Apărarea Patriei, februarie 1963 (Anul 19, nr. 26-49)

1963-02-01 / nr. 26

M • I­ngfilTR.- •-v- -v * "■ , . ^ Pentru patria n­oastra, Republica Populară Romînâ f­irarea patriei tip Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 26 (5110) Vineri 1 februarie 1963 1­­4 PAGINI - 20 BANI COMUNICATUL Direcției Centrale de Statistica cu privire la îndeplinirea planului de stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1962 In anul 1962 — care încheie pri­ma jumătate a planului de șase lani — oamenii muncii au obținut Planul producției globale indus­triale pe anul 1962 a fost îndeplinit în proporție de 101,9 la sută, iar planul producției marfă în propor­ție de 101,5 la sută. Producția globală industrială a crescut față de anul 1961 cu 14,7 la sută , a mijloacelor de produc­ție cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de consum cu 10,2 la sută. Creșteri importante ale produc­ției globale s-au obținut în ramu­rile hotărîtoare ale industriei : în industria construcțiilor de mașini și prelucrării metalelor cu 19 la sută, in industria chimică cu 24 la sută, în industria energiei electrice și termice cu 23 la sută, în indus­tria metalurgiei feroase cu 11 la sută, în industria materialelor de construcție cu 18,5 la sută. Ca urmare, îndeosebi, a unei mai bune valorificări a țițeiului și a masei lemnoase, producția globală a industriei prelucrătoare petro­liere a crescut cu 21,5 la sută, iar producția globală a industriei de prelucrare a lemnului cu 17 la sută In perioada 1960—1962 producția globală industrială a crescut cu 55 la sută, cu un ritm mediu anual de creștere de 15,8 la sută față­­ de circa 13 la sută prevăzut în Di­rectivele Congresului al IlI-lea al partidului. Producția mijloacelor de produc­ție a crescut în anii 1960—1962 în medie cu 16,8 la sută pe an, față de circa 14 la sută ritm mediu a­­nual prevăzut pentru întregul plan de șase ani ; producția industriei construcțiilor de mașini și a pre­lucrării metalelor a crescut în me­die cu 20 la sută, iar a industriei noi și importante succese în desă­­vîrșirea construcției socialismului în Republica Populară Romînă. Pe ministere, organizații econo­mice centrale și întreprinderi ale sfaturilor populare, planul pro­ducției globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează : chimice, hîrtiei și celulozei cu 23 la sută, față de­ peste 14 la sută, respectiv 22 la sută. Ritmul mediu anual de creștere a industriei metalurgiei producției feroase a fost de 20 la sută. Producția bunurilor de consum a crescut in aceeași perioadă cu un ritm mediu anual de creștere de 14,1 la sută, față de 12,2’la sută prevăzut în Directivele Congresu­lui al III-lea al partidului. Planul pe anul 1962 a fost depă­șit la majoritatea produselor in­dustriale : energie electrică, cărbu­ne, țiței, benzină, petroluri, moto­rină, uleiuri minerale, cocs meta­lurgic pentru furnale, laminate ușoare, tablă, țevi din oțel, rul­menți, motoare electrice, transfor­matori de forță, vagoane de mar­fă, autocamioane de 4 tone, auto­buze, pluguri de tractor, combine tractate pentru recoltat cereale păioase, semănători de cereale cu tracțiune mecanică, utilaje pentru exploatarea și prelucrarea lemnu­lui, sodă calcinată, sodă caustică, acid sulfuric, îngrășăminte fosfa­­tice, coloranți organici, detergenți, cherestea, plăci din particule aglo­merate, țesături de bumbac, lină și mătase, tricotaje, confecții din țesături, încălțăminte, mobilă, a­­parate de radio, televizoare, răci­­toare electrice, mașini de cusut, mașini de gătit pentru combustibil gazos, butelii pentru gaze de pe­trol lichefiate, preparate de carne, pește, unt, zahăr și altele. Energie electrică Mașini-unelte pentru așchierea metalelor Motoare cu combustie internă Motoare electrice Transformatori de forță Instalații de foraj Utilaje tehnologice pentru prelu­crarea țițeiului In cursul anului 1962 s-a conti­nuat acțiunea de îmbunătățire a calității producției, de introducere in fabricație de produse cu carac­teristici tehnice superioare, de lăr­gire a numărului sortimentelor bunurilor de consum. Au fost puse în fabricație noi (Continuare în pag. 3-a) I. Industrie In producția principalelor produse s-au obținut în anul 1962 urmă­toarele rezultate : *) Planul pe anul 1962 a fost depășit. S-au produs cantități sporite din sortimentele de calitate superioară (benzine cu cifră octanică ridicată, motorină hidrofinată, produse aromate etc.). . **) In anul 1961 s-au produs 8 bucăți. ***) S-au produs pentru prima dată în anul 1962. Procentul de îndeplinire a planului pe anul 1962 Ministerul Minelor și Enerafiei Electrice 101.2 Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei Ministerul Metalurgiei și Construcțiilor de Mașini Ministerul Industriei Construcțiilor (între­prinderi industriale) Ministerul Economiei Forestiere Ministerul Industriei Ușoare Ministerul Industriei Alimentare întreprinderile industriale ale Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor Unitățile industriale ale Consiliului Supe­r00,2 100,4 100,0 106,3 102,9 101,1 110,7 m­or al Agriculturii (Trustul uzinelor de reparații etc). Unitățile industriale ale Comitetului de 113,0 Stat pentru Cultură i Artă (Trustul in­rlu­efi'înî nilm rafiona­me: K întreprinderile industriale ale sfaturilor populare Uniunea Centrală a Cooperativelor Mește-111,4 șugareșii lui.» Producția efectivă 1962 Unitatea Date în­­ fază de pra­de măsură absolute­ductia efectivă 1961 Fontă Otel Laminate finite pline Țevi de oțel Cocs metalurgic pentru furnale Minereuri de fier Cărbune brut extras Țiței extras Produse petroliere albe Uleiuri minerale Gaz metan mii tone 1 511 137 mii tone 2 451 115 mii tone 1 667 110 mii tone 456 114 mii tone 1 119 119 mii tone 1 742 100,3 mii tone 9 589 110 mii tone 11 864 102 mii tone 6 545 99­ 8*­ mii tone 346 96*­ mii. m3 8 837 123 Utilaje tehnologice pentru indus­tria chimică Utilaje tehnologice pentru fabri­cile de ciment Utilaje tehnologice pentru in­dustria siderurgică și turnă­torii Vagoane de marfă pentru ecartament normal Locomotive Diesel electrice de 2100 CP Autovehicule Rulmenți Tractoare Combine tractate pentru recol­tat cereale păioase Pluguri de tractor Sodă calcinată Sodă caustică Acid sulfuric îngrășăminte chimice (substanță activă 100 la sută) Coloranți organici Negru de fum Detergenți Fibre și fire sintetice Mase plastice și rășini sintetice Anvelope auto-tractor-avion Celuloză Hîrtie Ciment Materiale de zidărie (în echiva­lent cărămizi ceramice nor­male) Geamuri trase în echivalent 2 mm grosime Cherestea Placaj Plăci din particule aglomerate Plăci­ fibrolemnoase Mobilă din lemn Țesături de bumbac Țesături de lînă Țesături de mătase și din fine sintetice Tricotaje Confecții din țesături încălțăminte din care : — încălțăminte din piele Aparate de radio Televizoare Răcitoare electrice Mașini electrice de spălat rufe pentru uz casnic Mașini de gătit pentru combus­tibil gazos Biciclete Mașini de cusut de uz casnic Carne (fără slănină) Preparate de carne Conserve de carne Conserve de legume Conserve de fructe Pește Lapte de consum (inclusiv lapte praf) Brînzeturi Unt Uleiuri comestibile Zahăr mil. kWh 10 068 116 bucăți 5 902 111 mii CP 478 142 mii kW 900 127 mii kWA 3 058 139 bucăți 138 147 tone 13 499 159 tone 41 146 141 tone 14 240 107 tone 27 837 101 bucăți 5 639 93 bucăți 35 **­ bucăți 15 004 101 mii buc. 7 244 131 bucăți 21 500 108 bucăți 5 810 95 bucăți 16 434 110 mii tone 288 121 mii tone 160 120 mii tone 326 131 mii tone 131 151 tone 4 955 119 tone 29 521 104 tone 9 990 134 tone 1 649 102 tone 24 634 138 mii buc. 550 149 mii tone 153 134 mii tone 159 109 mii tone 3 489 105 miiioane bucăți 1 064 126 mii m5 20 767 113 mii m3 4 289 103 mii m3 134 142 tone 67 088 178 tone 24 292 mii. lei 1 878 125 mii. m2 296 105 mii. m2 34 90 mii. m3 29­5 101 mii. buc. 54 97 mii. lei 5 199 106 mii per. 32 391 104 mii per. 21 040 106 mii buc 251 119 bucăți. 41 425 279 bucăți 46 022’ 153 bucăți 76 948 110 mii buc, 166 109 mii buc, 267 99 bucăți 74 416 120 mii tone 297 112 mii tone 62 114 mii tone 12 123 mii tone 58 123 mii tone 57 116 mii tone 30 116 mii hl. 2 068 119 tone 45 557 111 tone 14 580 102 mii tone 162 130 mii tone 342 81 Un an de noi victorii Cifre și date în legătură cu îndeplinirea planului pe 1962 . Planul producției globale in­dustriale pe anul 1962 a fost în­deplinit în proporție de 101,9 la sută, iar planul producției marfă în proporție de 101,5 la sută. Producția globală industrială a crescut față de anul 1961 cu 14,7 la sută , a mijloacelor de producție cu 17,5 la sută, iar a bunurilor de consum cu 10,2 la sută.­­ In perioada 1960—1962 pro­ducția globală industrială a cres­cut cu 55 la sută, cu un ritm me­diu anual de creștere de 15,8 la sută față de circa 13 la sută prevăzut în Directivele Congre­sului al III-lea al partidului.­­ Anul 1962 a marcat înche­ierea colectivizării agriculturii. O­­biectivul stabilit de Congresul al lll-lea al partidului în domeniul transformării socialiste a agricul­turii a fost astfel realizat cu a­­proape 4 ani înainte de termen. A fost consfințită victoria defini­tivă a socialismului în patria noastră. S-a întărit baza tehnică­­materială a agriculturii. La sfîrși­­tul anului 1962, agricultura era în­zestrată cu 56 500 tractoare, 52 600 semănători mecanice, 28 400 com­bine pentru recoltatul cerealelor păioase și cu numeroase alte ma­șini agricole.­­ Volumul investițiilor în con­strucții de locuințe a fost de 2,1 miliarde lei, reprezentînd 6,7 la sută din totalul investițiilor, cu 13 la sută mai mare decît în anul 1961 .I In anul 1962, venitul național a crescut cu circa 7 la sută față de 1961, depășind cu 30 la sută nivelul anului 1959. Instructaj cu șoferii din unitate (Prin telefon).­­ Pentru a cu­noaște mai bine unele probleme privind regulile de exploatare a mașinilor auto în condiții de tem­peratură scăzută, maiorul D. Mi­­hăilă, ofițer tehnic, a ținut un instructaj cu șoferii din unitate în cadrul căruia le-a vorbit des­pre următoarele probleme : nece­sitatea de a respecta ordinea ope­rațiilor de pregătire a mașinii ; instalarea bateriilor de acumula­tori ; pornirea motorului, respec­­tîndu-se regulile prevăzute în re­gulamentul de exploatare ; efec­tuarea controlului mașinii de că­tre punctul de control tehnic îna­inte și după executarea misiunii , parcarea mașinii numai după ce s-a executat întreținerea tehnică. Șoferilor li s-au amintit din nou instrucțiunile privind completarea foilor de parcurs înainte și după întoarcerea din misiune, accen­­tuîndu-se pe necesitatea respec­tării stricte a valabilității foii de parcurs, itinerarului stabilit, a e­­vitării risipei de combustibil și moto­kilometri. In cadrul instructajului au fost criticați unii șoferi pentru neres­­pectarea ordinii operațiunilor de pregătire a mașinii înainte de mi­siune. Așa, de pildă, s-a arătat că, într-o zi, soldatul Zamfir Chio­­reanu, dînd dovadă de superficia­litate, a încercat să pornească ma­șina fără să observe că rezervorul de benzină era gol. Șoferii au primit indicații cum și cînd să scoată în întregime apa din rezervor, ca acesta să nu înghețe. Pentru ca problemele expuse să fie mai bine înțelese, s-a prezen­tat practic pregătirea și pornirea unei mașini auto. Soldat-fruntaș GH. MÄNUCÄ Ieșirile în larg oferă echipa­jelor condiții prielnice pentru perfecționarea pregătirii ma­rinărești și de specialitate. De aceea, fiecare ieșire în larg trebuie pregătită cu grijă și folosită­­ la maximum. In clișeu : Căpitanul-locote­­nent Aristică Bardan, discu­­tând împreună cu ajutoarele sale momentele ce vor fi create pe timpul marșului pe care îl va executa nava. Foto: ST. IONESCU INTRĂ ÎN CONCURS brigăzile artistice ostășești Astăzi începe faza I a celui de-al Xll-lea concurs al formați­ilor artistice ostășești. Primele formații care intră in­ concurs sînt brigăzile artistice ostășești din subunități. Aceste mici , dar însu­flețite colective de artiști amatori militari s-au pregătit cu minuțio­zitate pentru a se prezenta cit mai bine în fața comisiilor constituite în unități. Sub directa îndru­mare a comandanților și lucrăto­rilor politici, cu sprijinul organi­zațiilor de partid și organizațiilor U.T.M., artiștii amatori militari au alcătuit programe mobilizatoare, care vorbesc despre preocupările ostașilor noștri, despre munca lor. Constituirea brigăzilor artistice ostășești și alcătuirea programe­lor au început de mai mult timp. O bună parte dintre brigăzi au și prezentat spectacole în fața mili­tarilor. Așa, de pildă, în unitatea în care muncește ofițerul N. Ipate, programul artistic prezentat în cinstea zilei de 30 Decembrie a fost susținut de o brigadă artis­tică formată din tineri militari. La concurs, brigăzile artistice ostășești vor aduce pe scenă via­ța clocotitoare, plină de fapte demne, a militarilor forțelor noas­tre armate, strădania lor de munci în fiecare zi mai bine, cu a rezultate tot mai bune în însu­șirea cunoștințelor de pregătire de luptă și politice, în întărirea or­dinii și disciplinei militare. Artiștii amatori vor scoate în e­­vidență prin mijloace artistice me­todele bune de muncă ale frun­tașilor, vor lua atitudine împo­triva lipsurilor unor militari. Concursul formațiilor artistice ostășești — ca de altfel întreaga activitate a brigăzilor și echipelor artistice — nu este un scop în sine. Criteriul principal de apre­ciere a activității unei formații ar­tistice ostășești este contribuția pe care aceasta o aduce la educarea militarilor în spiritul dragostei față de patrie, față de partid și popor, al atitudinii socia­liste față de muncă, la dez­voltarea unor înalte calități morale și de luptă, la mobilizarea întregului personal pentru înde­plinirea exemplară a îndatoririlor de serviciu. Acest lucru trebuie să-l aibă mereu în vedere mem­brii comisiilor din unități și în­șiși membrii formațiilor­­ artistice ostășești. In­ general, programele cu care brigăzile artistice ostășești se pre­zintă în concurs sînt­ legate de viața din subunități. Brigăzile, mai mult decît celelalte formații ar­tistice ostășești, au largi de a dezbate cu posibilități mijloace artistice, în mod concret, eficace, problemele pe care le ridică viața în subunități. Luptînd pentru răspîndirea experienței înaintate a ostașilor, pentru cucerirea insig­nei I,Militar de frunte“ și a titlu­lui de „Subunitate de frunte“, pentru sporirea numărului specia­liștilor de clasă, membrii brigăzi­lor­ artistice ostășești manifestă totodată combativitate față de lipsuri. Tematicile majorită­ții pro­gramelor oglindesc acest lucru. De pildă, brigada artistică ostășească din subunitatea pe care o coman­dă maiorul Ion Kurutz și-a inti­tulat programul „La noi în sub­limitate”, creatorii spectacolului, soldații Al. Popescu, Paul Iones­­cu, Ionel Craioveanu și alții, s-au străduit să facă din­ spectacol o oglindă a muncii din subunitate. Ei au reușit pe deplin acest lu­cru. Programul este viu, intere­sant, bogat în idei, bine interpre­tat. Asemenea programe au pre­zentat și alte brigăzi despre care ne-au scris corespondenții noștri, maiorul V. Pal, căpitanul P. Io­­nescu, locotenentul M. Gheorghiu și alții. Artiștii amatori nu pot trece ne­păsători pe lingă abateri și negli­jențe, nu pot să nu-și spună răs­picat cuvîntul lor —’ cuvîntul o­­piniei colective. Tocmai făcîndu-se ecoul opiniei de masă, brigada ar­tistică ostășească trebuie să mî­nuiască cu pricepere arta satirei, să-i ajute pe cei care greșesc să se îndrepte. Eficacitatea programelor, pu­terea lor de mobilizare, sînt mult sporite dacă nivelul de interpre­tare este ridicat. In subunitățile noastre sînt multe elemente talen­tate, care, înainte­­ de a veni în armată, au făcut parte din for­mații de artiști amatori din fa­brici, gospodării agricole colective, școli etc. Priceperea comandanți­lor și lucrătorilor politici de­­ a folosi în mod just talentul aces­tor militari aduce o mare contri­buție la omogenizarea brigăzilor, la­­ mărirea eficienței programelor prezentate. O­ cerință importantă a muncii brigăzilor artistice este aceea de a fi continuă. Este necesar deci că ele să fie prezente în toate acțiu­nile subunității. La activitățile Po­litico-culturale, la emisiunile sta­ ( Continuare în pact. 3-a) — Tovarășe soldat, mi s-a spus astăzi că ai discutat în contradictoriu cu caporalul Marin, pe un ton nepoliticos Pentru aceasta ți s-a făcut observație. De ce nu mi-ai ra­portat? — întrebă caporalul Gh. Chira pe soldatul ce stătea în poziție de drepți în fața sa — N-am avut cînd. Dar in­tenționam să vin la dum­neavoastră — se justifică sol­datul Ion Surduc. Dumneata știi cum pre­vede Regulamentul serviciului interior că trebuie să proce­dezi în astfel de împrejurări? Soldatul Ion Surduc știa: Știa că un militar, în orice îm­prejurare s-ar afla, dacă primii o observație de la un a șef are obligația să raporteze neîntîrziat, cu primul prilej, comandantului său despre ca­zul petrecut. O perioadă de vreme, după ce a venit în armată, ostașul era încă sub inrîurirea unor obiceiuri din viața particulară în unele împrejurări, își putea permite să procedeze așa cum îi era pe plac, după ,,inspira­ție", pe câtă vreme în armată totul este reglementat sau se face cu permisiunea șefului, înainte, putea să mai­­ parla­menteze (deși profesorii din școală îi atrăseseră atenția că aceasta este o latură negativă a firii sale), putea să mai con­trazică pe unul sau pe altul, să încerce să-și impună punc­tul de vedere sau preferințele. Astăzi însă, ca militar, el este acela care per­manent, ziua sau noaptea, are obligația să țină seama de pre­vederile regulamentare și in­dicațiile comandanților, să e­­xecute necondiționat toate or­dinele. Treptat,­ Surduc a început să devină un ostaș, discipli­nat. Se vede treaba însă că nu se dezbărase definitiv de vechea-i meteahnă de a parla­menta. E adevărat că executa ordinele comandantului său de grupă fără să discute, în schimb cu ceilalți gradați lucrurile se petreceau altfel. — Este pentru ultima dată cînd îți mai atrag atenția. - Pe viitor, am să te pedepsesc. Soldatul Surduc a înțeles de mult că gradatul se ține de cuvînt. Și, cîtăva vreme s-a purtat corect, într una din zi­le însă, iar și-a dat în petic. De data aceasta a venit sin­gur la comandantul său de arm­ă. — Tovarășe caporal, permi­teți să raportez ; primind în­cuviințarea, ostașul continuă, sergentul de serviciu pe com­panie mi-a dat ordin să vă ra­portez că nu am făcut curățe­nie în spălător. — Și de ce nu ai făcut ? — Sînt în timpul meu liber, nu am greșit eu nimic, nu sînt pedepsit și nici de serviciu. Eram în spălător, mă bărbie­ream. Sergentul de serviciu, trecînd pe acolo, nu a găsit or­dine și mi-a ordonat, cînd ter­min, să pun totul la punct. Eu am răspuns că nu este datoria mea Tovarășe soldat, dumnea­ta trebuie să știi și totodată să ții seama că regulamentele noastre pretind militarilor ca ordinul — indiferent dacă este dat la instrucție sau cu alte prilejuri — trebuie să fie exe­cutat fără șovăire, întocmai și cu repeziciune. Așadar, du-te și execută ordinul sergentului de serviciu, îi raportezi de exe­cutare și pe urmă te prezinți la mine... Surduc a vrut să adauge ce­va, dar s-a stăpînit, a salutat și în același timp a răspuns: „Am înțeles“. S-a întors scurt și a plecat să execute ordinul. ...Au trecut luni. Soldatul Surduc — acum soldat­ fruntaș — muncea cu sîrguință, înțelegea exigența comandan­ților, respecta cu sfințenie or­dinea și disciplina în subuni­tate, executa prompt și întoc­mai ordinele care i se dădeau, învăța cu sîrguință să acțio­neze corect pe terenul­ de in­strucție, să mînuiască cu pri­cepere armamentul. După muncă asiduă, perseverentă, el­­ a dobîndit insigna „Militar de frunte“ Cînd își aducea aminte că în urmă cu cîtva timp era prin­tre ultimii ostași care cu greu înțelegeau rostul disciplinei, al cerinței regulamentare care o­­bligă pe militar la supunere necondiționată față de șefi, îi era pur și simplu rușine. In zilele acestea îl putem a­­fla pe caporalul Ion Sur­duc, comandant de grupă, într-o companie de infanterie moto Acum, el este acela care îi în­vață pe tinerii ostași cum să se comporte în viața ostă­șească. Și face aceasta cu a­­ceeași dragoste și răbdare cu care a făcut-o și fostul lui co­mandant de grupă. De la în­ceput, se străduiește ca toți subordonații săi să înțeleagă că un ostaș poate fi soco­tit disciplinat numai atunci cînd el subordonează interesele sale personale intereselor ge­nerale : cînd respectă în mod conștient toate regulile disci­plinei și ordinii militare, cină se supune necondiționat șefi­lor și își îndeplinește cu conș­tiinciozitate îndatoririle de ser­viciu, fără să aștepte să fie controlat și totodată reține pt tovarășul său de la fapte ne­demne­. Pe scurt, cînd se com­portă așa cum îi pretind re­gulamentele militare și cum s-a legat prin jurămîntul militar. Căpitan de rangul 3 STEFAN NEAGU RESPECTĂ REGULILE DISCIPLINE I­­ M HÜff'

Next