Apărarea Patriei, august 1964 (Anul 20, nr. 180-206)
1964-08-01 / nr. 180
# Pentru patria noastra, Republica Populară Romînâ !pararea Imm "Ș* Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. I . , " . N . U- ■ ■ ■ ■ ■ ANUL XX Nr. 180 (5573) Simbătă 1 august 1964 4 PAGINI — 20 PANI IN CINSTEA MARII IȘI ÎNSUȘESC MAI MULTE SPECIALITĂȚI 1944 *1964 Legături rapide, de calitate La ultimele aplicații, unitatea noastră a obținut frumoase succese. Explicația lor o găsim in aceea că transmisioniștii exploatează la perfecție toate modurile de lucru ale aparaturii la care se instruiesc. Mulți dintre ei au deprins să lucreze și cu alte mijloace de transmisiuni care concură la realizarea legăturilor prin folosirea complexă combinată a acestora, și astfel, pe radiotelegrafiștii din plutonul comandat de locotenentul-major M. Tudor însușirea specialităților de electromecanic și constructor linii cablu i-a ajutat să mențină legături ,atît prin radio, cit și prin celelalte elemente ale nodului de transmisiuni. Cunoașterea specialității de constructor linii cablu le-a dat posibilitatea radiotelegrafiștilor din plutonul comandat de locotenentul-major Gh. Cîndescu sa construiască ei înșiși liniile dintre stația radierelor și centrala telefonică a nodului de transmisiuni, fără a mai aștepta echipa de construcții care era angrenată în executarea unei misiuni mai urgente. Tot aici de bine au acționat și transmisioniștii care asigură legăturile la mare distanță din plutonul comandat de locotenentul-major R. Barabaș. Aceștia pe lângă că au realizat în mod continuu legături la mare distanță, au înlocuit în unele momente ale traficului de durată pe centraliști. Plutonul de telegrafiști comandat de locotenentul-major S. Ionescu va fi și el în curînd in măsură să deservească stațiile radio de putere mică, iar militarii din plutonul de crosi.ști comandat de locotenentul N. Barbu să-i înlocuiască cu succes pe telegrafiști Locotenent-major N. DRAGU Deprinderi temeinice (Prin telefon). In unitatea noastră s-a dus și se duce o muncă susținută pentru însușirea de către militari a celei de a doua și a treia specialități. In această direcție, succese deosebite au obținut militarii din subordinea locotenentului-major Gh. Tudose. In anul întîi de instrucție ei și-au însușit temeinic construcția de terasamente drumuri, iar în anul doi a doua și a treia specialitate : prepararea mixturilor asfaltice și așternerea de covoare astfaltice și, respectiv, montări linii căi ferate. De asemenea, militarii din subunitatea comandată de locotenentul-major M. Vasiliu s-au instruit în anul întîi de instrucție în terasamente drumuri și în anul doi și-au însușit, la a doua specialitate, prepararea așternerea de materialelor asfaltice și covoare asfaltice ; în prezent învață a treia specialitate — preparări și turnării de betoane simple și armate în fundații și elevații Cuvinte frumoase se pot spune si despre militarii grupei comandate de sergentul I. Duma. Specializați în construcții de drumuri la mari adincțmi cu zidărie uscată, ei și-au însușit și specialitatea de consolidări de maluri fluviale prin turnări de betoane și legături prin saltele și preparări de mixturi asfaltice și turnări de covoare asfaltice. In cinstea marii sărbători, angajamentul ca militarii din anul doi să fie instruiți în cea •—■— de a doua și a treia specialitate în proporție de Hfi la suta a fost astfel îndeplinit și depășit. Miliar AL. LAVEI Antrenament in vederea tragerilor Foto : V. UL1ERL In baremul calificativului maxim 1 (Prin telefon). Pe lingă cunoașterea și stăpînirea la perfecție a funcției în care se instruiesc, militarii bateriei comandate de ofițerul I. Boca obțin succese importante și în însușirea celei de a doua și a treia specialități. Soldatul fruntaș Al. Mate s-a angajat ca pe lingă funcția de calculator să-și însușească și pe aceea de cercetaș observator. Intr-o aplicație recent executată, el a lucrat în această funcție, încadrîndu-se in baremul de foarte tine la determinarea distanțelor și la măsurarea unghiurilor. Asemenea celor doi militari de care am vorbit mai sus pot fi amintiți și subordonații locotenentului-major D. Dăiescu. Iată un exemplu: Soldatul Gh. Ochiul — șofer, pe lângă faptul că și-a însușit în cele mai bune condiții atribuțiunile funcției de servant cu muniția, în prezent el poate îndeplini și pe aceea de ochitor. La o recentă verificare, atît la ochirea directă cit și la cea indirectă, s-a încadrat în baremul calificativului foarte bine. Căpitan D. DOBRIN Tanchiști multilateral instruiți Printre angajamentele ce și le-au luat numeroși militari din subunitatea comandată de ofițerul C. Anastasiu a fost și acela al însușirii de noi specialități. Antrenați în întrecere, militarii au pornit cu însuflețire la muncă. După scurt timp, caporalul Fl. Apostol și soldatul C. Pascu, șoferi, în afară de cunoașterea și conducerea cu pricepere a mașinilor auto, au devenit și buni servanți ai pieselor de artilerie. Asemenea militari sînt și în subunitățile comandate de ofițerii Gh. Manoiu și Lt. Dumitriu. Așa de pildă, caporalul C. Lăzăroiu, comandant de tanc, și-a însușit bune deprinderi în conducerea mașinii de luptă. In curînd, el se va prezenta la examen pentru obținerea brevetului de mecanic conductor. In același timp, caporalii I. Hanuriuc și I. Hanganu, mecanici conductori, au devenit și buni ochitori cu armamentul de pe tanc. Acest lucru este confirmat de rezultatele pe care ei le-au obținut in poligon. Căpitan M. BADIET TELEGRAMĂ Vicepremierului Consiliului de Stat și Ministru al Apărării Naționale a R. P. Chineze Tovarășul mareșal al Republicii Populare Chineze LIN RIAD Stimate tovarășe ministru, PERID In numele militarilor Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne și al meu personal, vă transmit dv. și tuturor militarilor Republicii Populare Chineze cordiale felicitări cu prilejul celei de-a 37-a aniversări a Zilei Armatei populare chineze de eliberare. Pătrunși de sentimente de prețuire tovărășească, militarii Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne se bucură sincer de succesele obținute în pregătirea de luptă și politică de militarii Armatei populare chineze de eliberare. Urez militarilor Armatei populare chineze, de eliberare noi succese în desăvârșirea măiestriei ostășești, în ridicarea continuă a capacității de luptă a unităților și marilor unități, pentru apărarea cuceririlor revoluționare ale poporului chinez, a cauzei păcii și socialismului. Ministrul Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne General de armată LEONTIN SĂLAJAN Navele romînești, pe marile și oceanele lumii Interviu cu inginerul NICOLAE STERE, director general al Direcției Navigației Civile, N.A.V.R.O.M., din Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor — Ce ne puteți spune despre dezvoltarea transportului maritim și fluvial în anii regimului democrat-popular ? — Incepînd cu anul 1959, transportul naval s-a dezvoltat continuu, în ritm mereu ascendent. Această dezvoltare a devenit o necesitate vitală ținînd seama de cerința asigurării legăturilor comerciale cu celelalte continente și, respectiv, satisfacerea nevoilor mereu crescînde de import-export de mărfuri. Flota maritimă a fost dotată cu nave noi de tonaj mijlociu, construite, în marea lor majoritate, în șantierele din țară la nivelul tehnicii mondiale. Ele sînt capabile să navigheze pe toate mările și oceanele lumii, în orice condiții atmosferice. In afară de faptul că parcul de nave existent este dotat cu aparatură modernă de navigație pe mare și pe fluvii, la bord sînt asigurate cele mai bune condiții de viață și securitate pentru echipaje. Față de anul 1959, capacitatea de transport a flotei maritime a crescut de aproape 3,3 ori, iar capacitatea de remorcaj pentru transportul pe Dunăre a sporit de aproape 1,6 ori Dezvoltarea capacității de transport a flotei maritime și fluviale și a șantierelor de construcții a făcut ca volumul de transporturi efectuate pe apă să sporească în acest an, față de 1959, la flota maritimă de aproape 6 ori, iar la flota fluvială de aproape 2 ori. Tocmai datorită acestei dezvoltări fost posibil ca în anul 1983, prima navă romînească să efectueze înconjurul lumii. Practic, pot spune că în prezent cutreierăm toate căile navigabile mondiale și asigurăm în cea mai mare parte legăturile comerciale ale țării cu toate continentele. In momentul de față, din zecile de nave maritime doar două sînt în portul Constanța. Celelalte se află pe mări și pe oceane sau în alte porturi străine. Și e normal să fie așa dacă ținem seama că țara noastră întreține legături comerciale cu peste 85 de țări de pe toate continentele. — Care sînt perspectivele de dezvoltare in viitor a flotei noastre comerciale ? — In perspectivă, se va trece la dotarea flotei cu nave specializate pentru transportul de minereuri și mărfuri de masă pentru Combinatul siderurgic de la Galați și la tancuri petroliere de mare capacitate (circa 000 tone). In curînd vom începe construcția — pentru prima dată în țara noastră — a navelor de 10 000 tone la Galați. Performanțele navelor maritime construite în șantierele noastre din Galați, Oltenița, Tr. Severin fac ca acestea să aibă condiții de navigație nelimitate. De exemplu, nava „Oradea“, construită la șantierul naval Galați, s-a comportat foarte bine intr-un voiaj în Marea Nordului făcut în acest an (iarna), cînd (Continuare în pap. 3-a) In portul Constanta. Foto : AGERPRES Vizita delegației guvernamentale romîne la Paris COMUNICAT ROMÎNO-FRANCEZ PARIS, 31 (Agerpres). In legătură cu vizita delegației guvernamentale a Republicii Populare Romîne în Franța, la Paris a fost dat publicității următorul comunicat : Președintele Consiliului de Miniștri al Romîniei, Ion Gheorghe Maurer, însoțit de Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului, și de Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, a făcut o vizită oficială în Franța, între 27 și 31 iulie, la invitația guvernului francez. Ion Gheorghe Maurer a fost primit de generalul de Gaulle, președintele republicii. Președintele și vicepreședintele Consiliului, precum și ministrul afacerilor externe români, au avut întrevederi cu dl. Pompidou, primul ministru, dl. Joxe, ministru de stat, primul ministru ad-interim, și dl. Couve de Murville, ministrul afacerilor externe. Aceste întrevederi au permis schimburi de vederi aprofundate asupra relațiilor dintre cele două țări și asupra principalelor probleme ale politicii internaționale. Cele două părți au constatat cu satisfacție că există posibilități pentru a dezvolta și mai mult bunele relații tradiționale dintre România și Franța. Al. Bîrlădeanu s-a întîlnit cu G. Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, W. Giscard d’Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice, și cu Maurice Bolianowski, ministrul industriei, și a avut convorbiri la Comisariatul general pentru Plan. Discuțiile s-au referit, de asemenea, și la problemele economice și au permis, îndeosebi, să se examineze condițiile în care se execută acordul comercial româno-francez. Au fost trecute în revistă metodele și mijloacele susceptibile de a favoriza o creștere a schimburilor. In această ordine de idei, a fost subliniat interesul pe care l-ar prezenta o dezvoltare a importurilor de mărfuri românești în Franța, mai ales a produselor petroliere, precum și intensificarea fluxului regulat de comenzi românești de utilaj industrial din Franța. Cele două guverne au căzut de acord sa trateze ansamblul acestor chestiuni cu prilejul negocierilor care vor fi angajate în vederea încheierii unui nou acord comercial, a cărui durată ar putea, eventual, să fie mai lungă decît aceea a acordului în vigoare. Convorbirile s-au referit, de asemenea, la relațiile culturale, științifice și tehnice dintre cele două țări. S-a hotărît să se dea o nouă extindere acestor relații. A fost recunoscută, de ambele părți, necesitatea de a dezvolta schimburile în numeroase domenii, mai ales în acela al studiului limbilor și al difuzării cărții și culturii. Ansamblul acestor probleme urmează să constituie obiectul unui acord cultural, care va fi negociat in toamnă. In cursul șederii delegației romîne a fost semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică. De asemenea, cele două guverne au căzut de acord să înceapă, tot la toamnă, convorbiri în vederea încheierii unei convenții consulare. Diferitele schimburi de vederi, care au avut loc, și care s-au desfășurat într-o atmosferă de înțelegere reciprocă, vor fi continuate la nivel corespunzător, cu dorința exprimată, și de o parte și de alta, de a dezvolta relațiile romîno-franceze in spiritul de prietenie, care caracterizează sentimentele celor două popoare unul față de altul. întrevedere la Consiliul de Miniștri al Franței PARIS. 31. — Trimisul special Agerpres transmite : Vineri după-amiază, membrii delegației guvernamentale romîne, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri al R.P. Romîne, conducătorul delegației, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, au avut o întrevedere la Botel Matignon, președinția Consiliului de Miniștri al Franței, cu Georges Pompidou, primul ministru al Franței. După întrevedere, la solicitarea ziariștilor, președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, a făcut următoarea declarație : Schimbul de păreri pe care l-am avut cu domnul prim-ministru, Georges Pompidou, atît în timpul întrevederii de după amiază, ca și in timpul dejunului, atît de agreabil, oferit în onoarea delegației noastre, a fost, după părerea mea, foarte util și rodnic. Acest schimb de păreri cu Excelența sa, domnul prim ministru Pompidou, m-a convins o dată mai mult că contactele directe între oameni de stat prezintă un mare interes pentru cauza cunoașterii reciproce, a înțelegerii și colaborării internaționale. Am analizat posibilitățile care există pentru a promova între România și Franța relații reciproc avantajoase. Nu aș vrea să anticipez asupra comunicatului final referitor la tratativele noastre, care va putea foarte curînd să vă lumineze pe deplin. De pe acum însă țin..să vă exprim satisfacția mea cu privire la rezultatele acestor întrevederi. Folosesc și acest prilej pentru a-i mulțumi primului ministru Georges Pompidou de a fi avut amabilitatea să ne invite să vizităm frumoasa dv. țară. Sînt convins, și îmi place să o repet, că această vizită își va da roadele în opera de dezvoltare a relațiilor franco-romîne. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer, întreținîndu-se cu primul ministru Pompidou. (Telefoto : AGERPRES) Dejun oferit de primul ministru Pompidou PARIS, 31 (Trimisul Agerpres Mircea Moarcăș transmite) : Vineri la amiază, primul ministru al Franței, Georges Pompidou, a oferit un dejun în cinstea delegației guvernamentale a Republicii Populare Romîne. La dejun au participat : președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne,, Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Mihai Petri, adjunct al ministrului comerțului exterior, Mauriciu Novac, vicepreședinte al Comitetului de Stat al Planificării, dr. Victor Dimitriu, ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.P. Romîne la Paris, consilieri și experți ai delegației romîne. Din partea franceză la dejun au participat : Louis Joxe, ministru de stat, Maurice Couve de Margille, ministrul afacerilor externe, Valery Giscard d’Estaing, ministrul finanțelor și al afacerilor economice, Gaston Palewski, ministru de stat, însărcinat cu cercetarea științifică, Christian Fouchet, ministrul educației naționale, Michel Maurice Bokanowski, Peyrefitte, ministrul industriei, Alain ministrul informațiilor, Michel Habib Deloncle, secretar de stat pentru afacerile externe, Maurice Schumann, președintele misiei pentru afacerile externe Con Adunării Naționale, Jean Pons, ambasador extraordinar Louis plenipotențiar al Franței la Bucuirești. In timpul dejunului, care s-a desfășurat într-o atmosferă cordială, primul ministru al Franței, Georges Pompidou, a rostit următorul toast: Domnule președinte. Sînt deosebit de fericit, acum cînd mijloacele de comunicație moderne mi-au permis să sosesc de la celălalt capăt al lumii, pentru a putea fi alături de dv, astăzi, la acest dejun, și pentru a avea împreună convorbiri, cărora se prevăd cele mai bune rezultate, după ceea ce știu despre convorbirile pe care le-ați avut dv și miniștrii dv cu membrii guvernului francez. Vizita pe care ne-o faceți, în cadrul prieteniei tradiționale dintre Franța și Rominia, se situează astfel, intr-un moment in care Franța, ca și Rominia, s-au schimbat mult, au evoluat mult, și am certitudinea că ceea ce ați văzut din țara noastră, dacă ați făcut o comparație cu ceea ce cunoșteați din trecut, v-a convins de aceste schimbări. Nu este nevoie să vă spun ca aceste schimbări corespund vieții moderne, sînt în direcția progresului tehnic și științific, care este astăzi o lege a lumii, și că țara noastră, de o veche cultură, ca și a dv, a devenit o țară industrială, o țară activă, o țară de savanți și de tehnicieni. In ce vă privește, și la dv s-au produs mari schimbări, dar sînt fericit să constat că toate aceste schimbări s-au produs în toate domeniile, nu însă în ce privește prietenia tradițională intre Franța și Rominia și că noi ne regăsim, ca și cum nu ne-am fi îndepărtat sau despărțit niciodată. Această prietenie își are rădăcinile în istoria noastră, în originea noastră, în limbile noastre, în preocupările noastre culturale și, de aceea, am aflat cu multă plăcere, astăzi dimineață, de la ministrul afacerilor externe, că, în cursul convorbirilor pe care le-ați avut, au fost elaborate proiecte pentru lărgirea schimburilor culturale, pentru stabilirea unei convenții consulare pentru dezvoltarea relațiilor noastre tehnice și științifice, în sfîrșit pentru tratative în vederea unui acord comercial, care ar trebui să ne permită să dezvoltăm considerabil schimburile noastre. Toate acestea sînt de bun augur pentru a permite celor două țări ale noastre să continue pe calea acestei prietenii și să stabilească împreună legături, pe care le doresc din zi în zi mai strînse. Domnule președinte, exprimînddu-mi satisfacția față de vizita dv. vicepreședintelui Consiliului, domnul Bîrlădeanu, a ministrului afacerilor externe și a tuturor celor care vă însoțesc, ridic paharul în sănătatea președintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej, în sănătatea de personal, și pentru prietenia celor două popoare ale noastre. Răspunzînd, președintele Consiliului de Miniștri al R. P. Romîne, Ion Gheorghe Maurer, a spus : Domnule prim-ministru, Domnilor miniștri, Domnilor. Permiteți-mi să vă exprim recunoștința delegației romîne pentru urările pe care le-ați formulat la adresa țării noastre și a poporului nostru, pentru atenția cu care guvernul francez ne-a înconjurat în timpul șederii noastre în Franța. Convorbirile franco-romîne se apropie de sfîrșit și aș vrea să folosesc acest prilej spre a vă spune, domnule prim-ministru, cu sintem de fericiți de a împărtăși sentimentele lov de satisfacție cu privire la rezultatele lor. Schimburile de vederi asupra relațiilor dintre România și Franța au permis nu numai să se constate evoluția favorabilă a relațiilor franco-române, dar și să se examineze metodele și mijloacele menite să se dezvolte și mai mult. Miniștrii noștri ai afacerilor externe au semnat un aranjament de colaborare științifică și tehnică, care creează un cadru și mai propice pentru noi schimburi în acest domeniu important de colaborare. Am căzut de acord asupra interesului reciproc pe care-l avem de a spori și diversifica importurile românești în țara dov. Ele vor perimite intensificarea cumpărăturilor românești din Franța, îndeosebi a bunurilor de echipament. Avem speranța fermă că tratativele pentru un nou acord comercial, pe termen lung, vor duce la soluții practice și reciproc convenabile. Ne bucurăm de a avea același punct de vedere asupra importanței relațiilor culturale pentru apropierea între popoare și consolidarea păcii, și suntem convinși că acordul cultural, în vederea căruia vom duce în curînd tratative, va da o nouă dezvoltare relațiilor între țările noastre. Astfel, relațiile franco-romîne, bazate pe prietenia tradițională a popoarelor noastre, vor duce la o mai profundă apreciere a valorilor noastre materiale și spirituale și vor servi tot mai eficient intereselor celor două popoare ale noastre. In același timp, răspundem la una din exigențele fundamentale ale epocii noastre, la una din condițiile păcii și progresului întregii omeniri, și anume — dezvoltarea relațiilor și schimburilor între toate țările. Dar vizita noastră, domnule primministru, dincolo de tratative și de acorduri, este o mărturie a unui spirit pe care aș vrea să-l definesc ca fiind absolut pozitiv, un spirit care a domnit în toate convorbirile noastre, un spirit de cordialitate, de sinceritate și de înțelegere reciprocă, care constituie o premisă sigură pentru progresul colaborării între cele două țări ale noastre. Nu aș putea să închei aceste cîteva cuvinte fără a exprima viile noastre mulțumiri pentru programul deosebit de interesant pe care ni l-ați organizat și care a făcut ca scrierea noastră în Franța să fie, pe cit de utilă, pe atît de agreabilă. In timpul acestei șederi, prin forța imprejurărilor scurtă, dv ați reușit totuși să ne prezentați o scurtă, dar sugestivă, trecere în revistă a realităților din țara dv., în diversitatea lor, unde noile realizări sînt îmbogățite de toate cuceririle trecutului , arta dv, și peisajul dv, tehnica dv și cultura dv o dovedesc. Vă mulțumesc pentru că ne-ați oferit clipe atît de frumoase. rog, domnule prim-ministru, să vă faceți interpretul nostru pe lângă Excelența sa, domnul președinte Charles de Gaulle, pentru a-i transmite profundul nostru sentiment de stimă, gratitudinea noastră, cele mai bune urări de sănătate din partea noastră. Ridic, deci, paharul pentru prosperitatea Franței, pentru sănătatea eminentelor noastre gazde, în sănătatea dv. domnule prim-ministru, pentru prietenia franco-română, pentru înțelegerea internațională, pentru progresul și fericirea omenirii.