Apărarea Patriei, iulie 1963 (Anul 19, nr. 153-178)

1963-07-10 / nr. 160

Pentru patria noastră, Republica Populară Romi­na f >«SEPARAREA PA1TEÎ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 160 (5244) Miercuri 10 iulie 1963 4 PAGINI - 20 BANI _________________________________________^ Succes deplin participanților la etapa finală a Spartach­iadei militare de vară! Vineri 12 iulie, în garnizoana O­­radea vor începe concursurile eta­pei finale a Spartachiadei militare de vară, cea mai importantă com­petiție sportivă de masă din forțele noastre armate. La startul celor 14 discipline spor­tive se vor alinia aproape 800 de militari. Ofițeri și subofițeri, militari în termen, infanteriști și artileriști, tanchiști și pionieri, aviatori și ma­rinari, grăniceri și transmisioniști își vor măsura forțele pe terenurile de sport, vor lupta cu tot avîntul lor tineresc pentru dobîndirea mult rîvnitului titlu de­ campion al acti­vității sportive de masă din forțele armate. Printre concurenți se află nume­roși campioni și deținători ai recor­durilor la diferite probe. Alături de ei mulți tineri militari participă pentru prima dată la o competiție sportivă de­ asemenea amploare. Și unii și alții sînt hotărîți să contri­buie din plin, cu toate forțele si priceperea, cu tot entuziasmul lor la transformarea etapei finale, in­tr-o adevărată sărbătoare a tinereții si bărbăției, într-o demonstrație nivelului atins de activitatea spor­­­tivă de masă în forțele noastre ar­mate, ca urmare a condițiilor deose­bite create de partid și guvern. Dreptul de a participa la finale a fost cucerit de componenții loturi­lor în urma unor întreceri sportive aprige, după eforturi îndelungate. Concursurile pe subunități. Unități, mari unități, au dat prilejul milita­rilor de­ a-și demonstra și dezvolta calitățile fizice și morale. Cei mai buni au participat apoi la etapa pre­cedentă a spartachiadei. Pe­ntru fie­care etapă, militarii s-au pregătit cu multă atenție. Ei și-au format ast­fel calitățile fizice multiple și te­meinice, atît de necesare în perfec­ționarea măiestriei lor de buni luptători. Componenților loturilor alcătuite în vederea finalei le revine sarcina de a spori succesele repurtate etapele anterioare, de a lupta pen­tn­tru obținerea unor rezultate cit mai bune. La actuala ediție a concursi­­­iilor finale există toate condițiile ca ei­ să doboare recordurile stabilite in diferite probe atletice, la înot, iar jocurile sportive să se desfășoa­re la un bun nivel tehnic. Pretutindeni unde s-au organizat și s-au desfășurat concursurile spar­tachiadei, sportivii militari au fost urmăriți în eforturile lor cu multă dragoste. Mii și mii de spectatori au aplaudat pe concurenți pentru combativitatea lor, pentru hotărîrea cu care au luptat în vederea cîști­­gării unui loc fruntaș în diferite probe. Suntem­ convinși că și de data aceasta concursurile finale se vor transforma într-o manifestare a le­găturii de nezdruncinat care există intre harnicul nostru popor munci­tor și fii săi, militarii forțelor ar­mate. Amploarea și semnificația aces­tor concursuri finale cer din partea diferitelor comisii, a arbitrilor, teh­nicienilor, antrenorilor etc. eforturi deosebite. Prin munca lor, fiecare probă, fiecare­­ întîlnire sportivă poa­te oferi concurenților și ofițerilor cu pregătirea fizică din unități boga­te învățăminte pentru activitatea lor de viitor. Să transformăm con­cursurile etapei finale ale sparta­chiadei militare de vară într-un larg schimb de experiență între concu­renți, între cei­ care au sarcina de a lupta pentru îmbunătățirea con­tinuă a activității de pregătire fi­zică și sport în unități, latură im­portantă a educației comuniste a tinerei generații, întrecerile voastre, dragi partici­panți la etapa finală, vor fi urmă­rite cu viu interes de toți militarii forțelor noastre armate. Prin com­portarea voastră pe teren să dove­diți dragoste față de arma la care vă instruiți, față de tovarășii voș­tri de muncă pe care-i reprezentați în concurs. Mulți dintre voi au pri­lejul să facă primii pași în spor­tul de performantă, alții vor deveni propagandiști înflăcărați ai mișcării de cultură fizică și sport din țara noastră. Și unii și alții aveți dato­ria de a contribui cu toate forțele la reușita concursurilor finale, la transformarea lor într-o afirmare a fermității și rezistenței, a dîrzeniei și tăriei, a calităților morale și fi­zice care sunt proprii apărătorilor patriei noastre socialiste. In probele aplicativ-militare la care veți lua parte mulți dintre voi, depuneți toate eforturile pentru parcurgerea distanțelor și trecerea obstacolelor într-un timp cât mai scurt, pentru a oferi un sportiv­ militar la un nivel spectacol cores­punzător. Atleți și înotători, gimnaști și șa­hiști, fotbaliști, boxeri, baschetbaliști, ..voleibaliștii și jucători de oină, halterofili și concurenți la probele aplicativ-militare, stă in puterea voastră ca marea sărbătoare sporti­vă să se desfășoare într-o ordine și disciplină perfectă, ca la actuala e­­diție a SpartaChIadei militAre de vAră să depășiți rezultatele sporti­ve dobÎndite anterior. SUCCES DEPLIN TUTUROR PAR­TICIPANȚILOR LA ACEASTĂ TRA­DIȚIONALĂ MANIFESTARE SĂR­BĂTOREASCĂ A TINEREȚII ȘI EN­TUZIASMULUI — ETAPA FINALA A SPARTACHIADEI MILITARE DE VARA DIN ACEST AN' Instrucție la cursul de apă Infruntînd învolburarea rîului Locotenentul Pavel Dașcov, exercițiului, conducătorul controlează modul in care echipa­jele au executat erme­­tizarea tancurilor. ...Primul care va trece pe sub apă este tancul comandat de caporalul C. Alexandru, militar de frunte. La aplicația precedentă, comandan­tul marii unități a re­compensat întregul e­­chipaj al acestui tanc pentru ieful exemplar în care și-a îndeplinit misiunile primite. Dar iată că motorul puternicei mașini de luptă începe să dubure ritmic, Caporalul intră în legătură prin radio cu conducătorul exercițiu­lui — ,,Stejarul-102" este gata pentru luptă“ I înainte Dirijat prin stafie de conducătorul exercițiu­lui, tancul se îndreaptă spre malul opus. Nici n-a atins bine acest tanc malul și următorul a și mirat în apă, urmat de celelalte. La bilanțul făcut, co­mandantul batalionulu a apreciat că echipa­jele și­ au însușit aceas­tă categorie de instruc­ție in bune condiții. Acționează pontonierii Capul de pod trebuie consoli­dat și, de aceea, portița trebuie construită in cel mai scurt timp. Curentul apei este mare. Cu o zi înainte a plouat și apa este în creștere. La locul forțării, rîul are aproape o sută de metri lă­­țime. Locotenentul Gh. Drăghici, șeful punctului de trecere, dă dispozițiuni scurte, precise.­ Pon­tonierii lucrează cu repeziciune, organizați pe echipe. Parcă ar fi la un concurs. Mișcările le sînt calculate, sigure. Pontonierii au dovedit din nou că stăpinesc bine specialitatea, reușind să monteze portița cu 10 minute , sub baremul prevăzut. Lin semnal și primul tanc urcă pe portiță. La ordinul șefului punctului de trecere, motoarele șalupelor au început să dubuie ritmic. Un nou semnal făcut cu fanioanele și portița, desprinzîn­­du-se de ambarcader, se îndreap­tă spre malul opus. Pentru modul conștiincios în care­ au acționat în construirea portiței și trecerea mijloacelor de luptă și de transport pe malul o­­pus al rîului, locotenentul Gh. Drăghici a ținut să evidențieze, în mod deosebit, pe sergentul Nicolae Mihăieși, pe caporalul Mihai Ungureanu, pe soldatul­­fruntaș Ion Bălan, pe soldatul­­fruntaș Gh. Braschi și pe solda­­tul­ fruntaș Enuț Soci, toți mili­tari de frunte. Căpitan de rangul 2 M. CRISTIAN In vederea îndeplinirii u­nei misiuni de luptă, subunitatea comandată de locotenentul Ion Toma participă la forțarea unui rîu cu mijloace improvizate Foto: P. MIHALESCU Toți mecanicii conductori specialiști de clasă (Prin telefon) : — Mecanicii con­ductori din batalionul din care face parte maiorul Mircea Fechiță au susținut de curînd examenul pentru obținerea calificării de „Mecanic conductor clasa a 3-a". La probele teoretice, toți au obținut rezultate bune și foarte bune. In tancodrom, deplasarea tancului in viteză, tre­cerea peste obstacole au constituit probele practice în cadrul exame­nului. Rînd pe rînd, tancurile conduse de miini sigure trec prin culoarul dimensionat, prin șanțul antitanc și groapa de obuz, peste poduri de cale, peste bancheta în pantă și contrapantă etc. Membrii comisiei urmăresc cu atenție fiecare tanc. Spre satisfacția tuturor și la această probă se obțin numai rezultate bune și foarte bune. Cu multă pricepere și indeminare, sergentul Ion Lucuță se luptă cu se­cundele. Trecînd cu succes ultimul obstacol, acele cronometrului indică că el a executat proba practică cu un minuat și 45 secunde mai repede decît prevede baremul pentru califi­cativul „foarte bine". Cu rezultate foarte bune au luat examenul și sergenții Ilie Achim, Stelian Stoica, Ion Albu, Vasile Pă­­dureanu și alții. Calificativul general „bine" pe bata­lion exprimă preocuparea comandan­ților, a lucrătorilor politici pentru instruirea și educarea subordonaților, exprimă elanul, perseverența și dra­gostea tanchiștilor din acest bata­lion pentru perfecționarea continuă a măiestriei lor militare. Colonel N. PANDELE Pregătire tactic-operativă și de specialitate La organul politic în care lucrează locotenent-colonelul Ion Santo , se dă mare atenție pregătirii tactic­­operative și de specialitate a lucră­torilor politici. Tocmai de aceea tovarășii din unitățile și subunită­țile subordonate primesc un ajutor substanțial și calificat pentru reali­zarea unei munci de partid strîns legate de sarcinile pregătirii de luptă și de specialitate. Recent, lucrătorii politici de la or­ganul amintit mai sus au audiat u­­nele lecții privind organizarea ducerea acțiunilor de luptă de că­și­­re diferite eșaloane ale trupelor radiotehnice, despre modul de între­­buințare a bruiajului de radioloca­ție etc. Căpitanul inginer Gheorgh­e Grosu le-a reamintit caracteristicile principale și modul în care se ex­ploatează unele tipuri de avioane din înzestrare, iar ofițerul Gheorghe Cătană le-a dat explicații în legă­tură cu stațiile de radiolocație. In mod sistematic, asemenea șe­dințe de pregătire tactic-operativă și de specialitate sînt prevăzute a se desfășura și în viitor. Căpitan GR­EANU Ridicarea calității instrucției, in atenția muncii politice Una din trăsăturile distinctive ale luptei in condițiile întrebuințării ar­mei racheto-nucleare și a celorlalte mijloace moderne constă în caracte­rul ei tot mai complex, care se ma­nifestă în scopurile decisive ale ac­țiunilor de luptă, ritmul lor extrem de rapid și impetuos, cu schimbări bruște și neașteptate de situații, spa­țiile largi și adinei pe care acestea se desfășoară. Organizarea și ducerea luptei în asemenea condiții cer din partea tuturor ofițerilor și mai ales a celor din statele majore o înaltă capaci­tate de conducere a procesului de instruire și educare a trupelor, o permanentă preocupare pentru însu­șirea temeinică a principiilor și noi­lor procedee de ducere a acțiunilor de luptă.­­Perfecționarea cunoștințe­lor ofițerilor, formarea deprinderilor și calităților acestora, care să co­respundă cerințelor crescînde ale luptei moderne, au constituit și constituie una din preocupările de seamă ale comandanților și or­ganelor politice, a organizațiilor de partid din unitățile și marile unități subordonate. Succesele obținute în prima peri­oadă de instrucție de către unele mari unități și uni­tăți sint rodul unei temeinice activități organizato­rice și de conducere a procesului de instruire și educare a militari­lor, al mobilizării eforturilor între­gului personal, printr-o muncă de e­­ducație vie, perseverentă, concretă, în vederea îndeplinirii calitative a sar­cinilor pregătirii de luptă și politice. Aceste succese se datoresc unei per­manente activități desfășurate în rândurile ofițerilor, subofițerilor, gra­daților și soldaților pentru ridicarea conștiinței lor politice, perfecționa­rea cunoștințelor militare, de specia­litate și metodice, pentru dezvolta­rea simțului de răspundere al aces­tora față de îndeplinirea exemplară a sarcinilor. Caracterul concret al activităților politice și organizatorice desfășurate de către comandanți, organele poli­tice și statele majore, de organiza­țiile de partid și organizațiile U.T.M. în prima perioadă de instrucție, e­­ficiența lor educativă, au contribuit la crearea unui avînt în muncă, ceea ce dă garanția îndeplinirii cu rezulta­te bune a sarcinilor ce stau în fața unităților și marilor unități din sub­ordine în etapa de instrucție care urmează. . Instruirea trupelor în condiții tot mai complexe constituie cerința prin­cipală a procesului pregătirii de luptă în etapa la care ne referim. Aceasta, deoarece eșalonul care se instruiește întrunește în compunerea sa subunități de diferite specialități care sînt chemate să acționeze în­chegat în cadrul aplicațiilor tactice, cu și fără trageri de luptă, într-o strînsă cooperare cu subunitățile de întărire și de sprijin. Desfășurarea la un înalt nivel ca­litativ a programului de instrucție cere din partea comandanților o înaltă pregătire militară și politică, cunoaș­terea profundă a prevederilor regu­lamentelor de luptă, o conducere fer­mă și activă, manifestarea unui larg spirit de inițiativă și dinamism în re­zolvarea situațiilor tactice în con­diții cât mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă. înfăptuirea cu re­zultate din ce în ce mai bune a a­­cestor cerințe puse de partid și gu­vern impune creșterea competenței organelor politice în conducerea muncii de partid, întărirea rolului organizațiilor de partid, în toate com­partimentele de activitate și îndeo­sebi intensificarea influentei aces­tor­a privind educarea întregului per­sonal pentru îndeplinirea sarcinilor la nivelul exigentelor actuale. Avînd in vedere cele arătate mai sus, rezultă că una din sarcinile im­portante pentru etapa următoare este sprijinirea pregătirii tactice și metodice a ofițerilor comandanți de subunități și a celor din statele ma­jore, precum și ridicarea capacității organizatorice a acestora. Rezultatele bune care se obțin în această direcție atunci cînd munca politică se ocupă de educația per­sonalului pentru a acorda importanța cuvenită acestei categorii de pregă­tire sînt dovedite și­ de experiența pozitivă acumulată în etapele trecute de instrucție de unitatea în care muncește maiorul Ioan Manta. Aici s-a pus accent pe sprijinirea ofițerilor în vederea însușirii și perfecționă­­nării cunoștințelor tactice și meto­dice, precum și pe aplicarea in prac­tică a celor învățate teoretic. In a­­cest scop s-au prevăzut sistematic în planurile de muncă ale aparatu­lui politic și ale biroului de partid pe unitate măsuri menite să ducă la dezvoltarea simțului de răspun­dere al ofițerilor în vederea pregă­tirii lor temeinice în calitate de co­mandanți, precum și organizarea cu maximum de învățăminte a lucrului de stat major. Subliniez, de aseme­nea, că aparatul politic și biroul de partid au făcut propuneri comandan­tului care, traduse în viață, au con­tribuit la îmbunătățirea metodelor de pregătire a ofițerilor. Una din a­­ceste propuneri s-a referit la nece­sitatea de a se organiza, în cadrul ședințelor de studiu individual, dis­cuții și demonstrații practice pen­tru lămurirea mai temeinică a pro­blemelor legate de organizarea și desfășurarea în complex a aplica­țiilor tactice cu trupe și, în primul rînd, a problemelor privind lupta de întîlnire, forțarea cursurilor de apă, respingerea contraatacurilor, trece­rea la urmărirea inamicului etc. A­­plicarea acestei propuneri a făcut ca nivelul pregătirii ofițerilor din unitate să crească, ei manifestînd mai multă exigență și competență în instruirea subordonaților De asemenea, pentru a-i ajuta pe ofițerii din statul major să întoc­mească aplicații tactice care să o­­glindească in mod real caracterul complex al luptei moderne și pe comandanții de subunități să-și for­meze deprinderi de a rezolva cu succes situații cit mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă, biroul organizației de bază de partid din comandament — după ce în preala­bil a discutat cu mai mulți ofițeri din statul major al unității — a pro­pus comandantului ca în locul temei „Batalionul de infanterie moto în lupta ofensivă din mișcare“ să se prevadă în planul pregătirii de lupta o temă mai complexă și anume „Marșul și lupta de întîlnire a bata­lionului de infanterie moto, atacul din mișcare a unui inamic trecut în grabă la apărare, dezvoltarea luptei în adîncime și forțarea din mișcare a unui curs de apă“. Fiind propusă și aprobată cu suficient timp înainte de executarea aplicației, a fost po­sibil să se întocmească un plan ju­dicios de pregătire a ofițerilor din statele majore și a comandanților de subunități în vederea bunei reușite a acesteia. Printre problemele prevăzute în pla­­nul de pregătire un loc de seamă s-a ocupat desfășurarea de exerciții tac­tice fulger cu tematică legată de a­­plicațiile ce urmau să aibă loc cu eșalonul batalion. Cu prilejul desfă­șurării acestor exerciții, comandantul și șeful de stat major al unității au verificat ofițerii asupra modului cum aplică în practică cunoștințele do­bîndite la studiul individual, i-a aju­tat să rezolve operativ situațiile create, dezvoltîndu-le în același timp gîndirea tactică, spiritul manevrier și fermitatea în conducerea subuni­tăților. Pe baza învățămintelor des­prinse după fiecare exercițiu­, apa­ratul politic, organele conducătoare de partid au dus o intensă muncă în rîndul ofițerilor pentru dezvolta­rea spiritului de întrajutorare și ge­neralizarea experienței pozitive din activitatea acestora. In urma acestor activități, ca și a altor măsuri luate, marea majoritate a comandanților de subunități și a ofițerilor din statul major au reușit să-și îmbogățească cunoștințele și să-și dezvolte deprinderile necesare organizării și ducerii acțiunilor în condiții cât mai apropiate de realitatea cîmpului de luptă. Acest lucru ei s-au dovedit cu prisosință în apli­cațiile tactice ce au avut loc ulte­rior -. Se știe că exercițiile și aplicațiile tactice cu trupe constituie o formă superioară de pregătire de luptă a militarilor, deoarece în cadrul aces­tora își găsesc aplicarea într-o ac­țiune unitară cunoștințele și deprin­derile dobindite la alte categorii de instrucție. Pentru ca aplicațiile tac­tice ce se vor executa în etapa ur­mătoare să oglindească cât mai ve­ridic caracterul complex al luptei moderne este necesar ca, în cadrul lor, comandanții și trupele să aibă de rezolvat probleme deosebit de grele. Acest lucru presupune ca sta­tele majore să întocmească aplicații cel mai interesante, cu tematică va­riată, iar comandanții și subunitățile pe care le comandă să se antreneze în vederea ducerii acțiunilor în con­formitate cu principiile regulamenta­ (Continuare In pag. 2-a) General-maior M. DRAGNEA Au salvat avutul unui colectivist Subunitatea co­mandată de căpi­tanul Mihai Tur­­cu se îndrepta spre terenul de in­strucție. Deodată, în satul din apro­piere a fost sem­nalat un început de incendiu la ca­sa unui colectivist. In vremea aceasta, cei mai mulți să­teni se aflau la munca cîmpului. La ordinul co­mandantului, mili­tarii, fără a mai zăbovi o clipă, au pornit în fugă spre locul incendiului. Intervenția lor promptă a făcut ca, pînă la sosirea pompierilor, focul să fie localizat și lucrurile din casă salvate Pentru această frumoasă faptă ostășească, colecti­viștii au mulțumit călduros militari­lor. Locotenent N. MATEESCU Prin orașele și satele patriei Masele plastice înlocuiesc tot mai mult metalele Folosirea maselor plastice ca în­locuitoare ale metalului sau altor materiale constituie una din preo­cupările actuale ale colectivelor în­­treprinderilor din industria construc­toare de mașini din țara noastră. In această ramură de producție se prevede ca anul acesta, să se înlo­cuiască cu mase plastice o cantitate de metal dublă față de anul trecut. Șantierele de construcții navale, u­­zinele producătoare de material ru­lant folosesc cel mai mult masele plastice, îndeosebi la armăturile in­terioare. Pentru troleibuze, autoca­mioane, autobuze și tractoare se produc volane, diverse garnituri re­zistente la uleiuri, dispersoare pen­tru stopuri, plafoniere ; pentru ma­șini agricole se fabrică în cantități mari cilindri distribuitori de semin­țe pentru semănătorile de cereale etc. (Agerpres) Cîmpia se întinde cu­ orizontul. O taie doar șirul de duzi bătrini și scorțoși, răsfirăți pe marginea drumului de țară. — Cînd am venit aici, m-am oprit în mijlocul ei și­ am privit în jur — Își amintește Alexan­dru Balog, inginerul șef al gos­podăriei de stat. Era vară și iar­ba era arsă de razele soarelui. Inginerul șef, răscolindu-și adu­cerile aminte, continuă, din ce în ce mai însuflețit : — N-am pornit-o prea grozav. Aveam cîteva păsări și-o cireada mică și prăpădită de vaci. Ba parcă mai erau și cîteva oi. Am ridicat barăci și grajduri și­ am tăiat in pămint canale pentru apă. Oamenii munceau cu tra­­gere de inimă. După un an, a­­verea a crescut și am început să tăcem contracte... Inginerul șef își aruncă ochii într-un carnețel mai mult așa, din obișnuință, că cifrele se știe pe dinafară. La gospodăria din Salonta sînt 6000 de păsări (dar vom mai cumpăra!). La Începutul acestui an erau 924 capete bovine din care 271 vaci, la sfîrșitul anului. Insă, vor fi 1100 capete. (Asta după plan. Noi însă vom depăși cu cel puțin 50 capete). Alt scris ? Bine ! Atunci mai scrieți : peste 3000 de porci, 2060 oi și 1500 oi sătătoare. Mai scrieți : un saivan pentru încă 1000 de oi, grajduri noi și un bloc cu 20 de aparta­mente. Apartamente ? — Da, apartamente pentru muncitori. Chiar aici in mijlocul pustei îl ridicăm. Temelia blocu­lui e aproape gata. — Avem și televizor I se băgă în vorbă un alt tovarăș mai in vîrstă de la gospodărie, Andrei Vig. Avem, la club. Bătrînul zîmbește mulțumit. Are și de ce. Sectorul lor zootehnic e fruntaș. S-ar putea să primeas­că și steag. — Musai să-l luăm ! spune el hotărît, de parcă nici nu s-ar putea altfel. Pe drum ne întilnim cu Nico­lae Lupșa „îngrijitor de juninci", cum ni se prezintă ei cu mindri. Are fata arsă de soare și-și poar­tă dopul pe ceafă. Ne poartă prin grajd și ne arată mulgătoa­rele electrice. In timp ce ne ex­plică, ne privește cercetător, câu­­tînd să citească pe fetele noastre dacă pricepem importanța misiu­nii lui. — Am o vacă — Tărcața o cheamă ; dă 32 litri de lapte pe zi. Mai sînt eie cîteva bane care d­au 25 pînă la 30 litri, dar asta e mîndria mea. Lucrez Boat de patru ani aici și-n tosi anii am fost fruntaș. Apoi adăugă plin de importan­ță : — Vreau să chem și pe alții din tară la întrecere . — Și dacă te-o lua unul to­varășe Lupșa ? — Pe mine? Decît să mă în­treacă unul mai bine nu dorm șapte nopți. Asta-i boala mea. Să îngrijesc de vaci. Auzi, să mă întreacă ! Asta-i ! Și, oarecum supărat de neîn­crederea noastră, se retrage la o parte. Peste cîteva clipe vi ză­rim tesărind vesel vitele, l-a trecut supărarea! Și cu oile stăm bine. Toate­ ș cu Una merinos și -avem spor bogat de pe urma­tor. Vasile Drdhc, ciobanul, a tuns cite 0,5 kg. lună pe cap de oaie. — Perspective de viitor ? Alexandru Balog zîmbește : — Multe, multe de tot ! Saiva­ne și grajduri noi, cu­ mai multe animate și cu­ mai multe produse Deci și câștigati. Din toate cu­ mai mult. A. POPESCU Zootehnicienii din Salonta Uzina de mașini „București" din Capitală.electrice In clișeu : Cuptorul pentru us­carea reperelor și ansamblelor de la motoarele electrice cu a­­jutorul razelor infraroșii. Polo: AGERPRES Uzinele siderurgice „Victoria“ Călan îmbunătățiri tehnologice la fabricarea semicocsului La bateriile de fabricare a semi­­cocsului prin fluidizare de la uzine­le siderurgice „Victoria“ din Călan au fost aduse în ultima vreme o se­rie de îmbunătățiri tehnologice care asigură obținerea unei productivi­tăți sporite a cuptoarelor. La unul din cuptoarele bateriei nr. 2, de pildă, a fost instalat un gră­tar cu fante, care permite repartiza­rea mai uniformă a temperaturii în secțiunea de fluidizare. De aseme­nea a fost introdus un nou proce­deu de utilizare a gazelor de furnal și a aerului cald în cuptoarele de cocsificare, s-a mărit diametrul ar­zătorului unui cuptor de la bateria I. Perfecționările aduse procesului de producție au la bază studiile și ex­periențele făcute de specialiști de la Institutul de cercetări metalur­gice din Capitală și cadrele tehnice din uzină. Ele au dus, în primul se­mestru al anului, la sporirea indice­lui de utilizare a cuptoarelor cu 23 la sută față de realizările din pe­rioada corespunzătoare a anului tre­cut. Ca urmare, colectivul uzinei de semicocs de la Călan a livrat în a­­cest timp uzinelor cocso-chimice de la Hunedoara și Reșița mai mult de 4 000 tone de semicocs peste­­ pre­vederile planului. (Agerpres) Corespondență din regiunea Argeș Ansamblul folcloric al regiunii la primul turneu (Prin Lefelew).­­ La indicațiile comitetului re­gional de partid, în re­giunea Argeș a fost constituit un ansamblu folcloric alcătuit din cele mai bune formații de artiști amatori și din cei mai buni soliști vocali și recitatori. Ansamblul și-a în­ceput activitatea susți­­nînd un spectacol muzi­­cal-coregrafic în ziua de 6 iulie a.c. la București, altul la Snagov în ziua de 7 iulie, iar în ziua de 8 iulie la Brașov. Formația corală din Domnești (de două ori lau­reată a concursurilor republicane), călărașii din Pădureți, orchestra de muzică populară ,Biculețul“ din Cîmpu­­lung Muscel, formația de fluierași din Vaide­­eni (formații premiate la concursurile republi­cane), tînăra formație de dansuri din Berevo­­iești, călărașii din Bălă­nești, soliștii vocali și recitatorii vor prezenta în turneul pe care-l în­treprind în țară bogă­ția cîntului și dansului din regiunea Argeș. La polenizarea artificială a roșiilor (Prin telefon) — în gospodăriile colective din regiunea Argeș a intrat în obișnuința co­lectiviștilor ca la dife­rite culturi să se efec­­­tueze polenizarea arti­ficială La G.A.C. „Icoana“ Salonul Slatina, în pri­mele zile ale lunii iulie, tinerii colectiviști au participat la migăloasa dar rodnica muncă de polenizare artificială roșiilor. De notat că în­­ această gospodărie, po­lenizarea artificială este inițiată pentru prima dată. O echipă formată din 12 tineri colecti­viști, în majoritate fete, au polenizat întreaga suprafață cultivată cu roșii. Polenizarea artificială face ca producția să crească considerabil Printre evidențiați în această acțiune se nu­mără colectiviștii Petra Florescu, D. Costea și Stanca Dumitru. GH. MACINEATÄ

Next