări. Oaspeții au putut urmări felul în care lucrează în atelierul alăturat expoziției meșteșugari, foarte îndemînatici și dotați cu un simț artistic remarcabil. La Sanur, după ce au vizitat o școală nou construită, oaspeții romîni și gazdele lor indoneziene au rămas două ore într-un pavi­lion situat chiar pe plaja Ocea­nului Indian, asistînd cum prind pescarii peștele adus de refluxul oceanului. Seara, la Tampaksiring, un a­­devărat centru al cîntecului, dan­sului și portului balinez, a fost prezentat în cinstea oaspeților romîni un spectacol popular, care a cuprins, printre altele, dansul Kijak, astfel conceput incit se dansează numai la apusul soare. Ini Străbătînd drumurile acestei insule, a cărei frumusețe o face să merite pe deplin denumirea de „Insula Paradisului“, vezi, ca și în alte părți ale Indoneziei, sate vechi de secole, țărani trudind pe ogoare cu unelte din moși strămoși, și alături școli noi, lu­minoase, construite în ultimii ani. Așa înțelegi mai bine dorința ar­zătoare a acestor oameni harnici de a lichida greaua moștenire a colonialismului, pentru ca țara lor frumoasă și bogată să pășea­scă mereu înainte. In după-amiaza zilei de marți, la palatul Tampaksiring, reședința oaspeților români și a președin­telui Sukarno pe insula Bali, au continuat convorbirile oficiale începute la Djakarta Prin orașele și satele patriei I. 1­1111­­­11­­­11 Ii 11 lltil II MUMII II II sI 1111 .­(li i . 1111­­ i­m m < ; m­m­n 11111 m­m n­n 111111111 im n 11 si 11 in iliiiiiiitriimi Mai mul de 27.500 tone laminate peste prevederi HUNEDOARA. — (Coresp. Ager­pres). — Continuînd să aplice inițiativa „Să dăm zilnic, pe fiecare schimb, cel puțin 10 tone de laminare pes­te plan­, colectivul laminorului de profile de 650 mm a încheiat un rodnic bilanț de realizări la sfîr­șitul celor trei trimestre care au trecut din acest an. Astfel, dato­rită folosirii din plin a capacității de laminare, muncitorii de aici au trimis uzinelor constructoare de mașini, peste prevederi, mai mult de 27.500 de tone de laminate Totodată, laminatorii au ridicat calitatea produselor și au redus cheltuielile de producție. Astfel, procentul de rebuturi a fost redus în această perioadă cu 6 la sută față de normele admise, iar la pre­țul de cost planificat s-a realizat în numai 8 luni o economie de peste 3.000.000 lei. Industria maselor plastice realizează noi produse Industria maselor plastice din țara noastră a rea­lizat în ultimul timp noi produse de uz casnic re­zistente, cu un colorit viu, plăcut. Intre altele au fost introduse in fabricație „seturi de bucătărie“, formate din perdele, față de masă, husă pentru scaune, din același material și desen, din foi de masă plastică. Ele sînt ușor de curățat, ceea ce ușu­rează mult munca gospodinelor. Foile de policlo­­rură de vinil, care au o largă utilizare în industria confecțiilor și obiectelor de uz casnic, se produc acum intr-un număr de 60 variațiuni de culori și nu se decolorează. Creatorii au realizat totodată din mase plastice o serie de noi obiecte ca râzătoare pentru fructe, muștarieră cu capac, solniță cu ca­pac, suport pentru ghivece de flori, flori artificiale și altele. In ultimul timp, cu masele plastice au fost înlocuite mînerele de lemn ale cuțitelor, precum și unele repere ale mașinilor de tocat și măcinat, fa­bricate în tară. (Agerpres) Cantități sporite de cereale , mun­ic aiatului 168 de gospodării agricole colective din regiunea Banat, care au realizat producții sporite de cereale, au vindut statului aproape 4 700 de tone de grîu, peste cantitățile contractate, realizînd prin aceasta venituri de peste 7 700 000 lei. Gospodăria colectivă din Hitiaș, de exemplu, care a realizat cîte 2 800 kg de grîu la ha a vîndut în afara cantităților con­tractate 218 tone de grîu. Gospodăriile colective din raioanele Sînnicolau Mare, Lugoj, Deta, Timișoara și Arad au hotărît să vîndă statului și însemnate cantități de porumb în afara celor contractate. Pînă acum 30 de gospo­dării colective din aceste raioane au livrat canti­tățile de porumb contractate, alte 35 au livrat și floarea-soarelui (Agerpres) Noutăți din fabricile de mobilă Fabricile de mobilă ale Ministerului Economiei Forestiere au produs în primele trei trimestre ale anului acesta cu circa 18 la sută mai multă mobilă decît în perioada corespunzătoare a anului trecut. In același timp, ele au început să fabrice în serie încă 18 tipuri noi, printre care o cameră combi­nată, o bibliotecă în trei variante, o cameră de zi, două tipuri de fotolii și altele. Acum industria re­publicană produce de peste 11 ori mai multă mo­bilă decît în 1950 ; producția acelui an este rea­lizată în prezent de o singură fabrică —­ „Liber­tatea“ din Cluj. Consiliul pentru problemele mobilei din cadrul Ministerului Economiei Forestiere a hotărît ca în primul semestru al anului viitor fabricile să pro­ducă 22 de tipuri de mobilă care prin calitatea și aspectul lor vor răspunde exigențelor crescînde ale cumpărătorilor. La unele tipuri de mobilă se va introduce tapițeria cu materiale spongioase. (Agerpres) Expoziție de struguri la Ploiești Consiliul agric­ol regional Ploiești a organizat la Palatul culturii o expoziție concurs a strugurilor de masă produși în podgoriile locale. Au participat toate G.A.S. și G.A.C. și stațiunile I.C.H.V. cu specific viticol din regiune. Pe pri­mul loc s-a situat G.A.C. Năieni, raionul Mizil, pe locul II stațiunea I.C.H.V. Pietroasele, iar pe locul III G.A.C. Homești, raionul R. Sărat. (Agerpres) Aspect de la Fabrica de conserve „Valea Roșie“, din raionul Oltenița Foto : AGERPRES

Next