Apărarea Patriei, august 1963 (Anul 19, nr. 179-204)

1963-08-02 / nr. 180

Pentru patria noastră, Republica Populară Romîna ! J­MPARAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 180 (5264) Vineri 2 august 1963 I 4 PAGINI - 20 BANI ÎNVINGĂ­TORI ÎN LUPTA CU SECUNDELE O coloană de mașini s-a oprit in apropierea unui râu. La malul cursului de apă, comandantul com­paniei, căpitanul Nicolae Ciobotaru, stabilește u­­nele amănunte în vederea îndeplinirii misiunii pri­mite. (Foto 1). Munca de este grea. Dar pontonier ea dă multe satisfacții celor care, învățînd și punînd în practică cunoștințele, obțin ca la exerciții și aplicații să fie învingă­tori în lupta cu secun­dele Nici unul dintre pon­tonieri, la construirea ambarcaderului, nu lasă greul pe seama altuia. Toți se ajută reciproc, se străduiesc să lucreze repede și bine. Ridica­rea capelei, operațiune unde se pot cîștiga mul­te secunde, a fost încre­dințată sergentului P. Pripici și soldatului­ frun­­taș M. Pamfil, militari cu experiență. Pontonierii de sub co­manda locotenentului­­major Constantin Padu­­raru lucrează la con­struirea portițelor. Toți muncesc cu tragere de inimă, cu însuflețire. Cu mișcări sigure și repezi caporalul R. Bădiță, sol­datul-fruntaș F. Rădoi și soldatul M. Vișan cu­plează intre ele semi­­portițele construite, for­­mind dane. Sunt așezate apoi podinele și se în­tinde parapetul. Fiecare militar din sub­unitate este conștient ci de felul în care iși in­deplinește misiunea de­pinde reducerea bare­mului la întinderea po­dului. Iată (foto 2), cum s-a terminat o dană, ser­gentul M. Sandu, șalu­­pist, este gata de a o transporta. Fiecare șalupist (și mi­litarii din echipele de ancorare și cuplare) sunt atenți la semnalele șefului de dană pentru a o aduce intr-un timp cit mai scurt în axul podului (foto 3). Cind căpitanul Ciobo­­taru a raportat de exe­cutarea ordinului, acele cronometrului indicau că militarii și-au îndeplinit misiunea primită, cu o oră mai repede decît timpul prevăzut de bare­mul de foarte bine. Nici nu se putea altfel pentru că ostașilor din subuni­tate le este dragă spe­cialitatea lor, arma din care fac parte. Text și foto Căpitan I. HORNARL Au fost premiați In subunitatea comandată de ofi­țerul Vasile Magdalena a avut loc o adunare a militarilor, cu care o­­cazie a fost analizată munca des­fășurată pentru îndeplinirea planului de producție. Au fost premiați mai mulți militari care s-au evidențiat in muncă. Majoritatea fac parte din grupele comandate de caporalul K. Martin și I. Utaș. Aceste grupe au îndeplinit și depășit planul de pro­ducție in proporție de 101—102 la sută. Caporal D. MUSCtS Pregătirea artileri­știlor (Prin­ telefon). ■— Toți militarii u­­nității noastre sînt angrenați­ în pre­gătirea bazei materiale pentru exe­cutarea aplicației cu trageri de luptă. Măsurile luate de către­ comandantul unității pentru verificarea întregului material de artilerie, pentru verifi­carea aparaturii ce deservește tra­gerile, au fost îndeplinite aproape în totalitate. Mai continuă pregăti­rea altor materiale necesare aplica­țiilor cu subunitățile de artilerie. In afară de măsurile de ordin teh­nic, continuă să se desfășoare în condiții bune și instrucția specialiș­tilor de artilerie, care, în aplicațiile viitoare cu trageri de luptă, vor a­­vea un cuvînt greu de spus. Aplicațiile tactice cu bateria, care s-au desfășurat pînă în prezent în aceleași condiții ca și cele urmate de trageri de luptă, au scos în evi­dență buna pregătire a tuturor cate­goriilor de­­ specialiști, precum și faptul că la ora actuală militarii pot îndeplini orice misiune. Majoritatea ochitorilor se înca­drează in baremul pentru calificati­vul „foarte bine“. Cercetașii, topo­grafii, calculatorii dau elemente e­­xacte și într-un timp scurt, contri­buind la îndeplinirea misiunilor de foc pe aliniamente. Printre cei evidențiați pînă în prezent se numără sergentul I. Ghe­­rasim, caporalii I. Grijin, R. Mavrea soldatul-fruntaș M. Cristodor alții, care au depus mult interes­ul și pregătirea bazei materiale, în însu­șirea instrucției de specialitate. Locotenent-major GH. MATICAN BILANȚ RODNIC Zilele acestea, în unitatea de nave un­de muncește căpita­nul de rangul 2 V. Marin s-a făcut ana­liza îndeplinirii anga­jamentelor luate de m m­ilitari în cinstea „Zilei Marinei R.P.R." Este semnificată faptul că 50 la sistă dintre rad­iotelegrafiș­­tii din unitate sunt specialiști clasa II-a, iar restul de 50 a la sută specialiști clasa a III-a. Munca ofițerilor și subofițe­rilor pentru instrui­rea temeinică a sub­ordonaților este o­­glindită în faptul că peste 70 la sută din­tre posturile de luptă au cucerit titlul de subunitate de frunte, față de 60 la sută cît ne-am angajat. In cadrul analizei făcute a fost aprecia­tă munca ofițerilor I­anuariei, 1. Voicu a altora in obținerea și titlului de frunte de către unitățile de luptă pe care le co­mandă In unitatea de na­ve 88 la sută dintre ostași au cucerit tit­lul „Militar de frun­te“, 82 la sută sînt purtători ai insignei „Prieten al cărții" și 75 la sută din perso­nalul unității și-a în­sușit cele 2 și 3 spe­cialități. Locotenent-major C. CONSTANTIN In poligonul tunarilor antiaerieni Aici, în pozițiile de tragere ale bateriilor de artilerie antiaeriană, multe operațiuni — și cele mai principale — se execută automat. S.O.T.-urile determină coordonate­le țintei, aparatele centrale le pre­lucrează și le transmit la tunuri. S-ar părea că, în această situație, în afară de ochilor care apasă pe pedală, contribuția celor ce deser­vesc subunitățile ar fi redusă. Și totuși... iscusință și pricepere S-a înserat de cîteva ore. Pe poziție stăruie o liniște desăvârși­tă. Ochii artileriștilor antiaerieni privesc spre înălțimi și depărtări. Se așteaptă apariția țintei. Timpul se scurge insă fără ca să se pro­ducă ceva neobișnuit. Deși stația principală a poligo­nului nu i-a comunicat încă ser­gentului Gh. Peșteanu coordonate­le țintei, acesta examinează cu a­­tenție ecranul. O măsură de sigu­ranță in plus nu strică niciodată. Pe ecran, totul e obișnuit. Nimic nu atrage luarea aminte. Pe o porțiune se văd nori, în alt sector ținte fixe. Numai că, imediat ce a ieșit din zona țintelor fixe, gra­datul sesizează o pată cu un as­pect curios. Ce-ar putea fi ? — se întreabă sergentul în sinea sa. Pro­babil un nor in­formare. Continuă să cerceteze cerul prin ecranul tu­bului catodic. Dar imediat revine asupra poziției: „Să mai văd o da­tă. Mi se pare ciudată forma im­pulsului". La o cercetare mai atentă a e­­cranului, sergentul observă că no­rul a Început să se deplaseze foar­te încet. Ce se întîmplă ? Ca să iasă de sub supravegherea S.O.T.­­iștilor, țintele își modifică direcția de deplasare și înclinare. Și, după cit se vede, avionul a virat mult, impulsul apărind întrerupt și stînd pe loc. Sesizarea la timp a intențiilor adversarului de către operator are o deosebită importanță pentru în­deplinirea misiunii bateriei. Anul trecut, de pildă, s-a petrecut in subunitate un caz asemănător, pri­vit sub aspectul intenției țintei. Avionul a virat, iar caporalul Ilie Petru n-a descoperit la vreme in­tenția țintei. Comandantul bateriei, necunoscînd acest lucru, nu a in­trodus corecțiile necesare, din care cauză o ședință de tragere a fost ratată. Spre deosebire de atunci, ser­gentul Peșteanu raportează co­mandantului bateriei situația ae­riană. In clipa în care ținta a pă­truns în zona de bătaie a tunuri­lor, căpitanul T. Onofrei ordonă deschiderea focului. Avionul este „distrus". Calificativul general al ședinței — „foarte bine". Intr-o altă zi, sergentul Peșteanu a fost anunțat că spre dispozitiv înaintează două ținte. In timp ce una se afla aproape, cealaltă se găsea la o distanță apreciabilă. Fără să se privească în­­ astfel de situație, sergentul Peșteanu a con­dus ținta care se afla în imediata apropiere. După ce aceasta a fost „distrusă", a trecut pe a doua. Și, bineînțeles, subunitatea și-a înde­plinit misiunea in bune condiții. Mai greu i-a venit sergentului­ și celorlalți militari la problema de tragere care se executa in condiții de bruiaj. Deși ecranul a fost inundat de pete luminoase, folo­sind aparatura de protecție, el și-a îndeplinit in cele mai bune con­diții misiunea. Sergentul Peșteanu este unul dintre cei mai buni gradați din u­­nitate. El depune pasiune și inte­res deosebit in instruirea și edu­carea subordonaților. Doi militari din anul întii de serviciu, soldații I. Urzică și C. Gocea, care întîm­­pinau la început greutăți în con­ducerea țintelor, datorită ajutoru­lui primit din partea sergentului Peșteanu, astăzi s-au ridicat la ni­velul de pregătire al militarilor de anul doi. Așa s-au caracterizat că­pitanul Sava Rățoi, soldații-frun­­tași C. Tamaș, C. Baciu , pe co­mandantul de grupă cinc, acesta a fost pus în discuția comuniștilor pentru a fi primit in rîndul candi­daților de partid. Evenimentul a avut o deosebită influentă asupra activității­ sergen­tului Peșteanu. La următoarele tra­geri care au depins de stația S.O.T., bateria a obținut numai ca­lificative foarte bune și bune. Prețul unei secunde pe lingă grupul electrogen, sol­datul S. Carol urmărește traiecto­ria proiectilelor. După cut se ob­servă, parte din proiectilele de le tunul al cărui ochitor este solda­­tul­ fruntaș Gr. Miene s­au nimerit în­ parașută. (Și ce parașută. De trei ori mai­­ mica decit una obiș­nuită !). Soldatul­ Carol, deși nu-l cunoaște pe ochitor, îl felicită in grnd,­­ simțind o bucurie deosebită. Pentru moment renunță să se mai uite spre înalturi. Controlează cu atenție funcționarea grupului. La faza intîi, intensitatea norma­lă,“Ha a „doua la­ fel­ numai că la a treia e­­ ceva mai­­ scăzută. Peste cîteva secunde,, ur­ma să tragă ba­teria. Să­­ fi­ lăsat grupul să func­ționeze așa, nu se putea. Cunos­­cind cu precizie unde să acționeze fără, să oprească ...gr­upul, in cîteva secunde a înlocuit peria colectoa­re de la­ generator. Cind a termi­nat operația, subunitatea a început tragerea. Calificativul, „foarte bi­ne" Și nu a fost singurul caz... O dată, pe cind se afla la „an­trenament, a pățit, un necaz. Toate tunurile au fost puse, in funcție i­, același­ timp, dar siguranța s-a ars. Altădată, nu s-a ars siguranța, dar s-au­­ încălzit cordoanele. Studiind mai mult această problemă, așa după cum relata comandantul di­vizionului, soldatul Carol a făcut o propunere , destul de bună : tunu­rile să pornească două cîte două la intervale de timp de cîteva se­cunde. Și pe divizion așa se pro­cedează acum, iar defecțiunile sunt aproape inexistente. Și incă o faptă despre activitatea electrome­canicului , pînă­ în prezent a reu­șit să prelungească , durata de funcționare a grupului, înainte de a fi introdus în reparații medii, cu 106 ore. Toate acestea spun foarte mult. Unul dintre cei mai destoinici servanți La Comandantul divizionului s-a prezentat un militar cu mîini vîn­­joase, bine legat la trup, soldatul Petre Ploaie, militar din anul întii de serviciu. Soldatul este solid cum putini militari sînt în subuni­tate. Nu după acest criteriu este insă cunoscut în subunitate și în unitate, ci după rezultatele foarte bune pe care le obține la pregăti­rea de luptă și politica. Cind a venit in unitate, el avea multe goluri în pregătirea sa, din care cauză nu prea înțelegea une­le probleme la pregătirea de spe­cialitate, iar cind încărca tunul de mai multe ori, obosea. Dar niciodată nu s-a dat bătut, învăța, studia, repeta, se antrena. Cert este că, ajutat îndeaproape de către comandantul de grupă, de ceilalți militari, el a reușit să se situeze printre cei mai vrednici. Recent, o comisie de la marea u­­nitate a verificat gradul de pregă­tire a militarilor. Soldatul floaie a obținut cele mai ridicate rezultate. La pregătirea de specialitate, unde întîmpinase numeroase greutăți, a fost cotat cu cea mai mare notă di­n baterie. A­­eton, pe pieptul lui , strălucește in­signa „Militar de frunte". Tunul al cărui încărcător este soldatul Lloaie a executat pînă în prezent mai multe trageri. Calificativul, „foarte bine". Desigur, o contribu­ție importantă a avut-o și el, e, care a încărcat la timp tunul.­­A Aparența de multe ori înșeală. Cîte fapte, cită sudoare nu se ascund la prima vedere cind vezi că totul se lucrează automat. Omul nu poate fi înlocuit! Cît ar fi tehnica de avansată, tot de luptător depinde, în primul rînd,­ îndeplinirea exemplară a misiu­nilor ordonate. Locotenent-maior ION GH. TOMĂ Deschiderea grădinii de vară a Casei of­iț­er­il­or Cluj Ieri seară s-a deschis la Cluj noua grădină de vară a Casei ofi­țerilor. Cu acest p>rilej, șeful Casei ofițerilor, maiorul Aurel Mined, a prezentat programul activităților in aer liber care vor avea loc in cursul lunii august. După vitrina literară — inspirată din cârtițe pe tema vi­gilentei apărute recent in Editura Militară — a urmat filmul „Așa se fac cancelarii“. Tot li, cursul zilei de ieri, la Casa ofiterilor Cluj a început renovarea sălii de spectacole. Se lucrează la mărirea scenei, la transformarea ca­binei de proiecție și la amenajarea unui ecran pentru cinemascop. Re­novarea sălii se face in mare parte cu ajutorul fondurilor din bugetul propriu al Casei ofițerilor. (De la un corespondent voluntar). Prin orașe­e si sa tete pa trees Al . 15 000-lea strung romînesc TIMIȘOARA. 1 (Coresp. Agerpres) Constructorii de mașini-unelte de la Uzinele „Strungul" din Arad au rea­lizat cel de-al 15 000-lea strung ro­m­înesc. In cei 14 ani de existentă, uzina a­ produs o gamă variată de strunguri, cu care au fost înzes­trate numeroase uzine și intreprin­deri din țara noastră. Experiența a­­cumulată in acest timp în construc­ții­ de mașini așchietoare a permis colectivului uzinei să producă strun­guri care au atins performanțe teh­nice superioare. Cel mai nou tip de strung — SN 400 — ce se află în prezent în producția de serie, permite prelucrarea cu mare preci­zie a numeroase piese de diferite dimensiuni și profile. Toate comen­zile acestui strung sunt centralizate, avind avans rapid în ambele sensuri. Crește volumul de materiale pentru șantierele de construcție BAIA MARE­ I (Coresp. Agerpres). Industria locală maramureșeană furni­zează în prezent regiunii aproxima­tiv 60 la sută din volumul de­ mate­riale necesare șantierelor de construc­ție. Aceasta se datorează moderni­zării și dezvoltării capacității de­ pro­ducție a fabricilor de cărămidă ale întreprinderilor de industrie locală La întreprinderea „Olga Bancic" din Baia Mare, de exemplu, a intrat în producție un nou cuptor de ars că­rămidă, incă o presă mecanică cu do­zator, iar pentru lărgirea suprafețe­lor de uscare s-au construit noi șo­­proane insumînd circa 2 500 m.p. Importante lucrări pentru dezvol­tarea capacității de producție s-au făcut și la fabrica de cărămidă a în­treprinderii „Ilie Pintilie“ din Sighet, unde a fost mărit vechiul cuptor prin construirea a încă patru celule de ars cărămidă, iar spațiul de uscare s-a extins cu 1 500 m. p, Noi sate electrificate în regiunile Ploiești și Argeș PLOIEȘTI, 1 (Coresp. Agerpres). — In 13 sate din regiunea Ploiești : Ulmeni, Poenari- Burchi, Poenari-Rali, Gheboeni și altele, s-a aprins recent lumina electrică. In același timp, in regiune s-au făcut extinderi de rețele e­­lectrice pe aproape 100 km. In anii puterii populare, lungimea rețelei electrice din regiunea Ploiești s-a extins mult, ajungînd la peste 2 000 km, iar numărul sa­telor electrificate la 476, față de 32 cîte erau în 1938. Toate orașele din regiune au fost ra­cordate la sistemul energetic national, iar între Buzău—Cislău—B. Sărat—Salcia Nouă s-au construit linii de inaltă tensiune, care alimentează satele și comunele de pe aceste trasee. Pînă la sfirșitul anului, numărul sate­lor electrificate din regiune va crește cu încă 30 PITEȘTI. 1 (Coresp. Agerpres). — Colecti­vul întreprinderii regionale de electricitate a terminat racordarea la sistemul energetic național a localităților Petrești, Greci și Coada Izvorului, iar in comunele Colibași și Dragodana lucrările de electrificare sint pe sfîrșite. Cu acestea, numărul satelor electri­ficate în acest an în regiunea Argeș se ridica la 27. In prezent, in această regiune sînt fi­ler tri­fi­ca­te 457 de sate, iar pînă la sfîrșitul anului numărul lor va crește cu încă 23. încă 37 unități ale cooperației meșteșugărești ORADEA. 1 (Coresp. Agerpres). — In regiu­nea Crișana au fost or­ganizate anul acesta în­că 37 unități ale coope­rației meșteșugărești pentru deservirea popu­lației. In localitățile Aleșd, Sebiș, Ineu și Marghita au fost date in folosință complexe moderne cuprinzînd cite 8—10 secții de croitorie, încălțăminte, cojocărie, tricotaje, ceasornicărie, frizerie și altele. Un alt complex asemănător se află în stadiu de finisa­re in Șimleul Silvaniei. Ca urmare, cooperația meșteșugărească din a­­ceastă parte a țării a e­­xecutat de la începutul anului și pînă acum pen­tru populație lucrări in valoare de aproape 50 000 000 lei, Colectiviștii din Obre­ja Șoseaua asfaltată ce pleacă din orașul Caransebeș spre Oțelul Roșu străbate de la un capăt la altul și satul Obreja. Ca pretutindeni, aici locuiesc oa­meni harnici. Urmind Îndemnul par­tidului, in anul 1961, țăranii muncitori și-au unit gospodăriile in marea familie a colectiviști­lor. Gospodăria colectivă „Drumul belșugului“, așa cum i-au dat obre­­je­nii numele, deși tînără, s-a dezvol­tat mult. Colectiviștii de aci, în­drumați de organizația de partid și invățînd din experiența de muncă a președintelui gospodăriei și a ingi­nerului agronom Ioan Capșa — au obținut succese importante în toate sectoarele de producție. Iată numai cîteva dintre acestea: Au fost construite 2 pătule cu o ca­pacitate de 30 de vagoane, 4 silozuri dintre care 2 pentru 290 tone și 2 pentru 30 tone porumb însilozat. La acestea se adaugă 2 saivane, 2 graj­duri modernizate cu o capacitate de 100 de capete — care vor fi gata în lunile ce urmează și o maternitate pentru scroafe, o îngrășătorie și o magazie pentru cereale. In hambarele gospodăriei intră mari cantități de grîu din recolta acestui an. Cu cîțiva ani în urmă, pe fostul izlaz al comunei creșteau tufișuri și mărăcini. Prin defrișarea acestora, prin grăparea ierbii și alte îmbună­tățiri s-a realizat o pășune de 1.000 ha, model pe regiune. Prin defrișare, irigare și asanare se va mări supra­fața arabilă a gospodăriei cu încă 300 de ha. De asemenea, dealurile, pe o su­prafață de 233 ha, au fost plantate cu pomi fructiferi, ajungîndu-se la ora actuală ca acest sector important să aducă gospodăriei un venit de peste 669.000 lei. Cele 42 ha grădină irigată pentru legume și zarzavaturi aduc gospodă­riei un venit de peste 600.000 lei, care se adaugă la cele 260.000 lei din sectorul zootehnic, la cele peste 117.000 lei din cultura plantelor de cîmp și la cele peste 800.000 lei pro­veniți din anexele gospodăriei. Venitul total al gospodăriei va fi anul acesta de 2.388.624 lei. S-a schimbat și fața satului. Cu deosebită mîndrie, cei de la sfatul popular ne spun : „Din anul 1948 încoace s-au construit peste 300 de case noi. Avem cămin cultural, apa­­­rat de proiecție, o bibliotecă cu sute de volume, un magazin mixt încăr­cat cu de toate, iar acum construim unul nou cu etaj și cu vitrine spa­țioase, ca la oraș. In sat radioul a pătruns mai în fiecare casă. In locuințele colectiviștilor au a­­părut mobilele noi — produse ale modernelor fabrici din țara noastră. Comuna are și o echipă artistică — cu un cor de 126 de persoane — prima pe raion. In cor au venit tineri de la 16 ani și vîrstnici pînă la 60 de ani. Pe drept cuvînt oamenii de aci și-au scos și cîntecul­­ „La Obreja, intr-o grădină / Mi-a prins dorul rădăci­nă"­. Că oricine intră în sat, n-ar mai pleca, bucurindu-se și el de viața nouă a colectiviștilor din Obreja. Așa s-a întîmplat cu inginerul a­­gronom Ioan Capșa venit de prin par­tea Moldovei, pe care colectiviștii l-au îndrăgit și în mijlocul cărora se simte fericit, dornic să-și valorifice cît mai bine talentul și priceperea in întărirea economico-organizatorică a colectivei. Realizările colectiviștilor din Obre­ja le-au cunoscut și propagandiștii grupelor de lecții politice dintr-o uni­tate militară, în timpul unei instruc­tive vizite pe care au făcut-o la go­s­podărie. Căpitan ȘT. SALOMIA PRODUCȚIE DE CALITATE PRIN ÎNALTĂ CALIFICARE La secția turnătorie a Uzinelor „Timpuri Noi" lucrează și bri­gada condusă de comunistul Alexandru Vasile. întrecerea socialistă a pus în fața membrilor acestei brigăzi sarcini importante. La turnarea diferitelor repere ale unui motor trebuiau realizate îm­bunătățiri în calitatea produsului și reducerea rebuturilor la turnare, care să ducă la o creștere a pro­d­uctivității muncii cu un procent de 22 la sută, îndeplinirea acestei sarcini era legată de înalta calificare pe locul de muncă. De aceea, urmind îndemnurile comunistului Ale­xandru Vasile, opt dintre membrii brigăzii s-au înscris la cursurile de ridicare a calificării care funcționează în cadrul uzinei. Acesta a fost izvorul succeselor ulterioare. Brigada lui Ale­xandru Vasile a cîștigat întrece­rea socialistă cu brigada a III-a con­dusă de Ștefan Ion, precum și steagul de brigadă fruntașă în în­trecerea socialistă. De curînd, în adunarea co­muniștilor, șeful brigăzii s-a angajat în numele tovarășilor lui de muncă și al său ca, în cinstea zilei de 23 August, între altele, brigada să realizeze planul lunar cu trei zile înainte de termen și cu o reducere a rebutului la turnare de incă un procent față de cel anterior. Foto : M. ALM.IS

Next