Apărarea Patriei, august 1964 (Anul 20, nr. 180-206)

1964-08-01 / nr. 180

# Pentru patria noastra, Republica Populară Romînâ !­­pararea Imm "Ș* Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. I . , " . N­ .­­ U- ■­­ ■ ■ ■ ■ ANUL XX Nr. 180 (5573) Simbătă 1 august 1964 4 PAGINI — 20 PANI IN CINSTEA MARII IȘI ÎNSUȘESC MAI MULTE SPECIALITĂȚI 1944 *1964 Legături rapide, de calitate La ultimele aplicații, unitatea noastră a ob­ținut frumoase succese. Explicația lor o găsim in aceea că transmisio­­niștii exploatează la­ perfecție toate modurile de lucru ale aparaturii la care se instruiesc. Mulți dintre ei au deprins să lucreze și cu alte mij­loace de transmisiuni care concură la reali­zarea legăturilor prin folosirea complexă combinată a acestora, și astfel, pe radiotele­­grafiștii din plutonul comandat de locotenen­­tul-major M. Tudor în­sușirea specialităților de electromecanic și con­structor linii cablu i-a ajutat să mențină le­gături ,atît prin radio, cit și prin celelalte elemen­te ale nodului de trans­misiuni. Cunoașterea specialității de con­struc­­tor linii cablu le-a dat posibilitatea radiotele­­grafiștilor din plutonul comandat de locotenen­­tul-major Gh. Cîndescu sa construiască ei înșiși liniile dintre stația ra­dierelor și centrala te­lefonică a nodului de transmisiuni, fără a mai aștepta echipa de con­strucții care era angre­nată în executarea unei misiuni mai urgente. Tot aici de bine au acționat și transmisio­­niștii care asigură le­găturile la mare distan­ță din plutonul coman­dat de locotenentul-ma­­jor R. Barabaș. Aceștia pe lângă că au realizat în mod continuu legă­turi la mare distanță, au înlocuit în unele mo­mente ale traficului de durată pe centraliști. Plutonul de telegra­­fiști comandat de loco­­ten­entul-major S. Iones­­cu va fi și el în curînd in măsură să deser­vească stațiile radio de putere mică, iar milita­rii di­n plutonul de cro­­si.ști comandat de loco­tenentul N. Barbu să-i înlocuiască cu succes pe telegrafiști Locotenent-m­ajor N. DRAGU Deprinderi temeinice (Prin telefon).­­ In unitatea noas­tră s-a dus și se duce o muncă­ sus­ținută pentru însușirea de­ către mili­tari a celei de a doua și a treia spe­cialități. In această direcție, succese deosebite au obținut militarii din sub­­ordinea locotenentului-major Gh. Tu­­dose. In anul întîi de instrucție ei și-au însușit temeinic construcția de terasamente drumuri, iar în anul doi a doua și a treia specialitate : prepa­rarea mixturilor asfaltice și așternerea de covoare astfaltice și, respectiv, montări linii căi ferate. De asemenea, militarii din subunitatea comandată de locotenentul-major M. Vasiliu s-au instruit în anul întîi de instrucție în terasamente drumuri și în anul doi și-au­­ însușit, la a doua specialitate, prepararea așternerea de materialelor asfaltice și covoare asfaltice ; în prezent învață a treia specialitate — preparări și turnării de betoane sim­ple și­ armate în fundații și elevații Cuvinte frumoase se pot spune si despre militarii grupei comandate de sergentul I. Duma. Specializați în con­strucții de drumuri la mari adincț­mi cu zidărie uscată, ei și-au însușit și specialitatea de consolidări de maluri fluviale prin turnări de betoane și legături prin saltele și preparări de mixturi asfaltice și turnări de covoare asfaltice. In cinstea marii sărbători, angaja­mentul ca militarii din anul doi să­­­­ fie instruiți în cea •—■— de a doua și a treia specialitate în proporție de Hfi la suta a fost ast­­fel îndeplinit și depășit. Miliar AL. LAVEI Antrenament in vederea tragerilor Foto : V. UL1ERL In baremul calificativului maxim 1 (Prin telefon). Pe lin­gă cunoașterea­­ și stăpî­­nirea la perfecție a funcției în care se in­struiesc, militarii bate­riei comandate de­ ofi­țerul I. Boca obțin suc­cese importante și în însușirea celei de a doua și a treia specialități. Soldatul­ fruntaș Al. Mate s-a angajat ca pe lingă funcția de calculator să-și însușească și pe­ a­­ceea de cercetaș obser­vator. Intr-o aplicație recent executată, el a lucrat în această­­ func­ție, încadrîndu-se in ba­remul de foarte tine la determinarea distanțe­lor și la măsurarea un­ghiurilor. Asemenea celor doi militari de care am vor­bit mai sus pot fi amin­tiți și subordonații lo­­­cotenentului-major D. Dăiescu. Iată­­ un exem­plu: Soldatul Gh. Ochiul — șofer, pe lângă faptul că și-a însușit în cele mai bune condiții atribuțiunile funcției de servant cu muniția, în prezent el poate înde­plini și pe aceea de o­­chitor. La o recentă ve­rificare, atît la ochirea directă cit și la cea in­directă, s-a încadrat în baremul calificativului foarte bine. Căpitan D. DOBRIN Tanchiști multilateral instruiți Printre angajamentele ce și le-au luat nume­roși militari din subunitatea comandată de ofi­țerul C. Anastasiu a fost și acela al însușirii de noi specialități.­ Antrenați în întrecere, militarii au pornit cu însuflețire la muncă. După scurt timp, caporalul Fl. Apostol și soldatul C. Pascu, șoferi, în afară de cunoașterea și conducerea cu pricepere a mașinilor auto, au devenit și buni ser­vanți ai pieselor de artilerie. Asemenea militari sînt și în­­ subunitățile comandate de ofițerii Gh. Manoiu și Lt. Dumitriu. Așa de pildă, caporalul C. Lăzăroiu, comandant de tanc, și-a însușit bune deprinderi în conducerea mașinii de luptă. In curînd, el se va prezenta la examen pentru obținerea brevetului de mecanic conductor. In același timp, caporalii I. Hanu­riuc și I. Hanganu, mecanici conductori, au devenit și buni ochitori cu armamentul de pe tanc. Acest lucru este confirmat­ de rezultatele pe care ei le-au obținut in poligon. Căpitan M. BA­DIET TELEGRAMĂ Vicepremierului Consiliului de Stat și Ministru al Apărării Naționale a R. P. Chineze Tovarășul mareșal al Republicii Populare Chineze LIN RIAD Stimate tovarășe ministru, PERID In numele militarilor Forțelor Armate ale Republicii Populare Ro­mîne și al meu personal, vă transmit dv. și tuturor militarilor Republicii Populare Chineze cordiale felicitări cu prilejul celei de-a 37-a aniver­sări a Zilei Armatei populare chineze de eliberare. Pătrunși de sentimente de prețuire tovărășească, militarii Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne se bucură sincer de succesele obținute în pregătirea de luptă și politică de militarii Armatei populare chineze de eliberare. Urez militarilor Armatei populare chineze, de eliberare noi succese în desăvârșirea măiestriei ostășești, în ridicarea continuă a capacității de luptă a unităților și marilor unități, pentru apărarea cuceririlor re­voluționare ale poporului chinez, a cauzei păcii și socialismului. Ministrul Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne General de armată LEONTIN SĂLAJ­AN Navele romînești, pe marile și oceanele lumii Interviu cu inginerul NICOLAE STERE, director general al Direcției Navigației Civile, N.A.V.R.O.M., din Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor — Ce ne puteți spune despre dezvoltarea transportului mari­tim și fluvial în anii regimului democrat-popular ? — Incepînd cu anul 1959, trans­portul naval s-a dezvoltat continuu, în ritm mereu ascendent. Această dezvoltare a devenit o necesitate vitală ținînd seama de cerința asi­gurării legăturilor comerciale cu celelalte continente și, respectiv, sa­tisfacerea nevoilor mereu crescînde de import-export de mărfuri. Flo­ta maritimă a fost dotată cu nave noi de tonaj mijlociu, construite, în marea lor majoritate, în șantierele din țară la nivelul tehnicii mondia­le. Ele sînt capabile să navigheze pe toate mările și oceanele lumii, în orice condiții atmosferice. In afară de faptul că parcul de nave existent este dotat cu apara­tură modernă de navigație pe mare și pe fluvii, la bord sînt asigura­te cele mai bune condiții de viață și­ securitate pentru echipaje. Față de anul 1959, capacitatea de transport a flotei maritime a cres­cut de aproape 3,3 ori, iar capacita­tea de remorcaj pentru transportul pe Dunăre a sporit de aproape 1,6 ori Dezvoltarea capacității de trans­port a flotei maritime și fluviale și a șantierelor de construcții a fă­cut ca volumul de transporturi e­­fectuate pe apă să sporească în a­­cest an, față de 1959, la flota ma­ritimă de aproape 6 ori, iar la flota fluvială de aproape 2 ori. Toc­mai datorită acestei­­ dezvoltări fost posibil ca în anul 1983, prima­­ navă romînească să efectueze în­conjurul lumii. Practic, pot spune că în prezent cutreierăm toate căile navigabile mondiale și asigurăm în cea mai mare parte legăturile comerciale ale țării cu toate continentele. In momentul de față, din zecile de nave maritime doar două sînt în portul Constanța. Celelalte se află pe mări și pe oceane sau în alte porturi străine. Și e normal să fie așa dacă ținem seama că țara noas­tră întreține legături comerciale cu peste 85 de țări de pe toate con­tinentele. — Care sînt perspectivele de dezvoltare in viitor a flotei noas­tre comerciale ? — In perspectivă, se va trece la dotarea flotei cu nave specializate pentru transportul de minereuri și mărfuri de masă pentru Combinatul siderurgic de la Galați și la tancuri petroliere de mare capacitate (circa 000 tone). In curînd vom începe construc­ția — pentru prima dată în țara noastră — a navelor de 10 000 tone la Galați. Performanțele navelor maritime construite în șantierele noastre din Galați, Oltenița, Tr. Severin fac ca acestea să aibă condiții de naviga­ție nelimitate. De exemplu, nava „Oradea“, construită la șantierul na­val Galați, s-a comportat foarte bine intr-un voiaj în Marea Nor­dului făcut în acest an (iarna), cînd (Continuare în pap. 3-a) In portul Constanta. Foto : AGERPRES Vizita delegației guvernamentale romîne la Paris COMUNICAT ROMÎNO-FRANCEZ PARIS, 31 (Agerpres). In legătură cu vizita delegației guvernamentale a Republicii Popu­lare Romîne în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul co­municat : Președintele Consiliului de Mi­niștri al Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlă­­deanu, vicepreședinte al Consiliului, și de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului fran­cez. Ion Gheorghe Maurer a fost pri­mit de generalul de Gaulle, pre­ședintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul a­­facerilor externe români, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, pri­mul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, și dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi a­­profundate asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principale­lor probleme ale politicii interna­ționale. Cele două părți au consta­tat cu satisfacție că există posibili­tăți pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre România și Franța. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărci­nat cu cercetarea științifică, W. Gis­card d’Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice, și cu Maurice Bolianowski, ministrul in­dustriei, și a avut convorbiri la Co­misariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de aseme­nea, și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se exami­neze condițiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favo­riza o creștere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost sub­liniat interesul pe care l-ar prezen­ta o dezvoltare a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, pre­cum și intensificarea fluxului re­gulat de comenzi românești de uti­laj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord sa trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea în­cheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acor­dului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de ase­menea, la relațiile culturale, științi­fice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărît să se dea o nouă extin­dere acestor relații. A fost recunoscută, de ambele părți, necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului lim­bilor și al difuzării cărții și cul­turii. Ansamblul acestor probleme ur­mează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat in toamnă. In cursul șederii delegației romî­ne a fost semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea în­cheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au des­fășurat într-o atmosferă de înțele­gere reciprocă, vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința ex­primată, și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile romîno-franceze in spiritul de prietenie, care carac­terizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. întrevedere la Consiliul de Miniștri al Franței PARIS. 31. — Trimisul special Agerpres transmite : Vineri după-amiază, membrii de­legației guvernamentale romîne, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Ro­mîne, conducătorul delegației, Ale­xandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Corne­­liu Mănescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Botel Matignon, președinția Con­siliului de Miniștri al Franței, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franței. După întrevedere, la solicitarea ziariștilor, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declarație : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru, Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după amiază, ca și in timpul dejunului, atît de agreabil, oferit în onoarea delegației noastre, a fost, după părerea mea, foarte util și rodnic. Acest schimb de păreri cu Exce­lența sa, domnul prim ministru Pompidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oa­meni de stat prezintă un mare in­teres pentru cauza cunoașterii re­ciproce, a înțelegerii și colaborării internaționale. Am analizat posibilitățile care există pentru a promova între Ro­mânia și Franța relații reciproc a­­vantajoase. Nu aș vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la tra­tativele noastre, care va putea foar­te curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă țin..să vă exprim satisfacția mea cu privire la rezul­tatele acestor întrevederi. Folosesc și acest prilej pentru a-i mulțumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilita­tea să ne invite să vizităm fru­moasa dv. țară. Sînt convins, și îmi place să o repet, că această vizită își va da roadele în opera de dezvoltare a relațiilor franco-romîne. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer, întreținînd­u-se cu primul mi­nistru Pompidou. (Telefoto : AGERPRES) Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS, 31 (Trimisul Agerpres Mircea Moarcăș transmite) : Vineri la amiază, primul ministru al Franței, Georges Pompidou, a oferit un dejun în cinstea delega­ției guvernamentale a Republicii Populare Romîne. La dejun au participat : președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne,, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîr­­lădeanu, vicepreședinte al Consiliu­lui de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului co­merțului exterior, Mauriciu Novac, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Di­­mitriu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.P. Romîne la Paris, consilieri și experți ai dele­gației romîne. Din partea franceză la dejun au participat : Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Margille, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d’Estaing, ministrul finan­țelor și al afacerilor economice, Gaston Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, Christian Fouchet, ministrul educa­ției naționale, Michel Maurice Boka­nowski, Peyrefitte, ministrul industriei, Alain ministrul informațiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat­ pentru afacerile externe, Mau­rice Schumann, președintele misiei pentru afacerile externe Co­n Adunării Naționale, Jean Pons, ambasador extraordinar Louis plenipotențiar al Franței la Bucu­­i­rești. In timpul dejunului, care s-a des­fășurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Franței, Georges Pompidou, a rostit următorul toast: Domnule președinte. Sînt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicație moderne mi-au permis să sosesc de la celă­lalt capăt al lumii, pentru a putea fi alături de dv, astăzi, la acest de­jun, și pentru a avea împreună convorbiri, cărora se prevăd cele mai bune rezultate, după ceea ce știu despre convorbirile pe care le-ați­­ avut dv și miniștrii dv cu membrii guvernului francez. Vizita pe­ care ne-o faceți, în ca­drul prieteniei tradiționale dintre Franța și Rominia, se situează ast­fel, intr-un moment in care Fran­ța, ca și Rominia, s-au schimbat mult, au evoluat mult, și am certi­tudinea că ceea ce ați văzut din țara noastră, dacă ați făcut o com­parație cu ceea ce cunoșteați din trecut, v-a convins de aceste schim­bări. Nu este nevoie să vă spun ca aceste schimbări corespund vieții moderne, sînt în direcția progresului tehnic și științific, care este astăzi o lege a lumii, și că țara noastră, de o veche cultură, ca și a dv, a devenit o țară industrială, o țară activă, o țară de savanți și de teh­nicieni. In ce vă privește, și la dv s-au produs mari schimbări, dar sînt fe­ricit să constat că toate aceste schimbări s-au produs în toate do­­m­eniile, nu însă în ce privește prie­tenia tradițională intre Franța și Ro­minia și că noi ne regăsim, ca și cum nu ne-am fi îndepărtat sau des­părțit niciodată. Această prietenie își are rădăci­nile în istoria noastră, în originea noastră, în limbile noastre, în preo­cupările noastre culturale și, de a­­ceea, am aflat cu multă plăcere, astăzi dimineață, de la ministrul afacerilor externe, că, în cursul convorbirilor pe care le-ați­ avut, au fost elaborate proiecte pentru lărgi­rea schimburilor culturale, pentru stabilirea unei convenții consulare pentru dezvoltarea relațiilor noastre tehnice și științifice, în sfîrșit pentru tratative în vederea unui acord co­mercial, care ar trebui să ne per­mită să dezvoltăm considerabil schimburile noastre. Toate acestea sînt de bun augur pentru a permite celor două țări ale noastre­ să continue pe calea aces­tei prietenii și să stabilească împre­ună legături, pe care le doresc din zi în­ zi mai strînse. Domnule președinte, exprimîn­­d­d­u-mi satisfacția față de vizita dv. vicepreședintelui Consiliului, domnul Bîrlădeanu, a ministrului afacerilor externe și a tuturor ce­lor care vă însoțesc, ridic paharul în sănătatea președintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănătatea de per­sonal, și pentru prietenia celor două popoare ale noastre. Răspunzînd, președintele Consiliu­lui de Miniștri al R. P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, a spus : Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Domnilor. Permiteți-mi să vă exprim recu­noștința delegației romîne pentru urările pe care le-ați formulat la adresa țării noastre și a poporului nostru, pentru atenția cu care gu­vernul­ francez ne-a înconjurat în timpul șederii noastre în Franța. Convorbirile franco-romîne se a­­propie de sfîrșit și aș vrea să folo­sesc acest prilej spre a vă spune, domnule prim-ministru, cu­ sintem­ de fericiți de a împărtăși sentimen­tele lov de satisfacție cu privire la rezultatele lor. Schimburile de vederi asupra re­lațiilor dintre România și Franța au permis nu numai să se constate evoluția favorabilă a relațiilor fran­co-române, dar și să se examineze metodele și mijloacele menite să se dezvolte și mai mult. Miniștrii noștri ai afacerilor ex­terne au semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică, care creează un cadru și mai propice pentru noi schimburi în acest do­meniu important de colaborare. Am căzut de acord asupra inte­resului reciproc pe care-l avem de a spori și diversifica importurile românești în țara dov. Ele vor peri­­mite intensificarea cumpărăturilor românești din­ Franța, îndeosebi a bunurilor de echipament. Avem speranța fermă că tratati­­vele pentru un nou acord comercial, pe termen lung, vor duce la solu­ții practice și reciproc convenabile. Ne bucurăm de a avea același punct de vedere asupra importan­ței relațiilor culturale pentru apro­pierea între popoare și consolidarea păcii, și suntem­ convinși că acor­dul cultural, în vederea căruia vom duce în curînd tratative, va da o nouă dezvoltare relațiilor între ță­rile noastre. Astfel, relațiile franco-romîne, ba­zate pe prietenia tradițională a po­poarelor noastre, vor duce la o mai profundă apreciere a valorilor noas­tre materiale și­ spirituale și vor servi tot mai eficient intereselor celor două popoare ale noastre. In același timp, răspundem la una din­ exigențele fundamentale ale epo­cii noastre, la una din condițiile păcii și progresului întregii ome­niri, și anume — dezvoltarea rela­țiilor și schimburilor între toate țările. Dar vizita noastră, domnule prim­­ministru, dincolo de tratative și de acorduri, este o mărturie a unui spirit pe care aș vrea să-l definesc ca fiind absolut pozitiv, un spirit care a domnit în toate convorbirile noastre, un spirit de cordialitate, de sinceritate și de înțelegere reciprocă, care constituie o premisă sigură pen­tru progresul colaborării între cele două țări ale noastre. Nu aș putea să închei aceste cî­­teva cuvinte fără a exprima viile noastre mulțumiri pentru programul deosebit de interesant pe care ni l-ați organizat și care a făcut ca sc­rier­ea noastră în Franța să fie, pe cit de utilă, pe atît de agreabilă. In timpul­ acestei șederi, prin forța im­­pr­ejurărilor scurtă, dv ați reușit to­tuși să ne prezentați o scurtă, dar sugestivă, trecere în revistă a reali­tăților din țara dv., în diversitatea lor, unde noile realizări sînt îmbo­gățite de toate cuceririle trecutului , arta dv, și peisajul dv, tehnica dv și cultura dv o dovedesc. Vă mul­țumesc pentru că ne-ați oferit clipe atît de frumoase. rog, domnule prim-ministru, să vă faceți interpretul nostru pe lângă Excelența sa, domnul pre­ședinte Charles de Gaulle, pentru a-i transmite profundul nostru sen­timent de stimă, gratitudinea noas­tră, cele mai bune urări de sănă­tate din partea noastră. Ridic, deci, paharul pentru pros­peritatea Franței, pentru sănătatea eminentelor noastre gazde, în sănă­tatea dv. domnule prim-ministru, pentru prietenia franco-română, pen­tru înțelegerea internațională, pen­tru progresul și fericirea omenirii.

Next