Apărarea Patriei, februarie 1964 (Anul 20, nr. 26-50)

1964-02-14 / nr. 37

" Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă 1 ★ABORAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 37 (5430) Vineri 14 februarie 1964 4 PAGINI — 20 BANI I Maiorul O. Popovici, comandant de batalion, pregătește o aplicație tactică. Ca întotdeauna, el are în vedere să creeze subordonaților situații tactice variate și complexe pentru a contribui la for­marea lor ca buni luptători. Foto . C. NISTOR Comandantul de batalion In condițiile cînd acțiunile de luptă se duc în ritm rapid, pe spații mari și pe direcții, crește ro­lul batalionului. Adeseori, el este pus în situația să execute misiuni independente de lungă durată, să acționeze izolat în situații tactice complexe, în acțiuni de cercetare sau de siguranță, de desant aerian tactic sau în alte misiuni de mare r­ăspundere. De aceea, militarilor batalionului li se cer să posede o temeinică și m­ultilaterală pregă­tire, o înaltă coeziune, capacitate de a îndeplini repede și cu price­pere misiunile ce li se pot încre­dința Rolul important al batalionului in luptă, înzestrarea lui cu tehnică perfecționată, variată, posibilitățile de foc și de manevră mult sporite, organizarea acestei subunități care a­ ■ fost mult perfecționată pri, fi­rește, in fața comandantului de ba­talion, sarcini de răspundere pri­vind organizarea și conducerea pregătirii ofițerilor, subofițeri­lor, gradaților și soldaților din subordine. .Regulamentul precizează că comandantul de batalion este șef direct al întregului personal al batalionului și răspunde de capaci­tatea de luptă și pregătirea de mo­bilizare a batalionului, de pregăti­rea de luptă și politică, educarea, disciplina militară și starea moral­­politică a personalului acestuia , de starea tehnică a armamentului, tehnicii de luptă și mijloacelor de transport ale batalionului. Viața a scos în evidență cu deo­sebită­ tărie că de capacitatea și exigența comandantului de batalion depind succesele în formarea sub­ordonaților ca buni luptători, înde­plinirea tuturor sarcinilor care se revin potrivit cerințelor regula­mentelor, a ordinelor ministrului forțelor aliate. Prin natura sa, batalionul (divi­zionul) este o subunitate de in­strucție unde se pregătesc militari din aceeași armă (de infanterie motor de tancuri, artilerie, trans­misiuni, pionieri),­­ putîndu-se astfel realiza, așadar, în cele mai bune condiții omogenitatea instrucției. La comanda batalioanelor sînt ofițeri bine pregătiți, mulți absolvenți ai Academiei militare sau care și-au perfecționat pregătirea, la diferite cursuri, cu o îndelungată practică la comandă. Pentru conducerea pro­cesului de instruire și educare, co­mandantul de batalion are ajutoa­rele necesare. Un sprijin deosebit are comandantul de batalion în or­ganizația de bază de partid, precum și,­în organizațiile U.T.M. Deci, sînt toate condițiile ca la acest eșalon să fie rezolvate în bune condiții sarcini esențiale privind ridicarea permanentă a capacității de luptă a subunităților și unităților. In funcția sa comandantul de ba­talion are numeroase îndatoriri, in cele ce urmează ne vom referi insă mai cu seamă la îndatoririle sale General-Iocotenent STERIAN ȚÎRCA privind organizarea și conducerea procesului de instruire și educare a personalului din subordine. Munca organizatorică a comandantului de batalion, activitatea lui coordona­toare are un rol hotăritor pentru buna desfășurare a întregii activități și vieți din subunitate. are Una din preocupările de seamă comandantului de batalion o constituie planificarea cit mai judi­cioasă a pregătirii de luptă și poli­tice. Această importantă latură a muncii organizatorice nu trebuie lă­sată numai pe seama ajutoarelor. Comandantul trebuie să se gîndeas­­c­ă profund la sarcinile primite din partea unității, la obiectivele prin­cipale ale muncii întregii unități, și, în raport cu acestea, ținînd seama de specificul subunităților, de starea reală a lucrurilor privind stadiul de pregătire atins de mili­tari să elaboreze planul. Reali­zarea unei succesiuni logice a te­melor la fiecare categorie de pre­gătire se obține printr-o strînsă corelație a diferitelor categorii de instrucție, astfel încît militarii, grupele, plutoanele și companiile (bateriile) să-și însușească succesiv și paralel tot ceea ce este necesar în luptă, tot­ ceea ce contribuie la închegarea de luptă a subunități­lor. Fără a împărți categoriile de pregătire în importante și­­ mai pu­țin importante, comandantul este dator să asigure, prin planificarea întocmită, ca exercițiile și aplica­țiile tactice să se execute numai după ce militarii, pe lângă cuno­ștințele de instrucție tactică, au parcurs și și-au însușit și temele corespunzătoare la instrucția de front, la instrucția focului, genisti­­că, antichimică etc. Astfel, executarea — să zicem — a pentru unui exercițiu, tactic de front la tema : „Compania de infanterie moto in­ofensivă" este necesar ca militarii să-și fi însușit în prealabil la in­strucția de front — formațiile plutonului, trecerea de la dispozi­tivul­ premergător de luptă la for­mația în lanț și invers , la instruc­ția focului — observarea cîmpului de luptă și determinarea distanțe­lor pînă la obiective, executarea focului din mers cu scurte opriri, aruncarea grenadelor de mină din mers ; la instrucția genistică , fo­losirea uneltelor de geniu, executa­rea și amenajarea lucrărilor ge­­nistice în cadrul companiei, între­ținerea și mascarea acestora ; la instrucția antichimică — cunoașter­­ea și întrebuințarea mijloacelor de protecție individuale, trecerea porțiunilor de teren infectat, pre­cum și procedeele de degazare, dezinfectare și dezactivare. In felul acesta instrucția tactică va consti­tui cu adevărat o înmănunchiere, un corolar al cunoștințelor și deprin­derilor deja însușite și la alte ca­tegorii de instrucție, un prilej de desăvîrșire a lor.­ Planificarea, așadar, este o mun­că de concepție. In ea se oglin­dește puterea de prevedere, com­petența și hotărîrea comandantu­lui de batalion pentru realizarea obiectivelor stabilite de comandan­tul unității. Mai este de menționat că planificînd activitățile de instruc­ție, comandantul trebuie să gîn­­deas­că și la posibilitățile de reali­zare în cele mai bune condiții a celor planificate : dacă există baza materială necesară și cînd este a­­ceasta disponibilă, dacă există sufi­ciente motoresurse etc. Important este ca o planificare să fie nu nu­mai bună , comandantul de batalion să asigure toate condițiile pentru ca ea să fie îndeplinită cu rezultate bune și foarte bune. Desigur, prin planificare se sta­bilesc, dacă se poate spune astfel, în mare direcțiile în care se va acți­ona. De aceea munca organizatorică nu trebuie limitată numai la pla­nificare. Comandantul va urmări la companii și plutoane dacă cele planificate și ordonate se execută întocmai, va îndruma și ajuta co­mandanții din subordine să organi­zeze judicios instrucția, asigurînd folosirea cu maximum de randa­ment a tuturor orelor din program, inclusiv a acelora de după-amiază. In raport cu schimbările ordona­te de comandantul unității sau cu constatările personale, comandan­tul de batalion este dator să acți­oneze operativ, să organizeze mun­ (Continuare în pag. 2-a) Schimb de experiență valoros Recent a avut loc analiza stării și practicii disciplinare. Bine pregă­tită, ea a constituit totodată și un valoros schimb de experiență. Din materialul expus, cât și din discu­țiile participanților, a reieșit efica­citatea muncii de întărire continuă a ordinii și disciplinei militare care s-a desfășurat în cadrul campaniei comandată de căpitanul C. Mun­­teanu. Ofițerii de aici s-au ocupat cu atenție de educarea subordona­ților lor, au pretins permanent gra­daților să nu treacă cu vederea nici un fel de abateri de la regulile vieții ostășești, să fie exigenți nu numai cu subordonații, ci și cu ei înșiși. In ac­eastă companie s-a dus o susți­nută muncă de prevenire a abate­rilor, s-a creat o puternică opinie de masă. Bilanțurile pe companie și pe plutoane, adunările subuni­tății au fost temeinic pregătite, ele constituind mijloace eficace în munca de educare a personalului subunității. Căpitan GR. TOLOACĂ Instrucție la apă (Prin telefon). — Termometrul indica minus 7 grade. La malul a­­pei, gheață. Cîțiva metri mai de­parte, apă și, apoi, din nou un strat de gheață masivă pînă la celălalt mal In astfel de condiții, tinerii mili­tari din compania treceri desant urmau să execute practic intrarea la apă, navigația cu mașinile și a­­poi ieșirea din nou la mal. Coman­dantul subunității, căpitanul Costică Gologoș, a ținut să le precizeze : — Cu cit vă veți deprinde cu greutățile acum, cu atît o să învă­țați să conduceți mai bine mașinile la exercițiile tactice, în aplicațiile la care veți participa. Urmează cîteva sfaturi tehnice, după care instructorii iși ocupă locul in mașini. O comandă scurtă și prima mașină amfibie alunecă ușor pe panta creată la malul apei. Un scrișnet puternic și gheața este spartă. Soldatul N. Gheorghe ma­nevrează cu îndemînare. Un ror­­­dou scurt și iată-1 din nou la ma­lul apei, încearcă să iasă. Malul, destul de abrupt, fundul apei milos n­u permit ieșirea roților. Instructo­rul său, sergentul-major Alexandru Neagu, ordonă : Cabestanul !­­ Am înțeles, tovarășe sergent­­major... Soldatul iese pe prova mașinii, face cîțiva pași și apoi dintr-o să­ritură ajunge la mal. Ușor, întinse cabestanul pînă la un copac. El an­corează bine și revine la mașină. După scurt timp, mașina se în­toarce pe malul de unde plecase. Examenul a fost trecut cu bine. Au urmat alți șoferi. S-au dove­dit la fel de bine pregătiți și price­puți ca primul. Aceasta a făcut ca intrarea la apă cu mașinile în con­diții speciale să se execute într--u­n timp mai scurt decît cel prevăzut în barem. S-au evidențiat în mod deosebit soldații P. Rac și M. Puiu. Locotenent-major M. GHEORGHIE Tradiția plutonului mobilizează Trei ani consecutiv, plutonul co­mandat de locotenentul-major D. Tabacu a cucerit titlul „Subunitate de frunte“. Această tradiție mobi­lizează astăzi pe tinerii ostași. Toți sînt hotărîți să nu se lase m­ai pre­jos decît predecesorii lor. Cei care au adus contribuția la creșterea renumelui plutonului, să sporească succesele subunității. Iată de ce, pen­tru tragerea cu armamentul de pe tanc, subordonații locotenentului­­major Tabacu s-au pregătit cu per­severență. Și buna lor pregătire a dat roade. Plutonul a dobîndit ca­lificativul „foarte bine“. Este un pas pe calea îmbogățirii tradiției, a menținerii titlului de frunte și în acest an. Căpitan I. PREDA Prin orașele și La Combinatul siderurgic Hunedoara Spor însemnat de fontă DEVA. 13 (Coresp. Agerpres). Prin îmbunătățirea regimului termic al agregatelor, folosirea unei rețete de do­zare a șarjei întocmită în funcție de cali­tatea minereului și a cocsului, respectarea întocmai a tehnologiei de elaborare a fon­tei, la secțiile I și II furnale de la Com­binatul siderurgic Hunedoara s-a obținut în prima decadă a lunii acesteia un spor de fontă echivalent cu metalul necesar pentru fabricarea a 3 800 combine. In sprijinul inițiativei de a produce lunar 1­000 tone de fontă ,cu cocs econo­misit, furnaliștii celor două secții se stră­duiesc să asigure o utilizare mai rațională a volumului de producție și să ridice temperatura aerului cald insuflat în furnal cu cel puțin 100 °. Economii de metal Economisirea metalului și a altor materiale con­stituie un obiectiv princi­pal al întrecerii construc­torilor de utilaj petrolier din regiunea Ploiești. Pen­tru realizarea lui, colecti­vele uzinelor din Ploiești, Tîrgoviște și Cîmpina fo­losesc pe scară tot mai largă metode moderne de turnare, forjare și de cro­ire combinată și rațională a tablelor. Numai în pe­rioada care a trecut din acest an s-a economisit pe această cale o cantitate de metal din care se pot fa­brica circa 1 330 sape pen­­ru foraj. (Agerpres) Pentru construcții școlare Pentru executarea construcțiilor școlare, anul acesta se alocă cu 666 milioane lei mai mult față de anul trecut ; o parte din această sumă este destinată învățăm­întului su­perior. In București și în alte centre uni­versitare se va extinde spațiul exis­tent al unor institute și facultăți, se vor da în folosință noi cămine studențești. In prezent se află în curs de execuție lucrările de finisare a noi­lor corpuri de clădiri destinate uni­versităților din Iași și Timișoara. Tot în acest an, Institutul de con­strucții, Institutul de petrol, gaze și geologie, Facultatea de stomatolo­gie din București, Institutul agrono­mic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași își vor mări capacitatea. In Capitală, în preajma grupu­rilor sociale studențești aflate în cartierul Regie și Bd. Mărăști, va începe construcția unor cămine mo­derne cu patru etaje, totalizînd 2.400 de locuri. Alte cămine se vor ridica la Cluj și Petroșeni. In ora­șul Galați se vor da în folosință, in trimestrul III, noi cămine, care vor găzdui 600 de studenți. (Agerpres) ACASĂ LA BUNII GOSPODARI Colectiviștii din comuna Milo­­șești, raionul Slobozia, și-au a­­nalizat în adunarea generală munca de anul trecut și au sta­bilit un plan de măsuri cu sar­cini concrete și mobilizatoare, referitor la felul în care vor trebui să muncească în acest an. Darea de seamă, privind acti­vitatea economică și financiară pe anul 1963, a evidențiat în mod deosebit­ succesele obținute în cultura cerealelor. La porumb, de pildă, s-a Înregistrat o pro­ducție medie de 4 000 kg. boabe la hectar, iar pe un lot de 130 ha însămințat cu soiul H.D. 409 s-au obținut 7 800 kg boabe la hectar. E o recoltă cu care poți să te mîndrești. Dar pentru co­lectiviștii din Miloșești ea nu mai constituie o noutate. 1963 a fost cel de-al treilea an cînd ei au obținut asemenea produc­ții. E drept, pămîntul de aici e rodnic. Dar de pe acest pămî­nt înainte de colectivizare era un lucru de mirare cînd cineva ob­ținea peste 1 500 kg boabe la hectar. Colectiviștii însă au că­pătat deprinderi noi în muncă, au învățat să-și lucreze în chip științific pămîntul. Iar rezulta­tele, după cum s-a văzut, n-au întîrziat să se arate. — Porumbul a devenit o plan­tă îndrăgită de noi toți, ne spu­ne brigadierul Aurel Cioc. I-am creat condiții și se simte bine pe ogoarele colectivei. Hibrizii dubli de porumb dau producții din ce în ce mai mari. Și lucrul acesta se poate vedea din ham­barele noastre pline, din crește­rea și dezvoltarea sectorului zoo­tehnic, precum și din veniturile bănești pe care le obținem prin contractările către stat. In vederea obținerii de pro­ducții din ce în ce mai sporite de porumb, s-au luat o seamă de măsuri mai întîi a fost sta­bilită sămînța. Soiurile cele mai productive s-au dovedit a fi hi­brizii dubli 206 și 409. A fost îmbunătățită mult calitatea ară­turilor de toamnă. Pe loturile mai sărăcăcioase s-au încorporat sub brazdă cîte 20 tone îngră­șăminte naturale, iar în ultimii ani s-au administrat însemnate cantități de îngrășăminte fosfa­­tice. Ca să se smulgă unui hectar 7 800 kg de porumb n-au fost suficiente numai aceste măsuri. Lucrările de întreținere au cerut multe eforturi, un mare volum de muncă. S-au executat 4 prașile manuale la diferite adîncimi și 3 prașile mecanice. Numărul de fire de porumb la hectar a fost de 32 000. Așa se face că porumbul și-a tras rodul din munca oameni­lor, iar munca oamenilor a fost spornică, pentru că ei au învățat și au lucrat pămîntul după me­todele avansate ale agrotehnicii Strîngerea cenușei din sat a devenit în iarna anului 1962-63 una din acțiunile care a cuprins masa țăranilor colectiviști din comună. Cînd inginerul agro­nom Victor Cremenescu a făcut apel să se strîngă cenușa pen­tru a mări cu ajutorul ei pro­ducția de floarea-soarelui, unii colectiviști și-au manifestat ne­încrederea în această acțiune. „O s-o ducem pe cîmp pentru ca să aibă vîntul ce împrăștia“ — spuneau ei. Cei mai mulți însă au răspuns la apelul inginerului. Aveau în­credere în cuvîntul și priceperea acestuia. Și au pornit la muncă S-a strîns de la fiecare casă cenușă care a fost apoi împrăș­tiată pe un lot de 95 ha, în­­sămînțat cu floarea-soarelui. A venit vremea strîngerii recoltei. Mare a fost bucuria colectiviști­lor cînd de pe suprafața pe­­ care au împrăștiat cenușă au obținut cîte 2 500 kg floarea-soarelui Ja­ba, în vreme ce de pe­ un alt lot peste care nu au împrăștiat ce­nușă au realizat 1 700 kg. Cenușa va fi folosită și în a­­cest an ca îngrășămînt. Cînd brigadierul Dumitru Gulea s-a angajat să dea cu 600 de kg floarea-soarelui peste cifra pre­văzută în plan, el a avut în ve­dere tocmai folosirea din plin a acestui îngrășămînt. Zootehnia s-a dezvoltat și ea pe baza sectorului cerealier. Azi gospodăria dispune la suta de hectare de 20 bovine, 33 porci- Maior C. ZAMFIR (Continuare in pag. 3-a] Montaj literar-muzical Din inițiativa comitetului de partid al Academiei Militare Ge­nerale, lectorii și un număr însem­nat de ofițeri elevi, împreună cu familiile lor, au participat la o ma­nifestare culturală închinată eroi­celor lupte muncitorești din ia­nuarie — februarie 1933. Activita­tea a avut loc la Teatrul Munci­toresc C.F.R. — Giulești. In prima parte, un grup de ofi­țeri elevi au prezentat montajul li­terar — muzical „Grivita 1933“. S-a evocat eroismul clasei noastre mun­citoare care, sub steagul partidului, și-a dovedit forța revoluționară, s-a manifestat ca exponent al intere­selor vitale ale întregului popor. Astăzi, arătau printre altele vorbi­torii, amintirea eroicelor lupte ale ceferiștilor, a nenumăratelor jertfe, însuflețește pe oamenii muncii din țara noastră în lupta plină de elan, sub conducerea Partidului Munci­toresc Romtim­, pentru desăvîrșirea construcției socialiste. In continuare a fost vizionat un reușit spectacol al colectivului Tea­trului Muncitoresc C.F.R. : piesa „Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită“, un puternic act de acu­zare și demascare a fascismului. Manifestarea culturală s-a bucu­rat de aprecierea unanimă a parti­cipanților. Maior E. VLADIMIR îngrășăminte chimice pentru agricultură In prima lună a acestui an, in­dustria noastră chimică a livrat unităților socialiste din agricultură o cantitate de îngrășăminte chimice de peste două ori mai mare decît producția întregului an 1938. Conform prevederilor planului, în 1964 industria chimică va produce circa 1.100.000 tone de îngrășăminte chimice cu azot și fosfor, ceea ce reprezintă o creștere de circa 4 ori în comparație cu anul 1959. Spori­rea producției de îngrășăminte chi­mice se datorează în primul rînd intrării în funcțiune a combinatu­lui de la Roznov — Piatra Neamț. In același timp chimiștii acordă o atenție deosebită creșterii numă­rului de sortimente și eficacității îngrășămintelor. In acest scop au fost realizate îngrășăminte com­plexe cu azot și fosfor, superfosfat concentrat, diferite sortimente de îngrășăminte lichide etc. Unitățile industriei chimice au tre­cut totodată­ la fabricarea îngrășă­mintelor granulate, în scurt timp întreaga producție de superfosfat urmînd să fie livrată sub această formă. (Agerpres) Oamenii muncii de pe o­­goare se pregătesc minuțios pen­tru apropiata campanie agricolă care va începe o dată cu primele semne ale primăverii. Printre ei se numără și colectiviștii din co­muna Săpunari, regiunea Bucu­rești în clișeu . Se examinează sta­diul de vegetație al griului din probele luate de pe cîmp Foto : AGERPRES Angajamentele devin fapte La începutul anului, în subunitatea unde muncește căpitanul Voicu Pană s-au ținut adunări unde s-au dezbătut cu militarii sarcinile ce le revin în noul an de instrucție. Cu această ocazie, mulți dintre ei s-au angajat ca în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării pa­triei noastre să realizeze : creșterea nu­mărului militarilor de frunte ; îndepli­nirea și depășirea planului de producție cu 1­02 la sută și executarea lucrărilor de cea mai bună calitate ; să realizeze o economie de 700 tone combus­tibil convențional ; să prelungeas­că durata de funcționare între două reparații la 25 locomotive. Angajamentele au început să devină fapte. Un număr de 25 militari au dobîndit titlul de frunte, iar militarii feroviari care lucrează pe locomotive au înde­plinit și depășit pînă în prezent planul de producție cu 1,03 la sută, realizînd o depășire valo­rică de 11.000 lei. In această acțiune s-au evidențiat me­canicii de locomotive soldat-fruntaș Gh Bucur, soldații I. Chiuțum și I. Cămu­­reanu, precum și fochiștii de locomotivă soldații N. Munteanu și C. Biliboc. Și în subunitatea din care face parte căpitanul Gheorghe Marin hotărîrea mi­litarilor de a obține rezultate bune și foarte bune în activitatea lor și-a arătat roadele încă din primele zile ale acestui an. Planul de producție pe luna ianuarie a f­ost îndeplinit cu un indice de 1,03, iar în cinstea zilei de 16 Februarie s-au rea­lizat indici superiori, ajungînd pînă la 1.10. Mobilizați de comuniști, în centrul a­­tenției militarilor a stat, în mod deosebit în această perioadă, și obținerea de economii de combustibil convențional și menținerea în bună stare de funcționare a locomotivelor. Comuniști ca soldatul­­fruntaș N. Danciu și soldatul Gh. Negru, și urmînd exemplul lor soldații G. Anton, Șt. Vereș și A. Olteanu, utemiști, s-au situat în fruntea acestor acțiuni. Rezul­tatul este oglindit în aceea că s-au eco­nomisit 110 tone combustibil convențio­nal pe subunitate în cursul lunii ianua­rie și care, față de luna decembrie a anului trecut, reprezintă o depășire de 100 la sută. Ei au realizat aceste eco­nomii ca urmare a muncii perseverente pentru asigurarea în perfectă stare de funcționare a locomotivelor, a folosirii judicioase a forței vii a acestora, precum și a folosirii raționale a combustibilului. ★ La fel ca ei, și militarii din subuni­tatea unde lucrează căpitanul Gheorghe Leonte au îndeplinit planul de producție pe luna ianuarie și prima decadă a lunii februarie 1964 cu un indice de 1,05 Locotenent-colonel I. TOLEA Căpitan D. SIMION Program artistic PREOCUPĂRI. REALIZĂRI­­ ale militarilor feroviari Lucrări de calitate Militarii a două subuni­tăți feroviare își desfă­șoară activitatea in ca­drul unei uzine construc­toare de mașini. Ei depun interes în muncă, dînd lu­crări de bună calitate și la un preț de cost scăzut. Așa, de pildă, soldatul M. Ciolacu, secretarul organi­zației de bază U.T M., lă­cătuș de reparații va­goane, depășește planul lunar cu 10—12 la sută. Fotografia lui se află la loc de cinste pe panoul de onoare al uzinei. Sol­datul L. Covaci, tot lăcă­tuș, este un neobosit cău­tător al noului. El este autorul unui mecanism de schimbare a rolelor la bu­zele de rulare la fabrica de aglomerare, inovație care contribuie la mări­rea productivității muncii și la depășirea planului lu­nar cu 20 la sută La secția ansamble su­date din cadrul uzinei lu­crează soldatul Al. Farca­pici. El depășește lunar planul de producție cu 30 la sută. Pentru munca de­pusă, pentru rezultatele obținute, conducerea uzi­nei a trimis de mulțumire trei scrisori comandan­tului subunității din care face parte. Militarii din grupele comandate de ser­genții Spînu, C. Bănicioiu și C. care lucrează în sectorul de reparații și în­treținere, depășesc nor­mele între 1,02 și 1,04 la sută, dînd lucrări la timp și de bună calitate Locotenent-colonel V. GHIAȚA Echipa artistică, sub îndrumarea că­pitanului N. Cindea, a pregătit și prezen­tat un spectacol de­dicat zilei de 16 Fe­a­bruarie. Prima parte programului cu­prinde evocări ale luptelor muncitorilor ceferiști glindește și o­­rea­lizările obținu­te in desăvâr­șirea construc­ției socialiste în patria noas­tră. In partea doua a progr­­a­mului sînt pre­zentate unele succese ale militarilor din subunitățile co­mandate de ofițerii Gheorghe Furnigel și Marin Mihalcea. Pe scenă sînt redate prin tablouri­­ suges­tive aspecte din munca plină de elan desfășurată în secto­rul de cale Oradea—Sata ferată Mare, refacționat de tip greu, cu și nă hărni­cia feroviarilor la construcția unei por­țiuni de cale ferată și alte asemenea lucrări unde militarii fero­viari din această unitate au obținut succese de seamă. Prin cîntec, joc și poezie se reliefea­ză conștiinciozita­tea, dirzenia și pri­cep­er­ea cu care mi­litarii feroviari lupte pentru însușirea te­meinică a speciali­tății, elanul și spi­ritul lor de inițiativă ce-i călăuzesc în muncă, în activitatea de zi cu zi. Printre spectatorii din sală au fost mulți tineri ostași Aceștia au luat cu­noștință și prin in­termediul spectaco­lului de succesele unității, de realiza­torii lor. Tablourile prezentate i-au mo­bilizat să dezvolte pe mai departe tra­diția unității din ca­re fac parte, Maior I. OSTAFE

Next