Apărarea Patriei, februarie 1964 (Anul 20, nr. 26-50)
1964-02-14 / nr. 37
" Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă 1 ★ABORAREA PATRIEI Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 37 (5430) Vineri 14 februarie 1964 4 PAGINI — 20 BANI I Maiorul O. Popovici, comandant de batalion, pregătește o aplicație tactică. Ca întotdeauna, el are în vedere să creeze subordonaților situații tactice variate și complexe pentru a contribui la formarea lor ca buni luptători. Foto . C. NISTOR Comandantul de batalion In condițiile cînd acțiunile de luptă se duc în ritm rapid, pe spații mari și pe direcții, crește rolul batalionului. Adeseori, el este pus în situația să execute misiuni independente de lungă durată, să acționeze izolat în situații tactice complexe, în acțiuni de cercetare sau de siguranță, de desant aerian tactic sau în alte misiuni de mare răspundere. De aceea, militarilor batalionului li se cer să posede o temeinică și multilaterală pregătire, o înaltă coeziune, capacitate de a îndeplini repede și cu pricepere misiunile ce li se pot încredința Rolul important al batalionului in luptă, înzestrarea lui cu tehnică perfecționată, variată, posibilitățile de foc și de manevră mult sporite, organizarea acestei subunități care a ■ fost mult perfecționată pri, firește, in fața comandantului de batalion, sarcini de răspundere privind organizarea și conducerea pregătirii ofițerilor, subofițerilor, gradaților și soldaților din subordine. .Regulamentul precizează că comandantul de batalion este șef direct al întregului personal al batalionului și răspunde de capacitatea de luptă și pregătirea de mobilizare a batalionului, de pregătirea de luptă și politică, educarea, disciplina militară și starea moralpolitică a personalului acestuia , de starea tehnică a armamentului, tehnicii de luptă și mijloacelor de transport ale batalionului. Viața a scos în evidență cu deosebită tărie că de capacitatea și exigența comandantului de batalion depind succesele în formarea subordonaților ca buni luptători, îndeplinirea tuturor sarcinilor care se revin potrivit cerințelor regulamentelor, a ordinelor ministrului forțelor aliate. Prin natura sa, batalionul (divizionul) este o subunitate de instrucție unde se pregătesc militari din aceeași armă (de infanterie motor de tancuri, artilerie, transmisiuni, pionieri), putîndu-se astfel realiza, așadar, în cele mai bune condiții omogenitatea instrucției. La comanda batalioanelor sînt ofițeri bine pregătiți, mulți absolvenți ai Academiei militare sau care și-au perfecționat pregătirea, la diferite cursuri, cu o îndelungată practică la comandă. Pentru conducerea procesului de instruire și educare, comandantul de batalion are ajutoarele necesare. Un sprijin deosebit are comandantul de batalion în organizația de bază de partid, precum și,în organizațiile U.T.M. Deci, sînt toate condițiile ca la acest eșalon să fie rezolvate în bune condiții sarcini esențiale privind ridicarea permanentă a capacității de luptă a subunităților și unităților. In funcția sa comandantul de batalion are numeroase îndatoriri, in cele ce urmează ne vom referi insă mai cu seamă la îndatoririle sale General-Iocotenent STERIAN ȚÎRCA privind organizarea și conducerea procesului de instruire și educare a personalului din subordine. Munca organizatorică a comandantului de batalion, activitatea lui coordonatoare are un rol hotăritor pentru buna desfășurare a întregii activități și vieți din subunitate. are Una din preocupările de seamă comandantului de batalion o constituie planificarea cit mai judicioasă a pregătirii de luptă și politice. Această importantă latură a muncii organizatorice nu trebuie lăsată numai pe seama ajutoarelor. Comandantul trebuie să se gîndească profund la sarcinile primite din partea unității, la obiectivele principale ale muncii întregii unități, și, în raport cu acestea, ținînd seama de specificul subunităților, de starea reală a lucrurilor privind stadiul de pregătire atins de militari să elaboreze planul. Realizarea unei succesiuni logice a temelor la fiecare categorie de pregătire se obține printr-o strînsă corelație a diferitelor categorii de instrucție, astfel încît militarii, grupele, plutoanele și companiile (bateriile) să-și însușească succesiv și paralel tot ceea ce este necesar în luptă, tot ceea ce contribuie la închegarea de luptă a subunităților. Fără a împărți categoriile de pregătire în importante și mai puțin importante, comandantul este dator să asigure, prin planificarea întocmită, ca exercițiile și aplicațiile tactice să se execute numai după ce militarii, pe lângă cunoștințele de instrucție tactică, au parcurs și și-au însușit și temele corespunzătoare la instrucția de front, la instrucția focului, genistică, antichimică etc. Astfel, executarea — să zicem — a pentru unui exercițiu, tactic de front la tema : „Compania de infanterie moto inofensivă" este necesar ca militarii să-și fi însușit în prealabil la instrucția de front — formațiile plutonului, trecerea de la dispozitivul premergător de luptă la formația în lanț și invers , la instrucția focului — observarea cîmpului de luptă și determinarea distanțelor pînă la obiective, executarea focului din mers cu scurte opriri, aruncarea grenadelor de mină din mers ; la instrucția genistică , folosirea uneltelor de geniu, executarea și amenajarea lucrărilor genistice în cadrul companiei, întreținerea și mascarea acestora ; la instrucția antichimică — cunoașterea și întrebuințarea mijloacelor de protecție individuale, trecerea porțiunilor de teren infectat, precum și procedeele de degazare, dezinfectare și dezactivare. In felul acesta instrucția tactică va constitui cu adevărat o înmănunchiere, un corolar al cunoștințelor și deprinderilor deja însușite și la alte categorii de instrucție, un prilej de desăvîrșire a lor. Planificarea, așadar, este o muncă de concepție. In ea se oglindește puterea de prevedere, competența și hotărîrea comandantului de batalion pentru realizarea obiectivelor stabilite de comandantul unității. Mai este de menționat că planificînd activitățile de instrucție, comandantul trebuie să gîndească și la posibilitățile de realizare în cele mai bune condiții a celor planificate : dacă există baza materială necesară și cînd este aceasta disponibilă, dacă există suficiente motoresurse etc. Important este ca o planificare să fie nu numai bună , comandantul de batalion să asigure toate condițiile pentru ca ea să fie îndeplinită cu rezultate bune și foarte bune. Desigur, prin planificare se stabilesc, dacă se poate spune astfel, în mare direcțiile în care se va acționa. De aceea munca organizatorică nu trebuie limitată numai la planificare. Comandantul va urmări la companii și plutoane dacă cele planificate și ordonate se execută întocmai, va îndruma și ajuta comandanții din subordine să organizeze judicios instrucția, asigurînd folosirea cu maximum de randament a tuturor orelor din program, inclusiv a acelora de după-amiază. In raport cu schimbările ordonate de comandantul unității sau cu constatările personale, comandantul de batalion este dator să acționeze operativ, să organizeze mun (Continuare în pag. 2-a) Schimb de experiență valoros Recent a avut loc analiza stării și practicii disciplinare. Bine pregătită, ea a constituit totodată și un valoros schimb de experiență. Din materialul expus, cât și din discuțiile participanților, a reieșit eficacitatea muncii de întărire continuă a ordinii și disciplinei militare care s-a desfășurat în cadrul campaniei comandată de căpitanul C. Munteanu. Ofițerii de aici s-au ocupat cu atenție de educarea subordonaților lor, au pretins permanent gradaților să nu treacă cu vederea nici un fel de abateri de la regulile vieții ostășești, să fie exigenți nu numai cu subordonații, ci și cu ei înșiși. In această companie s-a dus o susținută muncă de prevenire a abaterilor, s-a creat o puternică opinie de masă. Bilanțurile pe companie și pe plutoane, adunările subunității au fost temeinic pregătite, ele constituind mijloace eficace în munca de educare a personalului subunității. Căpitan GR. TOLOACĂ Instrucție la apă (Prin telefon). — Termometrul indica minus 7 grade. La malul apei, gheață. Cîțiva metri mai departe, apă și, apoi, din nou un strat de gheață masivă pînă la celălalt mal In astfel de condiții, tinerii militari din compania treceri desant urmau să execute practic intrarea la apă, navigația cu mașinile și apoi ieșirea din nou la mal. Comandantul subunității, căpitanul Costică Gologoș, a ținut să le precizeze : — Cu cit vă veți deprinde cu greutățile acum, cu atît o să învățați să conduceți mai bine mașinile la exercițiile tactice, în aplicațiile la care veți participa. Urmează cîteva sfaturi tehnice, după care instructorii iși ocupă locul in mașini. O comandă scurtă și prima mașină amfibie alunecă ușor pe panta creată la malul apei. Un scrișnet puternic și gheața este spartă. Soldatul N. Gheorghe manevrează cu îndemînare. Un rordou scurt și iată-1 din nou la malul apei, încearcă să iasă. Malul, destul de abrupt, fundul apei milos nu permit ieșirea roților. Instructorul său, sergentul-major Alexandru Neagu, ordonă : Cabestanul ! Am înțeles, tovarășe sergentmajor... Soldatul iese pe prova mașinii, face cîțiva pași și apoi dintr-o săritură ajunge la mal. Ușor, întinse cabestanul pînă la un copac. El ancorează bine și revine la mașină. După scurt timp, mașina se întoarce pe malul de unde plecase. Examenul a fost trecut cu bine. Au urmat alți șoferi. S-au dovedit la fel de bine pregătiți și pricepuți ca primul. Aceasta a făcut ca intrarea la apă cu mașinile în condiții speciale să se execute într--un timp mai scurt decît cel prevăzut în barem. S-au evidențiat în mod deosebit soldații P. Rac și M. Puiu. Locotenent-major M. GHEORGHIE Tradiția plutonului mobilizează Trei ani consecutiv, plutonul comandat de locotenentul-major D. Tabacu a cucerit titlul „Subunitate de frunte“. Această tradiție mobilizează astăzi pe tinerii ostași. Toți sînt hotărîți să nu se lase mai prejos decît predecesorii lor. Cei care au adus contribuția la creșterea renumelui plutonului, să sporească succesele subunității. Iată de ce, pentru tragerea cu armamentul de pe tanc, subordonații locotenentuluimajor Tabacu s-au pregătit cu perseverență. Și buna lor pregătire a dat roade. Plutonul a dobîndit calificativul „foarte bine“. Este un pas pe calea îmbogățirii tradiției, a menținerii titlului de frunte și în acest an. Căpitan I. PREDA Prin orașele și La Combinatul siderurgic Hunedoara Spor însemnat de fontă DEVA. 13 (Coresp. Agerpres). Prin îmbunătățirea regimului termic al agregatelor, folosirea unei rețete de dozare a șarjei întocmită în funcție de calitatea minereului și a cocsului, respectarea întocmai a tehnologiei de elaborare a fontei, la secțiile I și II furnale de la Combinatul siderurgic Hunedoara s-a obținut în prima decadă a lunii acesteia un spor de fontă echivalent cu metalul necesar pentru fabricarea a 3 800 combine. In sprijinul inițiativei de a produce lunar 1000 tone de fontă ,cu cocs economisit, furnaliștii celor două secții se străduiesc să asigure o utilizare mai rațională a volumului de producție și să ridice temperatura aerului cald insuflat în furnal cu cel puțin 100 °. Economii de metal Economisirea metalului și a altor materiale constituie un obiectiv principal al întrecerii constructorilor de utilaj petrolier din regiunea Ploiești. Pentru realizarea lui, colectivele uzinelor din Ploiești, Tîrgoviște și Cîmpina folosesc pe scară tot mai largă metode moderne de turnare, forjare și de croire combinată și rațională a tablelor. Numai în perioada care a trecut din acest an s-a economisit pe această cale o cantitate de metal din care se pot fabrica circa 1 330 sape penru foraj. (Agerpres) Pentru construcții școlare Pentru executarea construcțiilor școlare, anul acesta se alocă cu 666 milioane lei mai mult față de anul trecut ; o parte din această sumă este destinată învățămîntului superior. In București și în alte centre universitare se va extinde spațiul existent al unor institute și facultăți, se vor da în folosință noi cămine studențești. In prezent se află în curs de execuție lucrările de finisare a noilor corpuri de clădiri destinate universităților din Iași și Timișoara. Tot în acest an, Institutul de construcții, Institutul de petrol, gaze și geologie, Facultatea de stomatologie din București, Institutul agronomic „Ion Ionescu de la Brad“ din Iași își vor mări capacitatea. In Capitală, în preajma grupurilor sociale studențești aflate în cartierul Regie și Bd. Mărăști, va începe construcția unor cămine moderne cu patru etaje, totalizînd 2.400 de locuri. Alte cămine se vor ridica la Cluj și Petroșeni. In orașul Galați se vor da în folosință, in trimestrul III, noi cămine, care vor găzdui 600 de studenți. (Agerpres) ACASĂ LA BUNII GOSPODARI Colectiviștii din comuna Miloșești, raionul Slobozia, și-au analizat în adunarea generală munca de anul trecut și au stabilit un plan de măsuri cu sarcini concrete și mobilizatoare, referitor la felul în care vor trebui să muncească în acest an. Darea de seamă, privind activitatea economică și financiară pe anul 1963, a evidențiat în mod deosebit succesele obținute în cultura cerealelor. La porumb, de pildă, s-a Înregistrat o producție medie de 4 000 kg. boabe la hectar, iar pe un lot de 130 ha însămințat cu soiul H.D. 409 s-au obținut 7 800 kg boabe la hectar. E o recoltă cu care poți să te mîndrești. Dar pentru colectiviștii din Miloșești ea nu mai constituie o noutate. 1963 a fost cel de-al treilea an cînd ei au obținut asemenea producții. E drept, pămîntul de aici e rodnic. Dar de pe acest pămînt înainte de colectivizare era un lucru de mirare cînd cineva obținea peste 1 500 kg boabe la hectar. Colectiviștii însă au căpătat deprinderi noi în muncă, au învățat să-și lucreze în chip științific pămîntul. Iar rezultatele, după cum s-a văzut, n-au întîrziat să se arate. — Porumbul a devenit o plantă îndrăgită de noi toți, ne spune brigadierul Aurel Cioc. I-am creat condiții și se simte bine pe ogoarele colectivei. Hibrizii dubli de porumb dau producții din ce în ce mai mari. Și lucrul acesta se poate vedea din hambarele noastre pline, din creșterea și dezvoltarea sectorului zootehnic, precum și din veniturile bănești pe care le obținem prin contractările către stat. In vederea obținerii de producții din ce în ce mai sporite de porumb, s-au luat o seamă de măsuri mai întîi a fost stabilită sămînța. Soiurile cele mai productive s-au dovedit a fi hibrizii dubli 206 și 409. A fost îmbunătățită mult calitatea arăturilor de toamnă. Pe loturile mai sărăcăcioase s-au încorporat sub brazdă cîte 20 tone îngrășăminte naturale, iar în ultimii ani s-au administrat însemnate cantități de îngrășăminte fosfatice. Ca să se smulgă unui hectar 7 800 kg de porumb n-au fost suficiente numai aceste măsuri. Lucrările de întreținere au cerut multe eforturi, un mare volum de muncă. S-au executat 4 prașile manuale la diferite adîncimi și 3 prașile mecanice. Numărul de fire de porumb la hectar a fost de 32 000. Așa se face că porumbul și-a tras rodul din munca oamenilor, iar munca oamenilor a fost spornică, pentru că ei au învățat și au lucrat pămîntul după metodele avansate ale agrotehnicii Strîngerea cenușei din sat a devenit în iarna anului 1962-63 una din acțiunile care a cuprins masa țăranilor colectiviști din comună. Cînd inginerul agronom Victor Cremenescu a făcut apel să se strîngă cenușa pentru a mări cu ajutorul ei producția de floarea-soarelui, unii colectiviști și-au manifestat neîncrederea în această acțiune. „O s-o ducem pe cîmp pentru ca să aibă vîntul ce împrăștia“ — spuneau ei. Cei mai mulți însă au răspuns la apelul inginerului. Aveau încredere în cuvîntul și priceperea acestuia. Și au pornit la muncă S-a strîns de la fiecare casă cenușă care a fost apoi împrăștiată pe un lot de 95 ha, însămînțat cu floarea-soarelui. A venit vremea strîngerii recoltei. Mare a fost bucuria colectiviștilor cînd de pe suprafața pe care au împrăștiat cenușă au obținut cîte 2 500 kg floarea-soarelui Jaba, în vreme ce de pe un alt lot peste care nu au împrăștiat cenușă au realizat 1 700 kg. Cenușa va fi folosită și în acest an ca îngrășămînt. Cînd brigadierul Dumitru Gulea s-a angajat să dea cu 600 de kg floarea-soarelui peste cifra prevăzută în plan, el a avut în vedere tocmai folosirea din plin a acestui îngrășămînt. Zootehnia s-a dezvoltat și ea pe baza sectorului cerealier. Azi gospodăria dispune la suta de hectare de 20 bovine, 33 porci- Maior C. ZAMFIR (Continuare in pag. 3-a] Montaj literar-muzical Din inițiativa comitetului de partid al Academiei Militare Generale, lectorii și un număr însemnat de ofițeri elevi, împreună cu familiile lor, au participat la o manifestare culturală închinată eroicelor lupte muncitorești din ianuarie — februarie 1933. Activitatea a avut loc la Teatrul Muncitoresc C.F.R. — Giulești. In prima parte, un grup de ofițeri elevi au prezentat montajul literar — muzical „Grivita 1933“. S-a evocat eroismul clasei noastre muncitoare care, sub steagul partidului, și-a dovedit forța revoluționară, s-a manifestat ca exponent al intereselor vitale ale întregului popor. Astăzi, arătau printre altele vorbitorii, amintirea eroicelor lupte ale ceferiștilor, a nenumăratelor jertfe, însuflețește pe oamenii muncii din țara noastră în lupta plină de elan, sub conducerea Partidului Muncitoresc Romtim, pentru desăvîrșirea construcției socialiste. In continuare a fost vizionat un reușit spectacol al colectivului Teatrului Muncitoresc C.F.R. : piesa „Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită“, un puternic act de acuzare și demascare a fascismului. Manifestarea culturală s-a bucurat de aprecierea unanimă a participanților. Maior E. VLADIMIR îngrășăminte chimice pentru agricultură In prima lună a acestui an, industria noastră chimică a livrat unităților socialiste din agricultură o cantitate de îngrășăminte chimice de peste două ori mai mare decît producția întregului an 1938. Conform prevederilor planului, în 1964 industria chimică va produce circa 1.100.000 tone de îngrășăminte chimice cu azot și fosfor, ceea ce reprezintă o creștere de circa 4 ori în comparație cu anul 1959. Sporirea producției de îngrășăminte chimice se datorează în primul rînd intrării în funcțiune a combinatului de la Roznov — Piatra Neamț. In același timp chimiștii acordă o atenție deosebită creșterii numărului de sortimente și eficacității îngrășămintelor. In acest scop au fost realizate îngrășăminte complexe cu azot și fosfor, superfosfat concentrat, diferite sortimente de îngrășăminte lichide etc. Unitățile industriei chimice au trecut totodată la fabricarea îngrășămintelor granulate, în scurt timp întreaga producție de superfosfat urmînd să fie livrată sub această formă. (Agerpres) Oamenii muncii de pe ogoare se pregătesc minuțios pentru apropiata campanie agricolă care va începe o dată cu primele semne ale primăverii. Printre ei se numără și colectiviștii din comuna Săpunari, regiunea București în clișeu . Se examinează stadiul de vegetație al griului din probele luate de pe cîmp Foto : AGERPRES Angajamentele devin fapte La începutul anului, în subunitatea unde muncește căpitanul Voicu Pană s-au ținut adunări unde s-au dezbătut cu militarii sarcinile ce le revin în noul an de instrucție. Cu această ocazie, mulți dintre ei s-au angajat ca în cinstea celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei noastre să realizeze : creșterea numărului militarilor de frunte ; îndeplinirea și depășirea planului de producție cu 102 la sută și executarea lucrărilor de cea mai bună calitate ; să realizeze o economie de 700 tone combustibil convențional ; să prelungească durata de funcționare între două reparații la 25 locomotive. Angajamentele au început să devină fapte. Un număr de 25 militari au dobîndit titlul de frunte, iar militarii feroviari care lucrează pe locomotive au îndeplinit și depășit pînă în prezent planul de producție cu 1,03 la sută, realizînd o depășire valorică de 11.000 lei. In această acțiune s-au evidențiat mecanicii de locomotive soldat-fruntaș Gh Bucur, soldații I. Chiuțum și I. Cămureanu, precum și fochiștii de locomotivă soldații N. Munteanu și C. Biliboc. Și în subunitatea din care face parte căpitanul Gheorghe Marin hotărîrea militarilor de a obține rezultate bune și foarte bune în activitatea lor și-a arătat roadele încă din primele zile ale acestui an. Planul de producție pe luna ianuarie a fost îndeplinit cu un indice de 1,03, iar în cinstea zilei de 16 Februarie s-au realizat indici superiori, ajungînd pînă la 1.10. Mobilizați de comuniști, în centrul atenției militarilor a stat, în mod deosebit în această perioadă, și obținerea de economii de combustibil convențional și menținerea în bună stare de funcționare a locomotivelor. Comuniști ca soldatulfruntaș N. Danciu și soldatul Gh. Negru, și urmînd exemplul lor soldații G. Anton, Șt. Vereș și A. Olteanu, utemiști, s-au situat în fruntea acestor acțiuni. Rezultatul este oglindit în aceea că s-au economisit 110 tone combustibil convențional pe subunitate în cursul lunii ianuarie și care, față de luna decembrie a anului trecut, reprezintă o depășire de 100 la sută. Ei au realizat aceste economii ca urmare a muncii perseverente pentru asigurarea în perfectă stare de funcționare a locomotivelor, a folosirii judicioase a forței vii a acestora, precum și a folosirii raționale a combustibilului. ★ La fel ca ei, și militarii din subunitatea unde lucrează căpitanul Gheorghe Leonte au îndeplinit planul de producție pe luna ianuarie și prima decadă a lunii februarie 1964 cu un indice de 1,05 Locotenent-colonel I. TOLEA Căpitan D. SIMION Program artistic PREOCUPĂRI. REALIZĂRI ale militarilor feroviari Lucrări de calitate Militarii a două subunități feroviare își desfășoară activitatea in cadrul unei uzine constructoare de mașini. Ei depun interes în muncă, dînd lucrări de bună calitate și la un preț de cost scăzut. Așa, de pildă, soldatul M. Ciolacu, secretarul organizației de bază U.T M., lăcătuș de reparații vagoane, depășește planul lunar cu 10—12 la sută. Fotografia lui se află la loc de cinste pe panoul de onoare al uzinei. Soldatul L. Covaci, tot lăcătuș, este un neobosit căutător al noului. El este autorul unui mecanism de schimbare a rolelor la buzele de rulare la fabrica de aglomerare, inovație care contribuie la mărirea productivității muncii și la depășirea planului lunar cu 20 la sută La secția ansamble sudate din cadrul uzinei lucrează soldatul Al. Farcapici. El depășește lunar planul de producție cu 30 la sută. Pentru munca depusă, pentru rezultatele obținute, conducerea uzinei a trimis de mulțumire trei scrisori comandantului subunității din care face parte. Militarii din grupele comandate de sergenții Spînu, C. Bănicioiu și C. care lucrează în sectorul de reparații și întreținere, depășesc normele între 1,02 și 1,04 la sută, dînd lucrări la timp și de bună calitate Locotenent-colonel V. GHIAȚA Echipa artistică, sub îndrumarea căpitanului N. Cindea, a pregătit și prezentat un spectacol dedicat zilei de 16 Feabruarie. Prima parte programului cuprinde evocări ale luptelor muncitorilor ceferiști glindește și orealizările obținute in desăvârșirea construcției socialiste în patria noastră. In partea doua a programului sînt prezentate unele succese ale militarilor din subunitățile comandate de ofițerii Gheorghe Furnigel și Marin Mihalcea. Pe scenă sînt redate prin tablouri sugestive aspecte din munca plină de elan desfășurată în sectorul de cale Oradea—Sata ferată Mare, refacționat de tip greu, cu și nă hărnicia feroviarilor la construcția unei porțiuni de cale ferată și alte asemenea lucrări unde militarii feroviari din această unitate au obținut succese de seamă. Prin cîntec, joc și poezie se reliefează conștiinciozitatea, dirzenia și priceperea cu care militarii feroviari lupte pentru însușirea temeinică a specialității, elanul și spiritul lor de inițiativă ce-i călăuzesc în muncă, în activitatea de zi cu zi. Printre spectatorii din sală au fost mulți tineri ostași Aceștia au luat cunoștință și prin intermediul spectacolului de succesele unității, de realizatorii lor. Tablourile prezentate i-au mobilizat să dezvolte pe mai departe tradiția unității din care fac parte, Maior I. OSTAFE