Apărarea Patriei, noiembrie 1963 (Anul 19, nr. 257-282)

1963-11-01 / nr. 257

# Pentru patria noastră» Republica Populara Româ­nă / divirarea patriei ANUL XIX Nr. 257 (5341) Vineri 1 noiembrie 1963 4 PAGINI — 20 BANI Fiecare gradat - un bun instructor și educator al subordonaților cu peste multă vreme un nou de­tașament de tineri militari, pregă­tiți în școlile de gradați, vor primi comanda grupelor, echipajelor, pie­selor de artilerie, posturilor de luptă. Sarcina care li se încredin­țează o dată cu comanda grupelor este nu numai de mare cinste dar, în același timp, de mare, de foarte mare răspundere. „Comandantul de grupă — așa cum se arată în Re­gulamentul serviciului interior — este șef nemijlocit al întregului personal din grupă și răspunde­­ de instruirea, educarea, disciplina mi­litară și starea moral-politică, ți­nuta ostășească și aspectul exterior îngrijit al subordonaților; de folo­sirea și întreținerea corectă a argu­mentului, tehnicii de luptă, echipa­mentului, îmbrăcămintei și de menți­nerea acestora în ordine și în stare bună" I Gradații constituie cel mai nu­meros corp de comandanți. Ei con­duc grupele la instrucție și în luptă, iar în lipsa ofițerilor, îm­preună cu personalul de serviciu (in mare parte format din gra­dați), asigură îndeplinirea întocmai a orarului unității, conduc întrea­ga activitate din subunități — de instrucție și gospodărească. Prezen­ța lor permanentă in mijlocul gru­pelor, de la deșteptare pînă la stin­gere, sporește rolul și influența gra­daților în munca complexă de for­mare a soldaților ca luptători is­cusiți, disciplinați, cu înalte calități ostășești. Gradații au posibilitatea să cunoască profund pe fiecare om din grupă, să stimuleze pe toate căile ceea ce au ei mai bun să contribuie la învingerea greută­și­ților pe care­ le întîmpină unii în însușirea cunoștințelor militare și politice, la lichidarea unor tendințe dăunătoare, neconforme cu regulile și normele de conduită ostășească, neconforme cu regulamentele. Prin natura funcției și a muncii, prin rolul pe care-l au în procesul de instruire și educare a soldaților, gradații sînt pe drept cuvînt soco­tiți ajutoarele cele mai apropiate ale ofițerilor. De nivelul lor de pre­gătire, de calitățile și deprinderile acestora depind în mare măsură ni­velul și omogenitatea instrucției. De aceea, ei, trebuie să fie, înainte de toate, buni instructori ai sub­ordonaților. Și trebuie subliniat că a fi un bun instructor­ nu este atît de ușor. Aceasta presupune călit­ăți și deprinderi care se formează în urma unei munci neîncetate, siste­matice și perseverente, necesită în­sușirea unor bogate și­ multilaterale cunoștințe politice și de speciali­tate ; nu poți învăța pe alții ceea ce nici tu nu știi bine. Gradatul trebuie să aibă și o te­meinică pregătire metodică care să-i dea posibilitatea să se facă înțeles de subordonați. îndrumat îndeaproape de coman­dantul subunității, gradatul învață să transmită subordonaților toate cunoștințele, le formează deprinde­rile necesare rezolvării cu succes a situațiilor ce se creează în lupta modernă, oricît de complexe ar fi ele, astfel ca ei să acționeze cu pricepere și dîrzenie în îndeplini­rea misiunilor primite. Dar pentru a fi un bun instruc­tor, gradatul trebuie să-și însușească temeinic conținutul manualelor de metodica instruirii soldaților și să le aplice în practică, să folosească experiența pozitivă a celorlalți gra­dați, să-și perfecționeze necontenit procedeele și metodele de muncă. Procedează bine acei gradați care, înțelegînd sarcinile mereu sporite care le revin, îndrumați de coman­danții de subunități, organizează cu minuțiozitate și conduc cu compe­ General-colonel ARHIP FLOCA adjunct al ministrului Forțelor Armate ale Republicii Populare Romi­ne teață fiecare ședință de instrucție, astfel ca toți militarii să-și însu­șească temeinic toate cunoștințele și deprinderile, la toate categoriile de pregătire a căror conducere le revine nemijlocit. in activitatea lor de instructori, majoritatea gradați­lor stimulează întrecerea socialistă între militari, ajutîndu-i să-și în­deplinească angajamentele, să de­vină fruntași. De altfel, grija pen­tru ajutorarea celor rămași în ur­mă, pentru ridicarea lor la nivelul celor din frunte este una din căile sigure spre obținerea de rezultate bune și foarte bune atît de către militari, cît și de către subunități. In legătură cu aceasta, sînt și unele practici greșite constatate chiar la unii gradați buni cum sînt, de pildă, cei din subunitatea în care muncește căpitanul L. Centea Aceștia, din motive cu totul ne­justificate, nu se ocupă cu aceeași grijă de pregătirea tuturor milita­rilor din subordine și, mai ales, de cei de anul doi, din care cauză în unele privințe aceștia sînt depășiți de cei din anul întîi de instrucție. Majoritatea gradaților s-au obiș­nuit să dea un caracter cît mai practic pregătirii subordonaților, să facă cît mai puțină teorie la șe­dințele de instrucție. Sînt însă și situații cînd aceștia, chiar dacă vor, nu reușesc să imprime caracte­rul practic dintr-un motiv foar­te simplu : nu se îngrijesc să asigure din punct de vedere material ședința respectivă. La instrucția focului, de pildă, nu scot cătușe suficiente, ținte, sau nu folosesc armamentul secționat ele. , la orele de topografie nu iau bu­sole, sau la instrucția antichimică nu folosesc mijloacele de protecție individuală. Aceasta este și o ches­tiune de prevedere, de organizare. Din lipsa materialelor necesare se ajunge la improvizații, la pierdere de timp, la simplificări și ușurări. Sînt unii gradați care nu obțin rezultate de calitate, deoarece pierd din vedere că baza pregăti­rii o constituie instrucția soldatu­lui, că numai o temeinică­ instruc­ție individuală asigură un nivel ri­dicat lucrului la aparatură și teh­nica de luptă și trecerea la acțiuni închegate în cadrul subunităților Tentați să parcurgă mai repede te­mele planificate, ei nu dau toată atenția instrucției individului, trec la executarea mișcărilor, acțiunilor și exercițiilor cu grupa, echipajul, piesa înainte ca soldații să-și fi în­sușit executarea corectă a mișcă­rilor și acțiunilor, iar la instrucția de specialitate, luptînd pentru de­pășirea haremurilor, neglijează pre­cizia lucrului și permit să se brus­cheze materialul și aparatura de in­strucție, ceea ce provoacă deterio­rarea acestora. Lupta pentru încadrarea in ha­remuri și pentru depășirea lor con­stituie una din sarcinile de bază în munca pe care gradații, îndru­mați de comandanții de plutoane, o desfășoară pentru instruirea sub­ordonaților. Trebuie să se aibă însă in vedere că atunci cînd nu este te­meinic însușită instrucția individua­lă, chiar dacă se realizează depă­șirea haremurilor, nu se asigură o calitate ridicată a lucrului și nu se pot obține succese reale în instrui­rea subunităților, însușirea treptată a cunoștințelor, de la simplu la complex, trecerea la o problemă nouă numai după ce a fost bine învățată cea precedentă, trecerea la instrucția în cadrul subunități­lor numai pe baza unei temeinice instrucții a soldatului, este un prin­cipiu care trebuie să călăuzească permanent pe gradați în activita­tea de instruire a soldaților. Practica vieții militare a dovedit că etapa instrucției individului joa­că un rol hotărîtor în procesul in­struirii trupelor. De calitatea pre­gătirii în etapa instrucției indivi­dului depind, în mare măsură, în­treaga desfășurare ulterioară a procesului de instrucție, succesul muncii pentru închegarea de luptă a subunităților și unităților. Din a­­ceasta rezultă că gradaților, care conduc nemijlocit ședințele de pre­gătire individuală a soldaților, le revine o mare răspundere. In același timp trebuie avut în vedere că pregătirea soldatului se perfecționează și se desăvîr­șește în etapele de instrucție următoare, pe timpul exercițiilor și aplicațiilor tactice, în toate ocaziile. Este deci evident că rolul gradaților nu scade cu nimic în etapele grupei, pluto­nului, companiei ș.a.m.d. Pentru a fi buni instructori, gra­dații trebuie să fie în primul rînd model de disciplină, executanți neîntrecuți, mînuitori pricepuți ai armamentului, tehnicii și aparatu­rii din înzestrare. Aceasta îi obligă să învețe neîncetat, să-și completeze cunoștințele, să-și perfecționeze de­prinderile zi de zi, oră de oră, în munca practică. Numai astfel se vor putea ridica la nivelul de pre­­gătire care să le dea dreptul să spună : „Faceți ca mine“, „Urmați exemplul meu“. Iar exemplul co­mandantului de grupă — ca și al tuturor comandanților — are o u­­r­iașă forță mobilizatoare, o mare influență educativă asupra solda­ților, ridică autoritatea gradatului în fața subordonaților, care, în tot ceea ce fac, se străduiesc să ur­meze pe comandanți. Dintre numeroasele exemple po­zitive care se pot da am ales nu­mai unul , exemplul caporalului V. Gaga și al echipajului pe care-l comandă. Caporalul nu a avut de la început calitățile de acum. Ea avea chiar unele goluri în pregăti­rea sa. A muncit însă cu multă ar­doare și perseverență, cu conștiin­ciozitatea și răspunderea impusă de funcția ce i s-a încredințat, învăța și se antrena sistematic, temeinic, cerînd tuturor militarilor din echi­paj să facă la fel. • Cînd subordonații săi au văzut că prin disciplina și sîrguința de care dă dovadă, capo­ralul Gaga obține rezultate foarte bune la ședințele de tragere cu­­ ar­mamentul de pe tanc, la exercițiile de conducere a mașinilor de luptă, la lecțiile politice, la cunoașterea regulamentelor și a tehnicii, și-au dat seama că pentru a nu rămâne în urmă trebuie să muncească așa cum se cere și cum muncește co­mandantul de tanc. Și au urmat exemplul comandantului. La o re­centă inspecție, toți au obținut re­zultate foarte bune. Comandantul de tanc și mecanicul conductor au fost avansați la gradul de sergent, întregului echipaj i s-a acordat o binemeritată recompensă. Iată, așadar, ce influență mare poate avea un comandant de grupă in formarea subordonaților ca buni luptători, disciplinați, conștienți de răspunderea pe care o are fiecare dintre ei față de apărarea patriei. Așa cum nu se poate despărți in­strucția de educație, nu se poate concepe nici un bun instructor fără ca el să fie, în același timp, și un priceput educator al subordonați­lor. Obligativitatea de a se ocupa de educarea militarilor din grupă (Continuare in pag. 2-a) Ostașii d­in clișeul nostru (de la stingă la dreapta) soldatul-fruntaș Nicolae Stă­­nescu, soldatul-fruntaș Mir­­cea Dimitriu, caporalul Ioan Pleșca și soldatul-fruntaș Emil Pănescu sînt militari de frunte. Ei au obținut de curind și calificarea de ra­diotelegrafist clasa a 2-a, în­deplinind astfel angajamen­tul luat în întrecerea socia­listă. Foto : P. MIHAIESCU La loc de cinste Recent, soldații-fruntași Gh. Niță, I. Paulescu, Gh. Darie, soldații D. Budula­­cu, N. Nicolae și încă 9 tovarăși de-ai lor au cu­cerit titlul de fru­nte. De reținut că cei amintiți au obținut calificativul „foar­te bine“ la majoritatea ca­tegoriilor de pregătire la care au fost verificați. Astfel, ei și-au îndeplinit angajamentul luat cu cîtva timp în urmă. Cuvîntul dat și l-au res­pectat și comandanții a încă 13 grupe și echipaje, care au cucerit zilele aces­tea titlul de „Subunitate de frunte“. Printre aceștia merită amintiți sergenții Gh­. Rîmbu, I. Dobra, A. Bologa, Șt. Vișan, capora­lii C. Ardeleanu și M. Dra­­gu. In cinstea acestor gra­dați, a subordonaților lor și a noilor militari de frun­te, stația de radioamplifi­care a unității a transmis o emisiune specială. Căpitan TR. LUCACIU Blocuri. Suple, cutezătoare, înalte. Albe, galbene, unele abia terminate, cu ferestrele încă stro­pite de var dar cu perdeluțe, ceea ce înseamnă că și-au primit deja locatarii ; altele — în fini­sare, altele „la roșu“, la cără­midă, și mai încolo, în același cartier „Ana Ipătescu", alte blocuri în construcție. Suceava își desăvîrșește clipă de clipă noul ei contur, atrăgător, plin de lumină. Sucevenii s-au obișnuit cu rit­mul acesta nou, fremătător, de muncă. S-au obișnuit cu oamenii în salopete, cu zidarii și zidări­țele, cu mașinile și utilajele noi, cu escavatoarele și macaralele. Ei, da, s-au obișnuit cu maca­ralele. Și totuși... Nu se poate ca, de-ai trece chiar din oră în oră pe stradă, să nu-ți înalți privirea spre acest uriaș cocostîrc într-un picior, cu gîtul lung, purtînd la fiecare înălțare cite ceva în „plisc" — cărămidă, mortar, be­ton, stîlpi de beton — impunător și sigur de sine, ca un stăpîn al înălțimilor. Și nu se poate să nu te gîndești puțin și la inima pă­sării acesteia, de fapt la omul care o mînuiește. Zori de ziuă. Orașul își ridică încetul cu încetul pleoapa de lu­mină, mai clipește de cîteva ori pentru a-și limpezi culorile, se destinde. Aerul e tremurător, rece, plin de miresme de brad, sănătos. Oamenii îl sorb cu avi­ditate, pașii sînt sonori, cuvin­tele au rezonanțe de cristal. Pe șantierul de pe Ana Ipătescu se adună echipele, constructorii se salută, își dau mina, fac glume. Pe toți îi bucură dimineața a­­ceasta, de toamnă bună. Ei, sper la muncă ! îi urea­ză el, cu glas șoptit. Și ție ! răspunde ea, surî­zind­ Bărbatul întinde brațul, o cu­prinde de după gît, îi sărută în grabă părul, apoi îi dă drumul și din cîteva salturi a și dispă­rut în spatele blocului : trebuie să ajungă repede la macaraua lui, să înceapă lucrul amîndoi o dată, ca-n fiecare dimineață. Femeia se apropie de macaraua ei, își aranjează puțin salopeta, apoi, cu aerul cel mai firesc, în­cepe să urce scara perpendicula­ră de fier, care duce în cabina de comandă. Oricît de grăbit ai fi, nu se poate să nu încetinești pasul urmărind urcușul acesta care are în el și ceva cutezanță. Dar Matilda Buliga nu mai are de mult emoții. Poate prima dată i-a fost puțin frică. Și-aduce bine aminte de ziua aceea. Ve­nise cu mîncare la omul ei și s-a N. TURTUREANE !Continuare in pag. 3-a) PE MACARA Insemnări despre constructorii de locuințe cs H M­UR CL­O­I Noi blocuri in București Foto : AGERPREl Cu perseverență Doi gradați, doi coman­danți de grupe destoinici ! Pe scurt, așa pot fi carac­terizați sergenții I. Diaco­­nu și I. Topan.. Angaja­mentul lor, luat­ la începu­tul anului de instrucție, era să facă din subordonați buni cercetași observatori, buni luptători. Pentru a­­ceasta s-au ajutat reciproc, s-au sfătuit deseori,­­ cău­tând să aplice în instruirea militărilor cît mai corect metodele învățate în școa­la de gradați. Așa se face că în­ scurt timp ostașii din grupele lor au obținut printre primii din subuni­tate titlul „Militar de frun­te“. Atunci, cei doi gradați și-au luat un nou­­ angaja­ment : grupele să cuce­rească prețiosul titlu. Mun­cind cu pasiune, cu hotă­­rîre, sergenții, Diaconu și Topan și-au îndeplinit cu cinste și acest angaj­ament Maior C. CURIBAN Itmjastmentele Prima pe unitate Pentru utemiștii din organizația de­­ bază U.T.M. Irt care secretar al comitetului este sergentw V. Pleșu, îndeplinirea angajamentelor luate in adunări constituie, o preocupare de­ seamă, iată un exemplu, mai mulți utemiști, printre care sergenții I. Vaidescu, A. Varicea, K. Iosit, soldații C. Borși și L. Troian, și-au propus ca pînă la o anumită data să stringă o importantă canti­tate de fier vechi. Și ei s-au ținut de cuvînt. De­­ Cu­­rînd, au predat la I.C.M. cantitatea de 12 600 kilograme Her vechi. • De reținut că această organizație de bază U.T.M. se află pe primul loc pe unitate in ceea ce privește acțiu­nea patriotică de stingere a Herului vechi. Căpitan M. MARCU Cînd s-au chemat la în­trecere, caporalii D. Pre­­descu și V. Poterașu și-au propus să cucerească ti­tlul de frunte. La rîndul lor, ostașii grupelor coman­date de ei s-au angajat să­­ nu-și precupețească efor­turile pentru a deveni mi­litari de frunte. Ei știau că ,numai astfel, comandan­ții lor își vor putea înde­plini angajamentul d­e Angrenați Și mobilizați în trecerea socialistă, toții Căpitanul Sergiu Smărăndescu, pilot clasa a 2-a, se numără printre experimen­tiloți de pe avioanele supersonice. Iată-1, în clișeu, la întoarcerea dintr-o mi­siune executată cu succes. 1 Foto : P. MAJAIESCL Tradiția se îmbogățește Locotenentul Petre Claus se bucură în unitatea noastră de o frumoasă apreciere. Comandanții au numai cuvinte de laudă pentru acest tînăr ofițer, întotdeauna hotărît în ac­țiuni, bun instructor și e­­ducator al ostașilor. Anul trecut, plutonul său a cu­cerit titlul de frunte. Amil acesta, cind ofițerul a fost primit în rîndurile candi­daților de partid, s-a an­gajat să îmbogățească tra­diția subunității. In acest scop s-a pregătit cu serio­zitate, a cerut sprijinul co­mandanților cu mai multă experiență. De asemenea a pus un accent deosebit pe pregătirea gradaților, făcind din aceștia ajutoare prețioase. Cum era și fi­resc, rezultatele muncii nu au întîrziat să se arate. La instrucția focului, în aplicațiile tactice, ori la celelalte categorii de pre­gătire, subordonații săi au dovedit de fiecare dată pricepere, înaltă conștiință politică. Ei s-au aflat în­totdeauna în frunte, mulți dintre ei numărîndu-se, a­­lături de comandantul lor printre cei evidențiați pe unitate. Iar zilele acestea, eforturile lor au fost în­cununate de succesul mult dorit : plutonul comandat de locotenentul menține și în acest Claus an titlul de „Subunitate de frunte". Locotenent-major M. BÄD1LÄ Spre aceiași țe! subordonații caporalilor Predescu și Poterașu s-au întrecut pe ei înșiși, de­venind în termenul fixat militari de frunte. Solda­­ții-fruntași Gh. Mîrț, A­vereș, A. Rădulescu și sol­datul S. Emeric, s-au si­tuat întotdeauna în frun­tea tuturor activităților. ,Iată-le acum, pe cele două grupe în fața co­misiei­­ de­­ examinare. A­­mîndoi să­­ execută practic, la ; instrucția de specialita­te,­­­ plantarea unui cîmp de mine și „distrugerea“ unui pod. Și aici, întrecerea în­tre ele continuă. Fiecare vor să dovedească comisi­ei că merită din plin înal­tul titlu. Militarii, bine în­drumați de cei doi gradați, execută fiecare operațiune fiecare mișcare cu precizie cu calm. Ei trăiesc din plin situația tactică creată Drept urmare, rezultatele sînt dintre cele mai bune La sfîrșit sînt felicitați. Grupele celor doi gradați sînt astăzi subunități de frunte. Comandanții lor și-au îndeplinit astfel cu cinste angajamentul Soldat-fruntaș II. TRICA Soldat I. ȚITGULESC! Mecanici conductori clasa a 2-a Participînd la examenul pentru calificarea de cla­sa a 2-a, mecanicii conduc­tori din unitatea în care muncește căpitanul C.­ Ma­tei s-au dovedit bine pre­gătiți. Ei au trecut cu în­­demînare „puntea cu cale“ — unul dintre cele mai grele obstacole — într-un timp cu 3 minute mai scurt decît cel prevăzut de baremul pentru califica­tivul „foarte bine“. Capo­ralii Marcel Proca și Nico­las Motroc, după ce de înainte obținuseră rezulta­te bune și la partea teore­tică, au primit calificarea de mecanici conductor clasa a 2-a, așa cum s-au angajat Succesul lor se datoreșce muncii perseverente de z cu zi și seriozității cu care s-au pregătit în tot cursu anului de instrucție. Locotenent-major V. IOANIȚESCU Prist­or­ișele și satele patriei Succese în îndeplinirea sarcinilor de plan Mecanizînd lucrări­le de exploatare și transport, forestierii din cadrul Direcției regionale a economiei forestiere Tg. Mureș obțin lună de lună însemnate succese in îndeplinirea sarcini­lor de plan. Organii­­zîndu-și mai bine munca, folosind din plin noi procedee de exploatare și indus­trializare a lemnului, și muncitorii, inginerii tehnicienii din acest sector de acti­vitate, sub conduce­rea organizațiilor de partid, au realizat, înainte de termen, sarcinile de plan pe 10 luni la producția globală și marfă. In frunte se întreprinderile situează fo­restiere Reghin și Miercurea Ciuc. In cadrul D.R.E.F.­­Tg. Mureș, de la în­ceputul anului s-au produs, peste pre­vederile de pian, 17.000 m.c. bușteni rășinoase, 2.000 m.c. bușteni fag, 11.000 m.c. cherestea etc. Și colectivul de muncă de la între­prinderea de repara­ții­ auto nr. 2 din Tg. Mureș și-a îndeplinit de­­ cîteva zile­ pre­vederile de plan pe cea de a zecea lună din acest an. Luînd parte cu avînt la în­trecerea socialistă, colectivul de între­prindere a reali­zat,­ peste preve­derile planului valo­ric, la producția globală 2.388.000 lei, la producția marfă 2.085.000 lei. Colectivul Fabricii de confecții „Mure­șul“ din Tg. Mureș a încheiat cea de a zecea lună a acestui an cu un bilanț bo­gat de activitate. Sar­cinile de plan pri­vind producția glo­bală și marfă au fost simțitor depășite față de planul inițial. De la începutul anului, creatorii de confecții au conceput, pentru masa largă a cumpă­rătorilor, peste­ 50 modele noi de îmbră­căminte. GH. TOCACIT 23700000 lei economii IAȘI: 31 (Coresp. Agerpres). — Potrivit datelor Direcției regio­nale de statistică, întreprinderile industriale din regiunea­ Iași au obținut de la începutul anului e­­conomii peste plan de 23 700 000 lei, sumă aproape dublă, față de angajamentul anual. Fruntaș în această acțiune este colectivul fabricii de ulei „Unirea", care a realizat în această perioadă eco­nomii­­ suplimentare de peste 3 250 000 lei. Se extinde electrificarea rurală Cosmești, Uiești și Orăști sînt ultimele din cele 131 sate ale re­giunii București electrificate în primele trei trimestre din acest an In munca de electrificare, prin­cipala atenție se acordă introdu­cerii energiei electrice în centrele de producție ale unităților agri­cole socialiste, măsură menită să ușureze munca oamenilor, s-o facă mai productivă.­­MT De la începutul anului, în re­giunea Crișana au fost electrifi­cate încă 14 sate, iar în alte 29 localități lucrările sînt în curs. Pentru prima oară s-a aprins lumina electrică și în satele Fe­­neș, Cîrpa și Bucoșnița din raio­nul Caransebeș. Acestea se adau­gă la alte 49 localități bănă­țene electrificate în acest an. In prezent, în această parte a țării, curentul electric a pătruns în 473 comune și sate. împăduriri de toamnă DEVA, 31 (Coresp. Agerpres).­ Au început împăduririle de toamnă în regiunea Hunedoara In numai cîteva zile s-a plantat și însămânțat mai mult de 20 la sută din suprafața prevăzută. A început, de asemenea, îngri­jirea arboreților tineri din ba­zinele Retezat, Paring, Munții Sebeșului și Munții Apuseni. Ast­fel de lucrări s-au efectuat în toamna aceasta pe mai mult de 6 000 hectare, împădurite în anii trecuți.

Next