Apărarea Patriei, octombrie 1963 (Anul 19, nr. 230-256)

1963-10-10 / nr. 238

Pentru patria noastra, Republica Populară Romîna ! ★APARAREA PATRIEI V Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XIX Nr. 238 (5322) Joi 10 octombrie 1963 ! I’RUINE - 2« KANI /IWFORI i Î6 il­estiÎTI«» încredere pe deplin meritată Tînărul colectivist Iosif Raț a pășit pe treptele măiestriei ostășești cu încre­dere, hotârîre și e­­lan. De la început, co­mandanții săi, tovară­șii de arme i-au s­­preciat dorința de a se pregăti cu­ mai te­meinic, de a fi în frunte, așa cum a fost în colectivă, așa cum s-a angajat la venirea în armată. A îndrăgit specialitatea de mult cer­­cetaș-observator, apoi pe cea de transmisio­­nist. In aplicații, în orele de specialitate, pe terenurile de in­strucție, a obținut nu­mai rezultate foarte bune. In bilanțuri și cu alte ocazii, solda­tul, soldatul­ fruntaș și apoi caporalul Iosif Raț a fost deseori evi­­­dențiat de către co­mandanți și șefi. I s-au adus mulțumiri pentru munca depusă, pentru rezultatele ob­ținute. Aprecierile pozitive, cuvintele de laudă i-au dat noi aripi și roadele muncii sale au fost încununate de noi succese. De cu­­rând a fost înaintat la gradul de sergent și numit comandant de grupă. In această funcție, simțind răs­punderea ce-i revine, el continuă să se pre­gătească cu aceeași perseverență, să-și îmbogățească necon­tenit calitățile de co­mandant. Este mereu în mijlocul militarilor. Vrea să-i cunoască bine. Se împărtășește din experiența sa, îi ajută pe cei ce au ne­ ÎNSEMNĂRI voie de mai mult sprijin. Știe că exem­plul personal al co­mandantului este de fapt cea mai bună carte de vizită în fața subordonaților. Cu prilejul ultimelor verificări la pregăti­rea de specialitate și la seminarul recapitu­lativ la lecțiile poli­tice, el a obținut ca­lificativul „foarte bine“­ Pentru munca Însu­flețită pe care o de­pune în îndeplinirea îndatoririlor, pentru întreaga sa compor­tare, el este înconju­rat cu stimă și dra­goste de tovarășii de muncă. Zilele trecute, ser­gentul Iosif Raț trăit cel mai însem­a­nat eveniment din viata sa. In adunarea generală a organiza­ției de bază de par­tid, comuniștii au ho­­tărît în unanimitate de voturi primirea lui în rîndurile candida­ților de partid, în­credere pe deplin me­ritată, care îl obligă de a fi mereu în frunte. Rezultatele muncii sale de pînă acum sînt o chezășie că sergentul Raț va obține noi succese în muncă. Colonel P. CÎMPINEANU (după scrisoarea co­respondentului volun­tar, căpitan GH. CÎM­PEANU). A crescut numărul specialiștilor de clasă Recent, în subunitatea coman­dată de locotenentul-major Ior Urechescu a avut loc verificarea militarilor radiotelegrafiști din anul întîi de serviciu în vederea obținerii calificării de clasă. Prin răspunsurile foarte bune și bune, cit și prin executarea lucrului practic la sală și la stafii, ma­joritatea dintre ei s-au dovedit a fi temeinic pregătiți In timpul orelor de specialitate militarii s-au antrenat cu aten­ție în recepționarea și transmite­rea semnelor, și-au aprofundat cunoștințele de radiotehnică, elec­trotehnică, și-au însușit temeinic regulile de exploatare radio etc. La cunoașterea stațiilor radio, mi­litarii s-au folosit și de schemele și machetele stațiilor. Lucrul în direcția radio s-a desfășurat în poligoane dispuse la distante rea­le, cit și în poligoane la distante reduse, sub controlul și îndruma­rea comandanților de plutoane In urma verificării, numărul specialiștilor de clasă a crescut cu încă 29 de militari. Prin răs­punsurile clare și precise și exe­cutarea traficului radio intr-un timp cu mult mai scurt decît ce prevăzut de barem, s-a­u remar­cat îndeosebi soldații Gabriel Bă­leanu, Dumitru Leuca, soldatul­­fruntaș Grigorie Gară și alții Pînă acum, 88 la sută din­tre militarii anului Întîi sunt specialiști de clasă, iar 90 la sută dintre cei din anul doi de serviciu și-au ridicat calificarea cu o clasă Soldat-fruntaș ION PASARELU Pentru a doua oară subunitate de frunte Zilele acestea, bateriei comandată de căpitanul Stan Mitruș i s-a acordat titlul de „Subunitate de frunte". S-au bucurat atît militarii din anul doi, care au trăit pentru a doua oară acest eveniment, cit și cei din anul întîi. Toți au contribuit la obținerea impor­tantului succes. Ei și-au luat angaja­mentul să continue tradiția și în anul viitor. bit. In lupta pentru cucerirea titlului de frunte s-au evidențiat, în mod deos,­grupele comandate de sergenții Moise Gavrilă, Petre Botezatu și Jacob Tuduce. Soldat-fruntaș N. CON.STANTINOVICI Versuri pentru patria mea In fata m­eu biruitoare Pe drumul ei strălucitor, Mi-e dragă fiecare Un art Si once șopot de izvor. Mi-s dragi mulțimile de schele Și-admir urcușul lor Purtind in virlri roșu­ și de­spre cel mai miridru viitor. Iar dacă azi mă instruiesc Cinstindu-mi haina de soldat Invăt mai mult să o iubesc Și să o apăr neînfricat " Sergent ION CHINGARI Sergentul Cornel Po­pescu, militar de frunte, este operator de radio­­locație și specialist clasa a 2-a. El se remarcă prin transmiterea corectă și la timp a mesajelor pri­vind țintele descoperite și urmărite. In clișeu : In timpul lucrului operativ, la e­­cranul statiei de radio­­locație. Foto: AL. BARBIERU Mijloace și metode variate pentru ducerea „luptei“ Caracteristicile luptei moderne de apărare antiaeriană a teritoriului im­­plin folosirea fiecărui mijloc la dispo­ziție în locul și momentul când acesta poate da maximum de eficacitate. De pildă, datorită vitezelor mari și autonomiei sale de zbor, aviația de a­rm­ătoare poate fi întrebuințată pen­tru a nimici inamicul pe căile înde­părtate de acces, ducînd acțiuni de luptă pină în zona de foc a celor­lalte mijloace. Rachetele antiaeriene și artileria antiaeriană acționează pe căile de acces apropiate, pe toate di­recțiile, bazînd intrarea la obiective a țintelor care eventual nu au fost distruse de aviația de vinătoare, sau care nu au fost repartizate acesteia. Prin felul în care este planificată folosirea mijloacelor și forțelor este tradus in practică principiul introdu­­cerii succesive a genurilor de arme în luptă, al acțiunii permanente cu foc asupra inamicului și al creș­terii forței de izbire a apărării anti­aeriene asupra acestuia, pe măsura apropierii lui de obiectiv. Așa s-a pro­cedat, de pildă, la ultima aplicație tactică, iar rezultatul a fost că toate țintele repartizate de noi unităților și subunităților de apărare antiaeri­ană subordonate au fost „nimicite“. Adversarul nu a reușit să se stre­coare la nici unul din obiectivele im­portante de apărat. Unul din factorii care au determi­nat obținerea succesului a fost acela că de-a lungul întregii operații ofen­sive aeriene a adversarului, care a folosit o diversitate destul de­­ mare de mijloace și procedee de atac, i-au fost opuse mijloacele corespunzătoare din apărarea antiaeriană. Fără­ a se face risipă, s-a avut in vedere reali­zarea raportului de forțe convenabil nouă, atît sub aspect cantitativ cît și calitativ. Desigur, atunci cind au fost repartizate țintele pe unul din mijloacele apărării antiaeriene a fost nevoie să fie­­ cunoscute caracteristi­cile tehnic-tactice și servituțile ad­versarului aerian, modul și proce­deele lui de atac, concepția acestuia privind ducerea, acțiunilor de luptă. De asemenea­ s-a ținut seama de po­sibilitățile mijloacelor­ proprii, sub aspectul procedeelor de acțiune, mo­dului cum este organizat dispozitivul in ansamblul său cu scopul de a fi puse în valoare cu maximum de efi­cientă mijloacele proprii. Sistemul de descoperire-înștiințare a fost in mă­sură să asigure cu suficient timp înainte punctelor de comandă și din­tere datele necesare, lucru care a favorizat luarea din timp a hotăriri­­lor corespunzătoare. In luarea hotărîrilor am tinut sea­ma de gradul de pregătire al echi­pelor de luptă din punctele de co­mandă și de dirijare, de măiestria per­sonalului ce deservește tehnica de luptă, precum și a piloților care ur­mau să acționeze in una sau alta din situațiile concrete ce s-au ivit. De exemplu, dacă era semnalată apariția unei ținte cu anumite carac­teristici tehnico-tactice nu am folosit, să zicem, avioane de vinătoare cu caracteristici mult superioare adver­sarului. Acestea erau păstrate pentru ținte cu caracteristici asemănătoare. Pentru fiecare tip de țintă a fost folo­sit cel mai potrivit mijloc de a o com­bate. Au fost și cazuri cind, căutînd să realizăm cerința de a combate ad­versarul la distanța maximă de acțiune a mijloacelor pe care le avem, au fost ridicate în aer avioane de vînă­­toare. Uneori ele aveau posibilități mai mici d­ecit ale țintei. Ulterior insă, cind datele despre adversar că­pătau contur precis, a fost redirijat spre el alt avion, cu posibilități co­respunzătoare, care fusese păstrat in rezervă cu scopul de a interveni in cazuri de acest fel. Pentru a întrebuința din plin posi­bilitățile aviației, redirijarea a fost fo­losită și în scopul realizării unei eco­nomii de forțe si mijloace in comba­terea atacatorilor. Scopul unei astfel de economii era deci îndeplinirea in­tegrală a misiunilor. Pentru realizarea redirijării se ținea seama de caracte­risticile țintelor, de eficacitatea ar­mamentului de bord a avioanelor pro­prii, de gradul de perfecționare în ducerea acțiunilor de luptă a piloților din aer (dacă, de pildă, aceștia pu­teau „distruge" ținta cu un consum­ de muniție corespunzător care să per­mită executarea altui atac, pe altă țintă), de pregătirea navigatorilor — dacă puteau să rezolve cu succes problema conducerii precise la țintă a avioanelor redirijate — etc. Tre­buie să spunem că piloți ca maiorii C. Zagara, V. Roșca, I. Abrudan, că­pitanii Al. Stațenco, V. Birțintan, na­vigatori cum sînt căpitanii Șt. Iones­­cu, L. Cozma, Gh. Bratu, planșetiștii sergent C. Manciu, solda­ții-fruntași C. Badea, Gh. Onel și mulți alții au acționat cu succes. De adăugat că subunitățile radio-tehnice au furnizat continuu și bine date care au fost de mare folos atît pentru interceptarea țintelor care zburau la înălțimi mari, cit și pentru cele de la înălțimi mici. De aceea, atît dirijările cit și redirijă­­rile au fost reușite. Aceeași atenție a fost acordată la aplicație și completării reciproce a posibilităților diferitelor categorii de arme. O dată, de pildă, venea dintr-o anumită direcție o țintă. Analizînd ca­racteristicile ei, s-a văzut că cel mai eficace mijloc de a o combate este racheta a.a. Astfel, deși în aer erau ri­dicate avioane de vinătoare, coman­dantul a hotărît ca ele să fie întrebu­ințate la alte ținte. S-a avut în vedere aci că in condiții de acțiune egale a două arme să fie folosită cea care dă eficacitate maximă în timpul cel mai scurt. Altă dată, aviația de vînă­­toare a avut condiții din cele mai favorabile și a fost dirijată la țintă. Cind condițiile impuse de „inamic" er­au foarte complexe s-a recurs mult și cu eficientă la principiul „pieptă­narii“ de către aviație a întregului spațiu aerian, cu scopul de a nu fi scăpată nici o țintă, in astfel de cazuri și în altele, cu aprobarea co­mandantului,­­ aviația de vinătoare a acționat și în zona de foc a rachetelor a.e., ori a artileriei, a.a. Bineînțeles, celelalte mijloace erau în măsură să intervină în cazul cind ținta nu ar fi fost totuși „distrusă" la timp. Și aprecierea momentului oportun cind trebuie să intre in acțiune un mijloc, sau altul din apărarea antiae­riană are importanță deosebită in munca noastră. Greșelile și abaterile de la această cerință pot avea conse­cințe destul de serioase. Astfel, dacă aviația de vinătoare va fi ridicată prea devreme în­ aer, își va consuma resursele înainte de a fi dat randa­mentul de care este capabilă, intr-o astfel de situație, pentru aceeași țintă care i-a fost destinată ei ori pentru următoarea trebuie să fie întrebuin­țate alte mijloace. Aprecierea momen­tului oportun nu se face însă la intîm­­plare, ci pe baza datelor despre ținte, care date trebuie să fie îndeajuns de concludente. La aplicație nu s-a căzut însă nici în greșeala să așteptăm prea multe precizări, deoarece s-ar fi pro­dus intirzieri, în care caz ținta ar fi fost combătută mult mai greu, asu­pra ei nemaiputind să acționăm decît cu mijloace de ultimă instanță.. Iar dacă se fac mai multe greșeli de acest fel, una sau mai multe ținte se pot totuși strecura prin dispozitivul de apărare antiaeriană și își pot îndeplini misiunea. După aceea, asupra ei mai pot fi luate doar măsuri de pedep­sire. Apreciind momentul oportun de fo­losire a torțelor în funcție de situația aeriană dată, de poziția fiecărei ținte, făcînd redirij­ări ale aviației, combi­­nînd și completind posibilitățile dife­ritelor arme din dispozitivul de apă­rare antiaeriană a teritoriului, la apli­cație am avut tot timpul în atenție ca nu cumva tendința justă de eco­nomisire a forțelor să se transforme în contrariul ei. Adversarul aerian fo­losea bruiajul radio și radiolocații, vitezele mari, înălțimi ce variau de la zeci ori sute de metri până la multe mii, stratosferice, venea din di­­recț­ii diferite, în valuri izolat ori în formații mici succesive, care la un moment dat se bifurcau etc. Scopul lui era să ne surprindă, să ne în­greuieze sarcina pe care o aveam de a-i combate. De aceea, economisirea forțelor noastre, folosirea lor s-a fă­cut, în așa fel incit am avut asigurat tot timpul un astfel de raport de forțe în aer ori în stare de a acționa prompt cu cele de la sol încît să nut, ne lăsăm surprinși, să fim superiori. Acest raport de forțe nu poate insă nicidecum să fie confundat in numărul de avioane care au de­colat. La un­ moment dat, pe timpul aplicației făceam tocmai o astfel de confuzie. Examinînd insă mai ater­t modul cum erau eșalonate țintele aeriene, posibilitățile de redirijare a aviației de vinătoare, performanțele de care dispuneau avioanele sub as­pectul vitezelor cu care zboară, pla­fonul, armamentul de bord, calitățile manevriere etc., analizînd capacitatea de intervenție a altor mijloace, am văzut că superioritatea era de partea noastră. Folosirea judicioasă a forțelor și mijloacelor apărării antiaeriene se concretizase în ultimă instanță în posibilitatea nimicirii oricărei ținte, înainte ca ea să-și îndeplinească­ mi­siunea. Gamei largi de mijloace și metode de ducere a luptei trebuie să-i opunem o gamă și mai puter­nică de combatere a lor, să dejucăm­ intențiile adversarului. Ținînd seam­e de cerințele expuse mai sus, am reu­șit să obținem succesul și la aplica­ția tactică despre care am pomenit mai înainte Colonel C. DRAGHICI DIN EXPERIENȚA NOASTRĂ Subunitatea comandată de locotenentul-major Petru Blaj, tele­grafist clasa a 2-a, a obținut recent titlul de „Subunitate de frunte". In clișeu , Locotenentul-major Blaj urmărește felul in care unul din subordonații săi respectă regulile de exploatare pe timpul trans­miterii preambulului unei telegrame. Foto : P. MIHĂLESEV Expoziție instructivă De câteva zile avem plăcerea să zăbovim îndelung­ in fata tablourilor expoziției „Armata oglindită în arta plastică" ce cuprinde lucrări ale colec­tivului Studioului de creații plastice al armatei. Deschisă într-una din sălile clubului de garnizoană, expoziția este vizitată de numeroși ofițeri, subofițeri și mili­tari în termeni de oameni ai muncii din localitate. In cele citeva zeci de gravuri și picturi în ulei sînt redate aspecte din luptele eroice duse de ostașii români pe frontul antihitlerist, precum și imagini din viata de azi a armatei noastre populare. Picturi ca „Scinteia in tranșee" de Iosif Santha, „Luptele de la Păuliș" de Paul Atanasiu, „Au­­gust 1944" de Bela Kramer, precum și „întoarcere din poligon“ de Paul Atanasiu, „La tragere" de B. Kromer, „După lectură" de Angela Spirido­­nescu, se bucură de o apreciere una­nimă, ca de altfel și multe alte expo­nate. Ele transmit un valoros mesaj de idei, emoționează. După ce au privit pictura „Luptele de la Păuliș", militarii din garnizoana noastră au­ vizitat locurile unde s-au dat aceste lupte. Deschiderea acestei expoziții este o manifestare artistică instructivă care contribuie din plin la educația patrio­tică și estetică a militarilor din gar­­niz­oană Locotenent GABRIEL ȘOROP Prin orașele și satele patriei Consecvenți căutători ai noului Muncitorii, tehnicienii și inginerii din întreprinderile și uzinele meta­lurgice sibiene, conștienți de fap­tul că inovațiile sînt un izvor pre­țios de economii, au depus în a­­cest an o muncă susținută pentru găsirea și aplicarea celor mai noi metode în procesul de­­ producție. Dar să dăm grai cifrelor. De la 1 ianuarie și pînă în pre­zent, la uzinele „Independența" și „Balanța", cit și la întreprinderile „Metalurgica“ și „Elastic", luate la un loc, au fost înregistrate peste 500 propuneri de inovații, din care s-au aplicat 288. Efectul economic anual antecalculat al acestor ino­vații este de 2.545.860 lei. Numai la uzina „Independența“, spre exemplu, au fost aplicate 175 de inovații care generează o economie antecalculată în valoare de 1.130.860 lei. Un colectiv de aici, condus de inginerul Stelian Achim, a propus ca rolele de la lanțul Gall pentru utilaj petrolier să nu mai fie strunjite, ci să fie rulate din otel lat, obținindu-se astfel economii de 400.000 lei. La fabrica „Metalurgica", econo­­miile realizate prin aplicarea pro­punerilor de inovații se ridică la peste 750.000 lei, iar la uzina „Balanța", 450.000 lei. Numărul mare de inovații apli­cate în întreprinderile metalurgice din Sibiu este o mărturie conclu­dentă a­ preocupării metalurgiștilor de a mări, productivitatea muncii, de a reduce prețul, de cost al pro­duselor și a realiza cu­ mai multe economii. A. MATEI AS Lucrări de modernizare a drumurilor BRAȘOV 9 (Coresp. Agerpres). Recent s-au terminat lucrările de modernizare a drumului Si­­ghișoara-Mediaș-Sibiu, prin Dum­brăveni, lung de aproape 100 km. De asemenea se apropie de sfirșit lucrările de construcție a­­ drumu­lui național Brașov-Sigh­ișoara. PE OGOARE . Cu excepția unor mici su­­prafete situate in balta Dunării, unde semănatul se face m­ai tir­­ziu, in gospodăriile agricole co­lective din regiunea București s-a terminat culesul porumbului. A­ceasta cultură a ocupat o supra­față de peste 350 000 h­a. Culesul porumbului se apropie de sfirșit­ și in regiunile Argeș, Iași, Suceava, Ploiești și Oltenia. Pină în prezent, în întreaga țară s-a strins recolta de porumb de pe circa 80 la sută din suprafața ocupată de această cultură. ț­. Folosind rațional utilajele, mecanizatorii din regiunea Ba­nat au pregătit pină in seara zilei de 8 octombrie pentru sa­­sămîntări 275 500 ha, ceea ce re­prezintă peste 75 la sută din su­prafața planificată­­ pentru această toamnă. Aproape jumătate din a­­ceastă suprafață a și fost semă­nată cu griii, secară și orz. (Agerpres) Pregătiri în vederea iernii nu. După aprecierile făcute de eșalo­superior, unitatea unde tehnic cu cazarmarea este căpitanul P. Mo­­rariu se situează pe primul loc in cadrul marii unități­ în ceea ce pri­vește întreținerea cazărmii. Această apreciere constituie desigur o mîn­­drie pentru unitatea respectivă și se poate spune că ea a stimulat in bună măsură intensificarea rit­mului sac în lucrărilor de reparații ce se vederea pregătirii cazărmii pentru iarnă. Semnificativ în acest sens este faptul că principalele lucrări prevăzute in planul de reparații pentru acest an au fost sau sînt aproape terminate. Așa, de exemplu, s-a amenajat baia și spălătoria, s-a înlocuit tîmplăria veche de la ferestrele și ușile unor încăperi, s-a refăcut instalația elec­trică interioară. Prin folosirea mai rațională a spațiului, în unele spă­lătoare s-a montat un număr sporit de robinete și astfel capacitatea a­­cestora s-a mărit. De asemenea s-au refăcut și pus în perfectă stare de funcționare aproximativ 90 la sută din sobele de teracotă. In această activitate s-au eviden­țiat în mod deosebit angajații civil: Gh. Lazăr, Grigore Mutu, V. Samo­ilă, precum și soldații I. Badea, Gh­erifan și alții. Măsurile luate, interesul și pa­siunea cu care muncește personalul subordonat tehnicului cu cazarmarea sprijinul acordat de către organiza­țiile de partid și organizațiile U.T.M. dau garanția că lucrările de repa­rații și în general activitatea desfă­șurată pentru pregătirea cazărmii în vederea iernii se vor încheia la tinrn. Locotenent-major P. MUȘINA Prima zi de examene —­­primele succese Pregătirile in vederea examenelo­­ de mecanici conductori și comandanți ai mașinilor de luptă au luat sfîrșit. Acum, militarii trăiesc clipe de emo­ție. Timp­­ de mai multe zile și nopți, în tancodrom, poligon, în sălile de specialitate, ei se vor prezenta in fața comisiei eșalonului superior pen­tru a dovedi gradul de cunoaștere și mînuire a tehnicii și armamentului de înzestrare, modul cum și-au insușit cunoștințele necesare unui bun tan­­chist. Ajutați și îndrumați de comandanți, mobilizați de organizațiile de partid și de organizațiile U.T.M., militarii au­­ folosit fiecare clipă pentru pregătirea lor în vederea examenelor. De aceea, chiar din prima zi ei au obținut rezul­tate dintre cele mai bune. Printre cei evidențiați în mod deosebit se nu­mără soldații O. Georgescu, C. Sîrbu și mulți alții. Pe subunități, cele mai înalte calificative le-au obținut mili­tarii din plutonul comandat de căpita­nul Gh. Florent. De altfel, acest plu­a­ton a fost primul pe unitate care obținut titlul de „Subunitate de fronte Rezultatele obținute in prima zi dovedesc că militarii din unitatea noastră sînt hotărîți să-și îndepli­nească angajamentul luat, acela ca tofi să treacă examenul cu cele mai bune calificative. Căpitan V. NEGHINĂ Sub semnul prieteniei frățești Cind auru­l toamnei îmbracă în­treaga țară cu un veșmint luminos, în cea de-a șaptea zi a lui octombrie incepe Luna prieteniei romîno-sovie­­tice, devenită tradițională in anii puterii populare. Ea precede aniversarea Marii Re­voluții Socialiste din Octombrie — eveniment care a marcat începutul unei noi ere în istoria omenirii. Manifestările care au loc cu a­­cest prilej atît in țara noastră cit și în Uniunea Sovietică exprimă elocvent simțămintele care animă cele două popoare unite prin aspirațiile înalte și generoase pentru triumful cauzei socialismului, comunismului și păcii. Prietenia dintre popoarele noastre este veche și trainică,­ fiecare gene­rație a preluat-o de la înaintași și a dus-o mai departe. încă vechile cronici ne-au lăsat, peste veacuri, mărturii ale legăturilor trainice ce au unit popoarele noastre. Iar în istoria eroică a clasei noastre muncitoare și a partidului său de avangardă au fost scrise, în anii negri ai exploa­tării burghezo-moșierești, pagini emo­ționante ale acestei prietenii , fără să se teamă de prigoana aparatului represiv al claselor exploatatoare, plătind nu o dată cu singele și cu viața, comuniștii din țara noastră în­fățișau, oamenilor muncii mărețele înfăptuiri din, țara în care triumfase Revoluția Socialistă din Octombrie. Neșterse vor rămine în amintirea noastră luptele purtate cot la cot de Armata Romînă și­­ Armata Sovietică pentru eliberarea teritoriului național al patriei, pentru infringerea totală a Germaniei hitleriste. In focul bătă­liilor împotriva fascismului s-a cimen­tat prietenia dintre , popoarele noas­tre, prietenia și frăția de arde­re= mina sovietică. In anii puterii populare, prietenia și tovărășia din timpul luptelor împo­triva dușmanului comun au fost con­tinuate și ridicate pe o treaptă supe­rioară. Colaborarea multilaterală și frățească dintre popoarele noastre este o expresie a relațiilor de cola­borare și întrajutorare tovărășească statornicite între țările socialiste, relații care au la bază principiile marxism-leninismului, ale internațio­nalismului proletar. Poporul nostru se bucură din inimă de succesele obținute de poporul so­vietic sub conducerea P.C.U.S., in con­strucția desfășurată a comunismului, pe toate tărîmurile de activitate, după cum oamenii sovietici se bucu­ră de realizările dobîndite de po­porul nostru, sub conducerea P.M.R., în înfăptuirea și traducerea in viată a sarcinilor trasate de cel de-al III-lea Congres al partidului pentru desăvirșirea construcției socialismului in țara noastră. Și în acest an Luna prieteniei ro­­mîno-sovietice va prilejui o cunoaș­tere reciprocă mai profundă, va con­tribui la cimentarea mai puternică a relațiilor de prietenie și colaborare frățească. Schimburi de delegații, gale de filme, expoziții, conferințe, toate vor avea menirea să exprime încă o dată și să adincească prietenia româno­­sovietică. Sub semnul înaltei prietenii, ini­mile popoarelor noastre bat cu aceeași vigoare pentru victoria nobilă a cauzei leninismului atotbiruitor, Colonel NICOLAE TăUTU aspect­e din sala de țesătorie a între­prinderii textile din Pitești dotată recent cu războaie automate.

Next