Apărarea Patriei, februarie 1964 (Anul 20, nr. 26-50)

1964-02-01 / nr. 26

Pentru patria noastra, Republica Populară Romînă F­OIMAREA PAT­R­IEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 26 (5419) | Sîmbătă 1 februarie 1964 || 4 PAGINI — 20 BANI COMUNICATUL Direcției Centrale de Statistică cu privire la îndeplinirea Planului de Stat al Republicii Populare Romîne pe anul 1963 In 1963 — cel de-al patrulea an al planului de șase ani — s-au ob­ținut noi succese în dezvoltarea e­­conomiei naționale, în ridicarea ni­velului de trai al oamenilor muncii, în desăvîrșirea construcției socia­liste în Republica Populară Romînă. I. Industrie Față­ de anul 1962 pr­oducția mij­loacelor de producție a crescut cu 14,3 la sută­,­ iar a bunurilor de con­sum cu 9,3 la sută. Pe întreaga in­dustrie producția a crescut cu 12,5 la sută. Pe ramuri principale producția a crescut după cum urmează : Industria chimică cu ...................................................................... 30 la sută Industria energiei electrice și termice cu.................................. 18 la sută Industria construcțiilor de mașini și prelucrării metalelor cu 13 la sută Industria metalurgiei feroase cu ................................. 8 la sută Industria materialelor de construcții cu .............................. 20 la sută Industria de exploatare și prelucrare a lemnului cu............ 15 la sută Industria ușoară cu ..................................................................................4 la sută Industria alimentară cu ............................................................................5 la sută crescut în acești patru ani cu 62 la sută, cu un ritm mediu anual de 12,8 la sută față de 12,2 la sută prevăzut. In anul 1963 s-au obținut însem­nate creșteri a producției unor pro­duse importante atît din categoria mijloacelor de producție cît și a bunurilor de consum : energie elec­trică, țiței și produse petroliere, cărbune, minereuri de fier, fontă, oțel, laminate, metale neferoase, motoare cu combustie internă, mo­toare și generatori electrici, trans­formatori, strunguri, utilaje tehno­logice pentru industria siderurgică, chimică, prelucrarea țițeiului, lem­nului, locomotive Diesel electrice de 2100 CP, construcții navale, au­tovehicule, rulmenți, produse sodi­ce, îngrășăminte chimice, mase plastice și rășini sintetice, co­loranți organici, fibre și fire sintetice, celuloză, hîrtie, ciment, cherestea, mobilă, țesături, tricota­je, confecții, încălțăminte, articole electro-casnice de folosință îndelun­gată etc. Producția principalelor produse industriale în anul 1963 se prezintă astfel : Sodă calcinată Sodă caustică Acid sulfuric îngrășăminte chimice (substanță activă 100 la sută) mii tone 185 141 îngrășăminte fosfatice — îngrășăminte azotoase Coloranți organici Negru de fum Detergenți (exprimați în 20 la sută substanță activă) Fibre și fire sintetice Anvelope auto-tractor-avion Celuloză Hîrtie Ciment Materiale de zidărie (în echiva­Plăci din particule aglomerate mii tone 100 149 Plăci fibrolemnoase *) Pentru anul 1963 s-a prevăzut o producție mai mică, ca urmare a introducerii în producție de noi tipuri cu caracteristici tehnice su­perioare. **) In anul 1963 s-a însușit și introdus în producție de serie tractorul universal de 65 CP, calitativ superior. Deși agricultura nu a livrat în întregime industriei materiile prime prevăzute, ceea ce a făcut ca la carne, zahăr, produse lactate să nu se atingă nivelul planificat, totuși a­­provizionarea populației s-a desfă­șurat satisfăcător. Desfacerile prin comerțul socialist de­piine în sorti­mente variate, mălai, paste făinoase, orez, ulei, zahăr, lapte, unt, pește, conserve și semiconserve de pește au sporit față de anul 1962 între 4—48 la sută. Au fost înregistrate noi succese în creșterea nivelului tehnic al produc­ției, ca urmare a înzestrării între­prinderilor cu mașini și instalată moderne, a introducerii de noi pro­cedee tehnologice, a mecanizării și automatizării în continuare a proce­selor de producție, a ridicării califi­cării cadrelor, care au determinat îmbunătățirea calității produselor și lărgirea sortimentelor. In anul 1965 a continuat cu rezul­tate bune acțiunea de modernizare a parcului de mașini-unelte din între­prinderile industriale precum și de reutilare a acestora cu mașini noi, cu performante tehnice și ran­damente superioare In anul 1963 a început producția de serie a noului tip de autoca­mion cu motor de 140 C.P. și noului tip de tractor de 65 C.P. Au a intrat de asemenea în producție (Continuare în pag. 3-a] Planul producției globale indus­triale pe anul 1963 a fost îndeplinit în proporție de 101,7 la sută. Pe ministere, organizații centrale, sfaturi populare, planul producției globale industriale a fost îndeplinit după cum urmează ■ Procentul de îndeplinire a planului pe anul 1963 Sarcinile planului sesenal se înde­plinesc cu succes. In primii patru ani, producția globală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm­ mediu anual de creștere de 15 la sută față de cca. 13 la sută, ritm prevăzut pentru întreaga perioadă 1960—1965. Producția mijloacelor de produc­ție a crescut în această perioadă cu 82 la sută, cu un ritm mediu anual de 16,1 la sută față de 14 la sută prevăzut, iar în cadrul acesteia rit­murile cele mai înalte s-au realizat în ramurile de bază ale industriei : în industria construcțiilor de mașini și prelucrării metalelor 18,3 la sută, în industria chimiei, hîrtiei și celu­lozei 24,3 la sută, în industria ener­giei electrice și termice 17,6 la sută, în industria metalurgiei feroase 16,9 la sută Ritmul înalt de creștere a pro­ducției a făcut posibilă depășirea in anul 1963 a nivelului prevăzut in desenal pentru anul 1964 în ramu­rile metalurgiei feroase și construc­țiilor de mașini, iar în industria lemnului s-a atins nivelul prevăzut pentru anul 1965. Producția bunurilor de consum a 103,7 109.3 103.4 Motoare cu combustie inti Motoare electrice peste 0. Generatori electrici Transformatori de forță Instalații de foraj *) Utilaje tehnologice pentru indus­tria chimică Utilaje tehnologice pentru pre­lucrarea țițeiului Utilaje tehnologice pentru indus­tria siderurgică și turnătorii Locomotive Diesel electrice de 2100 CP Autovehicule Rulmenți Tractoare **) male) Geamuri trase în echivalent 2 mm. grosime Cherestea noi mașini și utilaje ca : strung Carussel, strunguri paralele, mașina de frezat roți dințate, mașina de frezat prin copiere, mașina de rec­tificat fără centre, presa hidraulică de 150 tone, instalația de foraj de 650 m, turbina de foraj TC 5-B9 , noi tipuri de utilaje pentru indus­tria de prelucrare a lemnului, pen­tru construcții, utilaje pentru indus­tria textilă. Au fost realizate prototipuri de mașini și utilaje moderne printre care : instalația de foraj de 315 tone pentru adîncimi de è­000 m ai cărei parametri de funcționare se situează la nivelul celor mai bune instalații similare produse pe plan mondial S-a extins automatizarea procese­lor de producție în industria side­rurgică, industria construcțiilor de mașini, industria petrolului și ga­zelor, industria chimică, industria textilă. A crescut în continuare gradul de mecanizare al lucrărilor grele și cu volum mare de muncă în exploată­rile forestiere, exploatările carboni­fere, recoltarea stufului etc. Productivitatea muncii a crescut pe ansamblul industriei cu 8 la sută față de anul 1962. Antrenat­ în întrecerea socialistă Ministerul Minelor și Energiei Electrice , s Ministerul Industriei Petrolului și Chimiei . . Ministerul Industriei Metalurgice și Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini . s . Ministerul Industriei Construcțiilor . s . s Ministerul Economiei Forestiere . g » ș < Ministerul Industriei Ușoare . . Ministerul Industriei Alimentare . . . 1 . Unitățile Industriale ale Ministerului Transpor­turilor și Telecomunicațiilor......................... Unitățile Industriei Poligrafice ale Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă . « « ^ Unitățile Industriei Locale ale Sfaturilor Populare............................................................... Uniunea Centrală a Cooperativelor Meșteșugă­rești .......................................................................... 102.4 100,6 100,0 102,9 103.4 103.3 100,8 105.8 Producția efectivă 1963 Date in procente J. absolute 1962 Fontă Oțel Laminate finite pline Țevi de oțel Cocs metalurgic pentru furnale Minereuri de fier Cărbune brut extras Țiței extras Produse petroliere albe Uleiuri minerale Gaz metan Energie electrică mii tone 1706 113 mii tone 2 704 110 mii tone 1 921 115 mii tone 478 105 mii tone 1 141 102 mii tone 2 286 132 mii tone 10 267 107 mii tone 12 233 ■ 103 mii tone 6 629 101 mii tone 415 117 mii. mc 10 101 114 mil. kWh 11 655 116 mii mc 4 575 107 Placaj mii mc 158 122 mii CP mii kW 549 1­011 115 110 mii KW­A in V­uitor. 1 tone 43 919 106 tone 14 048 104 tone 33 253 119 bucăți 59 169 bucăți 20 174 134 mii bucăți 8 760 121 unități con­venționale de 15 CP 55 783 86 mii tone 331 115 mii tone 170 106 mii tone 343 105 mii tone 100 115 mii tone 85 193 tone 5 937 119 tone 33 177 112 tone 12 181 122 tone 2 546 145 mii bucăți 921 167 mii tone 196 128 mii tone 191 120 mii tone 4 369 125 M­iil mii mp 24 029 116 mii tone 74 303 Mobilă mii. lei 2 260 120 Țesături tip bumbac mii. mp 301 101 Țesături tip lînă mii. mp 38 114 Țesături tip mătase mii. mp 30 103 Tricotaje mii. bucăți 57 105 Confecții din țesături mii. lei 5 893 113 încălțăminte mii per. 34 366 106 din care : — încălțăminte din piele mii per. 22 904 109 Televizoare bucăți 68 148 164 Frigidere bucăți 72 035 157 Mașini electrice de spălat rufe pentru uz casnic bucăți 110 690 144 Carne (fără slănină) mii tone 70 V 90 Preparate și conserve de carne tone 74 223 90, Pește tone 34 429 113 Lapte de consum (inclusiv lapte praf) mii hi. 2 333 112 Brînzeturi tone 43 280 95 Uni tone 16 206 110 Uleiuri comestibile mii tone 160 99 Zahăr mii tone 287 84 Un an de noi si însemnate succese Cifre și date referitoare la îndeplinirea planului de stat pe anul 1963 . Planul producției globale in­dustriale pe anul 1963 a fost îndeplinit in proporție de 101,' la sută . Față de anul 1962 producția mijloacelor de producție a cres­­cut cu 14,3 la sută, iar a bunu­rilor de consum cu 9,3 la sută. Pe întreaga industrie producția a crescut cu 12,5 la sută.­­ Sarcinile planului desenal se îndeplinesc cu succes. In primii patru ani producția globală industrială a crescut cu 74 la sută, cu un ritm mediu a­­nual de creștere de 15 la sută față de cca. 13 la sută, ritm pre­văzut pentru întreaga perioadă 1960—1965 . In anul 1963 a continuat ac­țiunea de consolidare economico­­organizatorică a gospodăriilor a­­gricole colective, de lărgire a bazei tehnice-materiale culturii și de creștere­a a agri­pro­ducției. La sfîrșitul anului trecut agricultura dispunea de cca 65 00­1 tractoare fizice, 62 009 semănători mecanice, 32 100 combine pentru păioase, precum și alte numeroase mașini care contribuie la ridicarea gradului de mecanizare a lucrărilor agri­cole.­­ In anul 1963 au fost puse la dispoziția populației cantități sporite de mărfuri, intr-un sor­timent mai bogat și de mai bună calitate. S-au vindut prin comerțul so­cialist mărfuri în valoare de 57,5 miliarde lei, cu 7,7 la sută (în prețuri comparabile) mai mult decît în anul precedent. • După calcule preliminare venitul național a crescut în 1963 cu cca. 7 la sută față de 1962 . Numărul salariaților din e­­conomia națională a fost de 3 930 000, cu 190 000 mai mare de­­cît in anul 1962 și cu 870 000 față de 1959. • Salariul real a crescut cu 4,6 la sută față de 1962. Pentru acțiuni social-cultu­rale s-a cheltuit de la bugetul statului suma de 18,9 miliarde lei, cu 7,8 la sută mai mult decît în 1962.­­ In primii patru ani ai planu­lui de șase ani au fost constru­ite din fondurile statului 161 800 apartamente convenționale. In a­ceeași perioadă populația, în special cea din mediul rural, și-a construit din fonduri proprii 383 000 locuințe.­­ In anul care a trecut au beneficiat de odihnă și tratament în stațiuni balneo-climaterice, ta­bere și colonii de copii peste 740 000 persoane. JURAMINTUL MILITAR lege­a vieții ostășești Sînt deosebit de frumoase, de emoționante, con­vorbirile in fața hărții patriei, în fața drapelului unității — simbol al onoarei, vitejiei și gloriei mi­litare. Privindu-1, tinerii ostași simt pînă-n adîncul ființei lor mi­ndiria de a sluji sub faldurile lui. Ei înțeleg mai profund că cerințele jurămintului sînt ordine ale patriei, că nimic nu este mai pre­sus decît slujirea cu credință a partidului, a po­porului, a patriei socialiste. Foto: ST. IONESCU Năzuințe, sentimente Corespondenții ziarului nostru, căpitanul V. Grejdan și locote­­nentul-major S. Picioruș, au stat de vorbă cu mai mulți tineri os­tași, întrebîndu-i cum întîmpină depunerea jurămintului militar. Iată răspunsul unora dintre ei : Să fiu ostaș disciplinar De la comandanții mei am în­vățat să fiu un ostaș disciplinat și ordonat, să am o comportare demnă. M-am străduit să cunosc bine îndatoririle ce-mi revin și să le aplic în activitatea mea. Drept urmare, am fost deseori dat exemplu de disciplină și sîr­­guință in muncă. Soldat­i. PIRVU Vei îmbogă­, Tradiția Cind am aflat că arma pe care am primit-o a mînuit-o un tră­gător iscusit, mi-am luat anga­jamentul să îmbogățesc frumoasa ei tradiție. Cu ajutorul coman­dantului de grupă am învățat s-o cunosc și s-o minuiesc cu în­­demînare. Calificativul „foarte bine", obținut recent în poligon, mi-a dat un imbold și mai pu­ternic în activitatea mea. Sînt hotărît ca în toată activitatea mea să respect întocmai cerințele ju­­rămîntului militar Soldat GH. ZAHARIA Rapiditate și precizie De la începutul­ anului de in­strucție și pînă în prezent, am învățat multe lucruri importante, necesare specialității noastre. De exem­plu, ca observator și agent de legătură, am executat de cu­­rînd un exercițiu tactic în con­diții atmosferice grele — ger și vînt puternic. Cu acest prilej, mi-am dat și mai mult seama că pentru executarea misiunilor pe cîmpul de luptă trebuie să fii bine instruit, bine călit din punct de vedere fizic, dirz. să acțio­nezi cu rapiditate și precizie. Soldat­i. HONEA Voi cuceri titlul: „Militar de frunte" Sunt cercetaș observator de ar­tilerie. Am trăit deja cîteva clipe de satisfacție. De două ori, co­mandantul subunității mi-a adus mulțumiri în fața frontului pen­tru modul cum mi-am îndeplinit atribuțiunile. Sînt hotărît ca și pe viitor să respect cerințele­­ ju­rămintului militar, să ajung un ostaș bine instruit, să cuceresc prețiosul titlu „Militar de frun­­te”. Soldat B. MILUȚA Pe linia de tragere uitase cu totul de ger, de vîntul rece ce-i șfi­­chiuia fața. „Acum e rîndul meu — își zise în gînd soldatul N. Cherecheș. Oare voi reuși?... Ah, și frigul ăsta nu mai slăbește de loc ! Totuși, trebuie să trag foarte bine. Mi-am dat cuvîntul în fața comu­niștilor. Iar soldatul I. Stan, cu care sînt în în­trecere, a și obținut a­­cest calificativ". Pentru o clipă, i se perindă în minte, ca pe o secvență de film, mul­te din cele învățate de la comandantul de gru­pă în ședințele de­strucția focului sau nu­la antrenamentele făcute „Trebuie să fii calm, să nu te grăbești, să apeși lin pe trăgaci“ — îi ră­sunau parcă în urechi cuvintele caporalului Sf. Miclea... S-a dat comanda pen­tru ca seria să intre pe linia de tragere. In pas vioi, soldatul Cherecheș se îndreptă spre locul de tragere. După ce execută coman­da „Culcat !", își privi muniția. Cu mișcări si­gure încărcă automatul. Aștepta comanda de da­rea focului. Nu-1 preo­cupa decît un lucru, să trimită toate gloanțele în tinta. Asupra țintei... foc !. răsună din nou vocea conducătorului tragerii Ochi fără grabă. Cind să apese pe trăgaci, o detunătură din dreapta alta din stiigă... Tresări, „Nu-i nimic, mă voi con­centra și mai mult" Luă iar linia de ochire și trase. Nu mai simțea gerul. Ofițerul controlă cu binoclul ținta. — Foarte bine, soldat Cherecheș, ai lovit în 9. Cu încredere și mai mare în torțele proprii, ținti încă o dată. — Excelent !, ai lovit cercul cu numărul 10. Prima încercare a fost trecută cu calificativul foarte bine. Urma trage­rea asupra obiectivului nr. 2. Condițiile erau și mai grele. Fostul laminorist din Galați, al cărui nume a figurat lună de lună pe lista fruntașilor din uzi­nă, făcu un nou efort de voință. Luă poziția de tragere regulamentară Încă cîteva clipe și pri­ma serie scurtă, pornită din automat, doborî țin­ta. Ochii și întreaga-i făptură radiau de bucu­rie. A obținut calificati­vul „foarte bine". Și ca el, 73 la sută din personalul plutonului a obținut, la această șe­dință de tragere, același calificativ. Militarii sînt mulțumiți că întîmpină marea sărbătoare din viața lor ostășească — depunerea jurămintului militar — cu rezultate îmbucurătoare. Ei sunt hotărîți să se îmbogă­țească necontenit. Maior C. DOBINDA J­UR! Cu emoția firească celor mai de seamă clipe ale vieții, tinerii ostași ai armatei populare vor depune mîine jurămîntul militar. In cinstea acestui eveniment — care nu se șterge niciodată din amintire — ei s-au pregătit cu dragoste, au muncit cu spor și tragere de inirpă. Cu ajutorul comandanților și lucrătorilor po­litici, al organizațiilor de partid și organizațiilor atemiste, au pă­truns marile înțelesuri ale cu­vintelor ce le vor rosti în fața drapelelor unităților, și le-au în­tipărit în conștiință. In aceste cuvinte se împletesc înalta răs­pundere pe care poporul o pune pe umerii fiilor săi înarmați și simțămintele profunde ale aces­tora. Ele exprimă patriotismul socialist, dragostea fierbinte a militarilor față de partid — fă­uritorul, educatorul și conducăto­rul armatei populare, față de Consiliul de Stat, guvern popor, devotamentul nemărginit , față de cauza înfloririi, întăririi și apărării Republicii Populare Romîne. In depun clipele cind tinerii ostași jurămîntul, ei văd cu ochii minții tot ce le este drag și dat să apere, închegînd în mintea lor tabloul luminos al țării dragi. Prin lupta poporului sub conducerea partidului, pe meleagurile udate în atîtea rîn­­duri în trecut de sîngele luptă­torilor pentru dreptate și liber­tate, viața nouă a triumfat. A dispărut pentru totdeauna ex­ploatarea omului de către om. Frumuseților și bogățiilor patriei, li se adaugă neîncetat cele pe care le creează cu brațele și cu mintea cei ce muncesc. Pretutin­deni te întîmpină peisajul mereu îmbogățit al industriei socialiste, al agriculturii socialiste, al unei economii armonioase ce se dez­voltă în ritm ascendent, susținut, echilibrat, al unui nivel de trai al oamenilor muncii in continuă creștere. Este tabloul mersului avîntat al Republicii pe calea desăvîrșirii construcției socialismului. Creînd, sub conducerea partidului, pen­tru binele și fericirea patriei, transpunînd în realitate progra­mul trasat de Congresul al III-lea al P.M.R., poporul nostru este în­­trutotul încredințat că munca sa este apărată cu bărbăție și iscu­sință de militarii armatei popu­lare. Istoria armatei populare este bogată în fapte și fiecare din ele vorbește despre fidelitatea față de jurămînt a tuturor contingen­telor sale. Noul contingent va îmbogăți tradițiile pe care le-a preluat — tradițiile luminoase ale respec­tării cu strictețe a jurămintului militar. Le va îmbogăți prin e­­forturile fiecărui ostaș de a-și însuși temeinic toate cunoștin­țele militare, tot ce este necesar pentru a îndeplini, în orice situa­ție, misiunile încredințate.­­ La exerciți, și în aplicații, în sălile de curs și în poligoane, ziua sau noaptea, pe vreme bună sau rea, ei vor învăța cu sîrg meseria ar­melor, străduindu-se să obțină rezultate bune și foarte bune la toate categoriile de pregătire, să dobîndească priceperea de a folosi cu maximum de eficaci­tate armamentul și tehnica de luptă Pe cîmpul de luptă, victoria se dobîndește prin eforturile tu­turor militarilor ce compun sub­unitatea sau unitatea ; fiecare din­­ ei trebuie să acționeze rapid și precis, cu iscusință. A învăța tot ce este necesar în luptă, pentru cucerirea victoriei, a fi un luptător capabil să în­deplinească orice ordin — este datoria fiecărui ostaș. In eforturile pentru însușirea măiestriei militare, tinerii ostași simt zi de zi grija comandanți­lor și lucrătorilor politici, spriji­nul tovarășilor cu mai multă ex­periență, îi înflăcărează îndem­nul mobilizator al cuvântului și exemplului comuniștilor, cu aju­torul colectivului, perseverînd neîncetat, tinerii ostași vor merge neabătut pe drumul o­­noarei militare. Jurămîntul pe care-l depun ostașii noului contingent le cere să dovedească nu numai pregă­tire militară exemplară, ci și ca­lități morale și de luptă înain­tate : dîrzenie, cinste, curaj, dis­ciplină și vigilență. Cu spirit de răspundere va trebui să-și în­deplinească ei asemenea obligații de prim ordin ca păstrarea cu strictețe a secretului militar și de stat, păzirea cu grijă a avu­tului militar și obștesc, execu­tarea fără șovăire a regulamen­telor militare și a ordinelor co­mandanților și șefilor. Trăsăturile morale și de luptă proprii ostașului armatei popu­lare trebuie să se manifeste în întreaga lor comportare, în ca­zarmă și în afara ei, în orice îm­prejurare. Izvorînd din conștiin­ța politică înaltă, din patriotis­mul socialist, ele fac din ostașii noștri luptători de neînfrînt, pe care nu-i poate face să se plece nici o greutate, nici o primejdie. In numele a tot ce-i este drag, al libertăților cucerite cu atîtea jertfe, în numele vieții noi a celor ce muncesc, ostașul arma­tei populare urăște din adîncul ființei sale pe dușmanii patriei și ai poporului muncitor. Acest simțămînt îi sporește vigilența, hotărîrea în muncă, dîrzenia in luptă Cauza apărării patriei socia­liste este sfîntă. Slujind-o, așa cum se leagă prin jurămîntul militar, ostașii trebuie să-i dăru­iască tot ce au mai bun, energia lor tinerească, dorința de a să­vârși fapte mari, capacitatea de a-și mobiliza toate resursele mo­rale și fizice, hotărîrea de a pune mai presus de orice interesele generale. Totdeauna să fie vii în inimile și mințile lor cuvintele jurămin­tului : „Jur să fiu gata oricind la or­dinul Guvernului, să lupt pentru apărarea Patriei mele, Republica Populară Romînă, și ca ostaș al Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne să lupt cu toată dîrzenia și priceperea, neprecu­pețind sîngele și viața mea, pen­tru dobîndirea victoriei depline asupra dușmanilor“. Tinere ostaș ! Jurămîntul ce-l faci e legămîntul tău sfint față de poporul din rindul căruia ai ieșit, in mijlocul căruia ai cres­cut, ai cunoscut bucuria copi­lăriei, adolescenței și tinereții , față de partid sub soarele că­ruia părinții și frații tăi, prie­tenii și tovarășii tăi, toți cei ce muncesc se bucură de fericirea de a trăi și munci în libertate, de a fi stăpîni pe destinele lor. Rostind cuvintele legămintului ostășesc, te aude întreaga țară și se încrede în cuvîntul tău. Să nu uiți niciodată jurămîn­tul dat ! El e legea legilor vie­ții ostășești. Pune-ți totdeauna faptele, acțiunile, comportarea față în față cu cerințele lui , gîndește-te mereu dacă în tot ce faci respecți cuvîntul dat : „Mă leg să îndeplinesc întoc­mai jurămîntul meu, pentru li­bertatea și fericirea Patriei și a poporului muncitor“. In fața ta, tinere militar, se deschide drumul vieții ostășești. De-a lungul lui, vei depune e­­forturi mari, va trebui să-ți în­cordezi puterile, să dovedești fermitate în ducerea la bun sfîr­­șit a fiecărei sarcini. Zi de zi să te însuflețească în muncă și în luptă jurămîntul ! Respectîn­­du-1 neabătut, vei trăi sentimen­tul minunat al satisfacției pen­tru datoria patriotică împlinită, vei avea convingerea că ești demn de misiunea nobilă ce ți s-a încredințat, că răspunzi cu cinste chemării înscrise pe dra­pelul sub care slujești și in fața căruia ai jurat : „PENTRU PA­TRIA NOASTRĂ, REPUBLICA POPULARA ROMÎNĂ!»

Next