Apărarea Patriei, august 1964 (Anul 20, nr. 180-206)
1964-08-02 / nr. 181
Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă 1 ★APARAREA PATRIEI *1/ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 181 (5574) Duminică 2 august 1964 i] 4 PAGINI — 20 BANI ZIUA MARINEI R. P. ROMÎNE Astăzi, pe navele Marinei militare și cele ale flotei comerciale a fost arborat marele pavoare Ziua Marinei Republicii Populare Romîne. Expresie a grijii și dragostei cu care partidul, guvernul și întregul popor muncitor înconjoară marina noastră, această sărbătoare constituie totodată un prilej de trecere în revistă a succeselor dobîndite de marinarii militari, de marinarii flotei noastre comerciale maritime și fluviale, de muncitorii, tehnicienii și inginerii din porturi și din șantierele de construcții navale. Poporul nostru cinstește glorioasele tradiții de luptă înscrise de marinarii romîni în istoria patriei. Cronicile de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, ca și documentele istorice din anii războiului de indepedență din 1877—1878 stau mărturie despre vitejia cu care marinarii romîni au luptat împreună cu ceilalți ostași ai țării împotriva cotropitorilor, pentru libertatea și independența poporului. O pagină glorioasă au înscris în cartea tradițiilor de luptă ale poporului marinarii romîni în perioada avîntului revoluționar din Romania anilor 1917—1920, cind frământările revoluționare s-au întins și în rîndurile armatei, în rîndurile marinarilor flotei de pe Dunăre și din Marea Neagră care s-au răsculat, au ales comitete revoluționare și au arborat pe vase steagul roșu al revoluției, împreună cu ceilalți militari, marinarii au răspuns cu înflăcărare chemării Partidului Comunist Romîn participînd cu însuflețire la insurecția armată din august 1944. Marinarii romîni ca și întreaga armată romînă, luptînd umăr la umăr cu glorioasa armată sovietică, au dat dovadă de eroism, au săvîrșit neuitate fapte de arme in războiul antihitlerist. Unitățile și formațiunile marinei militare de pe Dunăre, rlucind lupte îndîrjite, au dezarmat unități și formațiuni hitleriste, au capturat nave de diferite tipuri și tonaje. Nave dragoare romînești, în cooperare cu navele sovietice, au executat dragarea căii navigabile Sulina-Baziaș. Marinarii flotei comerciale, muncitorii, din șantierele navale și din porturi au adus o contribuție importantă la eforturile patriei noastre în războiul antihitlerist. Răspunzînd chemării P.C.R., „Totul pentru front, totul pentru victorie !“, ei au executat transporturi pentru asigurarea frontului, au efectuat importante reparații de nave și armament etc. Ial în anii de după război, în procetăuririi armatei populare, s-a dezvoltat și Marina militară. Ea are în componența sa nave de luptă înzestrate cu tehnică și armament modern. Grijii și dragostei ce le-o poartă partidul guvernul, întregul nostru popor, mașinarii militari răspund prin muncă însuflețită pentru ridicarea capacității de luptă a navelor, întăresc ordinea și disciplina militară. Comandanții de toate treptele, lucrătorii politici, inginerii și specialiștii își îmbogățesc continuu cunoștințele politice, militare și de specialitate, studiază și învață să conducă echipajele și tehnica, își însușesc profunde deprinderi pedagogice de instruire și educare a ostașilor. Comandanții, cu sprijinul organelor și organizațiilor de partid și sub conducerea acestora a organizațiilor U.T.M., antrenează echipajele în deservirea perfectă a tehnicii, le dezvoltă continuu calitățile morale și de luptă pentru ca în condiții complexe, noaptea ca și ziua, pe vreme bună sau pe furtună, să fie capabile să îndeplinească ireproșabil orice misiune. însuflețiți de exemplul comuniștilor, marinarii militari depun eforturi susținute pentru ca printr-o activitate rodnică să-și ridice mereu măiestria de luptători, îmbogățind tradițiile ostășești ale navelor pe care se instruiesc. Anul acesta unitățile de nave au executat numeroase ieșiri de lungă durată, staționări în rade îndepărtate, misiuni de convoiere, dragaj și minare, trageri și grenadări etc. Unitățile unde muncesc căpitanii de rangul 3 D. Mitrana, Gh. Popescu și altele au dobîndit rezultate valoroase, marinarii dovedind pricepere în mînuirea rapidă și precisă a tehnicii și armamentului de la bord, rezistență fizică în fața eforturilor îndelungate, voință și hotărîre. Mobilizate de comuniști, echipajele muncesc cu sîrguință pentru întâmpinarea măreței sărbători poporului nostru de la 23 August. In adunări de partid și apoi în adunări ale subunităților, marinarii militari și-au luat angajamente de a spori continuu numărul militarilor și subunităților de frunte. In unitățile unde muncesc ofițerii comuniști N. Rădoi și N. Pitea, misiunile de pregătire au fost predate cu calificative de bine și foarte bine. Numeroase posturi și unități de luptă au devenit subunități de frunte. In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, marinarii și-au sporit eforturile pentru ca navele pe care sînt ambarcați să dobîndească titlul de frunte. Este o activitate rodnică, care materializează devotamentul și dragostea tuturor marinarilor militari față de partid și patrie, care vorbesc grăitor despre hotărîrea lor de a-și îndeplini cu cinste legămîntul dat poporului muncitor. Făcînd bilanțul mărețelor sale victorii dobîndite, sub conducerea înțeleaptă a partidului, în toate domeniile în cele două decenii de la eliberarea patriei, poporul nostru se mîndrește cu faptul că în acești ani și" Marina Republicii Populare Române a cunoscut o puternică dezvoltare Succese însemnate s-au obținut în domeniul construcțiilor navale. Flota comercială maritimă însumează peste 30 de nave cu un tonaj de aproape 130 000 tone. Luptînd pentru îndeplinirea Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R., muncitorii, tehnicienii și inginerii din industria construcțiilor navale au construit cargouri între 1100 și 4 500 tone, nave de pasageri, șlepuri și remorchere. Ei lucrează în prezent cu avînt pentru a realiza nave cu caracteristici la nivelul tehnicii mondiale și cu un deplasament între 1 100—10 000 tone. In perioada 1964—1965, parcul de nave maritime va crește cu încă 14 nave, cu un tonaj între 1 100 și 20 000 tone, iar cel fluvial cu circa 100 remorchere, numeroase șlepuri și nave de pasageri. E demn de subliniat faptul că transportul pe apă al mărfurilor între țara noastră și țările cu care avem relații comerciale este asigurat în cea mai mare măsură de navele maritime și fluviale românești. Pe Dunăre, în Mediterană, pe apele Atlanticului, Pacificului și Oceanului comerciale Indian, marinarii flotei romînești fac cunoscut lumii întregi Pavilionul Republicii Populare Romîne, însuflețiți de avîntul în muncă cu care întregul nostru popor întîmpină cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei, marinarii militari raportează partidului, guvernului și poporului că nu vor pregeta în eforturile lor pentru a-și ridica pe noi trepte măiestria de luptă, că împreună cu ceilalți militari ai forțelor noastre armate își vor îndeplini cu abnegație misiunile încredințate, contribuind la întărirea continuă a capacității de apărare a patriei socialiste. Contraamiral GR. MARTEȘ ORDINUL MINISTRULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII POPULARE ROMÎNE 2 august 1964 Nr. 47 București Tovarăși. Astăzi sărbătorim Ziua Marinei Republicii Populare Romîne în condițiile cînd oamenii muncii de pe întregul cuprins al patriei întîmpină cu noi și remarcabile succese cea de-a XX-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. In anii construcției socialiste, Marina Republicii Populare Romîne s-a dezvoltat neîncetat, fiind înzestrată cu nave moderne maritime și fluviale. Devotați Partidului Muncitoresc Romîn și regimului democratpopular, marinarii militari muncesc cu însuflețire pentru întărirea continuă a capacității combative a unităților și navelor de luptă, pentru perfecționarea pregătirii lor marinărești. Alături de toți militarii Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, ei stau de strajă patriei noastre socialiste și, împreună cu militarii celorlalte armate frățești, apără cauza socialismului și păcii. Marinarii din flota comercială, muncitorii, tehnicienii și inginerii din porturi și de pe șantierele navale, desfășurînd larg întrecerea socialistă, își aduc contribuția la dezvoltarea economiei naționale, la sporirea continuă a volumului transporturilor maritime și fluviale. Cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Romîne felicit personalul marinei militare și comerciale și-i urez noi și însemnate succese în întreaga sa activitate. In cinstea Zilei Marinei Republicii Populare Romîne, ORDON. Astăzi, 2 august, în garnizoana Mangalia, se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. Trăiască Marina Republicii Populare Romîne . Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn — conducătorul încercat al poporului, inspiratorul și organizatorul tuturor victoriilor noastre ! Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă ! MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R General de armată LEONTIN SALAJAN Adunarea festivă consacrată sărbătoririi Zilei Marinei R. P. Romîne La Casa de cultură din orașul Mangalia a avut loc sîmbătă dupăamiază adunarea festivă consacrată sărbătoririi Zilei Marinei R.P. Romîne. Au participat general locotenent Ion Ioniță, adjunct al ministrului Forțelor armate ale R. P. Romîne, Vasile Vîlcu, prim-secretar al Comitetului regional Dobrogea al P.M.R., general-maior Ion Dincă, secretarul Consiliului politic superior al forțelor armate, reprezentanți ai organelor regionale și locale de partid și de stat, contraamirali, generali, ofițeri și alți militari. Au participat, de asemenea, atașați militari acreditați în țara noastră Despre importanța Zilei marinei și succesele cu care mari mi flotei noastre maritime militare și civile au întîmpinat această zi a vorbit contraamiralul Grigore Marteș, comandantul marinei militare. In încheiere, echipa artistică ostășească „Albatrosul“ a prezentat un frumos program de cîntece și dansuri. Cu prilejul Zilei Marinei H.P. Romîne, Studioul de creații plastice al armatei a organizat la, Casa Ofițerilor din Constanța expoziția: „Patria noastră și apărătorii ei oglindite în arta plastică“ Specialiști de clasă In subunitatea comandată de căpitanul V. Giuchici se acordă o deosebită atenție organizării și desfășurării instrucției de specialitate la un nivel calitativ corespunzător. Ca urmare a antrenamentelor sistematice, a muncii politice desfășurate cu militarii, angajamentele luate în întrecerea socialistă au fost îndeplinite și depășite. Astfel, sergenții L. Moga, V. Harjcu și I. Niculescu au fost printre primii care au obținut insigna de radiotelegrafist clasa a 2-a. Radiotelegrafiștii din anul întîi de instrucție, cum sînt soldații-fruntași M. Vătafu, C. Bucur, soldații D. Bițoc, M. Pană, D. Dima și ca ei mulți alții, au devenit specialiști clasa a 3-a. Rezultate bune au obținut și telegrafiștii. Conform prevederilor trebuiau pregătiți, la niciul clasei a 3-a, 15 militari. Ca urmare a muncii desfășurate de comandanți, un număr de 28 de militari au devenit telegrafiști clasa a 3-a. Acești militari lucrează în puncte de comandă unde obțin rezultate bune și foarte bune. Buna pregătire de specialitate a militarilor a fost apreciată și de o comisie de inspecție a eșalonului superior care a acordat întregii subunități calificativul bine. Căpitan A. DIACONESCU Vizita delegației guvernamentale romîne în Franța PARIS. 1. — Trimisul special Agerpres, M. Moarcăș, transmite : Cu recepția de la Ambasada romînă din Paris, de vineri seara, strălucită manifestare, care a reunit un mare număr de personalități ale vieții politice, culturale, științifice și economice, partea oficială a programului vizitei delegației guvernamentale romîne în Franța s-a încheiat Sîmbătă dimineața, membrii delegației, Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, conducătorul delegației, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, și Corneliu Mărtescu, ministrul afacerilor externe, însoțiți de Jean Louis Pons, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Franței la București, și de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Romîne la Paris, precum și de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe francez, au plecat într-o călătorie de două zile pe valea Loarei. La ora 9,15 (ora Parisului), coloana mașinilor oficiale a părăsit hotelul de Crillon, reședință rezervată oaspeților romîni, îndreptîndu-se spre frumoasa regiune din inima Franței. De o parte și de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamente ale Franței — Sena și Loara — peisajul prezintă o armonioasă îmbinare de imagini și culori. Mașinile străbat distanța dintre Paris și Orleans pe șoseaua ce șerpuiește printre maiestuoșii mesteceni și stejari ai cunoscutei păduri Fontainebleau printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitorești, caracteristice acestei regiuni, înconjurate cu nenumărate grădini de flori și verdeață. Primul popas este făcut la castelul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. Construit în anul 1484 în stil medieval, castelul din Gien a fost transformat, în 1952, într-un muzeu internațional de vînătoare. La sosire, la muzeu, membrii delegației romîne au fost întîmpinați de Pierre Dupuch, prefectul Departamentului Loara, și de alți reprezentanți ai autorităților locale. In tradiționalele costume ale vînătorilor din această parte a Franței, localnicii întîmpină delegația cu sunete de corn. Primarul orașului și directorul muzeului prezintă oaspeților romîni bogata colecție de arme, tablouri și gravuri a muzeului, oglindind istoria vînătoarei cu arme și cu șoimi de-a lungul secolelor. In sala mare a castelului-muzeu, bogat ornamentat cu piese de o deosebită valoare istorică, arhitecturală și artistică, cornuri vînătorești intonează imnul lui Hubertus, patronul vînătorilor. De la ferestrele cu vitralii ale castelului, membrii delegației privesc panorama orașului și împrejurimilor. La Orleans, orașul Ioanei d’Arc, oaspeții romîni au făcut un scurt popas în fața marei catedrale Saint Pierre du Martres, monumentală construcție datînd din secolul al XVI-lea. Numeroși locuitori ai orașului, cit și turiști, aflați în trecere prin Orleans, au salutat pe oaspeții romîni. Drumul a continuat apoi, străbătînd cîmpiile Loarei, prin localități al căror nume este strîns legat de nenumărate legende și povestiri vînătorești. Castele, clădiri înconjurate de ziduri înalte de piatră, hanuri medievale, păduri întinse, ale căror desișuri ascund un bogat vînat, toate conservate, întreținute cu deosebită grijă, dau întregului ținut o notă de o deosebită autenticitate istorică. In repetate rînduri, coloana mașinilor oficiale trece Loara, peste o salbă de poduri care, prin ingeniozitatea soluțiilor tehnice folosite de constructorii lor, constituie adevărate podoabe ale arhitecturii franceze medievale și contemporane. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai reprezentative castele ale văii Loarei : Chambord și Cheverny. Membrii delegației guvernamentale romîne au vizitat cele două mari castele, ascultînd amplele explicații privind originala lor construcție și istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oaspeții au asistat la un spectacol „Son et Lumiere“, o împletire ingenioasă de lumină și sunet stereofonic, cu ajutorul cărora, în plină noapte, castelul este prezentat în toată splendoarea sa, scoțîndu-se, in același timp, în evidență, detalii arhitecturale și artistice ce nu pot fi ușor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, membrii delegației guvernamentale romîne vor continua călătoria pe valea Loarei. PARIS, 1 (Agerpres). Sîmbătă dimineața, delegația guvernamentală romînă condusă de Ion Gheorghe Maurer a depus o jerbă de flori la Zidul federaților din cimitirul Père Lacuaise, pe mormîntul lui Maurice Thorez, fost președinte al Partidului Comunist Francez, W <a piesa IU est (ffl _ 5553 l3 n Myssy ipi^ rra.M Folosind metodele moderne de turnare și procedeele avansate de forjare Economii însemnate de metal In uzinele constructoare de mașini se obțin însemnate economii de metal pe seama folosirii metodelor moderne de turnare și a procedeelor avansate de forjare. Numai în ultimul an, de exemplu, Uzinele „23 August", „Grivița Roșie" din Capitală și „Progresul“ din Brăila au economisit circa 9 milioane lei prin aplicarea turnării în forme și în miezuri întărite cu bioxid de carbon. Se extinde continuu o altă metodă eficientă — turnarea de precizie a pieselor în forme realizate cu modele ușor fuzibile și în forme-coji cu lianți de bachelită. In această perioadă, uzinele constructoare de mașini au turnat după asemenea procedee moderne peste 2 300 tone de piese. In felul acesta prețul de cost al produselor a scăzut în medie de circa 3 ori. Rezultate pozitive in utilizarea rațională a metalului său obținut și prin extinderea metodei de realizare a pieselor solicitate în special la uzură mecanică, prin sinterizare din pulberi metalice feroase și neferoase. Volumul pieselor fabricate prin acest procedeu a crescut de aproape trei ori în comparație cu 1962. Printre procedeele moderne de forjare a pieselor mari care conduc la economie de metal, un loc important îl ocupă forjarea prin vibraj continuu, metodă care și-a găsit aplicarea în țara noastră la fabricarea arborilor cotiți pentru locomotivele Diesel-electrice. Economia de metal ce se obține prin utilizarea acestui procedeu este de 4 tone la fiecare arbore cotit, iar manopera necesară pentru detașarea celor 4 tone de metal se reduce cu cîteva sute de ore. Economii însemnate de metal se obțin și prin utilizarea mașinilor de forjat cu ciocănele și cu comandă după program. Prin folosirea unor asemenea mașini pentru forjarea racordurilor speciale necesare în industria de petrol, la uzina de utilaj petrolier Tîrgoviște se realizează economii de metal de circa 30 la sută față de vechiul procedeu. Numai economia de metal obținută la nivelul unei producții anuale de 200 000 perechi racorduri se ridică la peste 7 000 tone. (Agerpres) Uzinele Electroputere Craiova. Se lucrează la montarea întrerupătorilor de 110 KW pentru stațiile de transformare Foto . AGERPRES PATOSUL MUNCII CREATOARE Am ajuns în pragul celei de a douăzecea aniversări a eliberării patriei noastre. Un timp scurt, măsurat în săptămîni și zile, ne mai desparte de dimineața cu steagul și flori, in care întregul popor își va sărbători, după datină, împlinirea uneia din cele mai mari înfăptuiri din istoria sa. Dar pină în acea zi, cînd flamurile victorioase se vor înălța deasupra coloanelor nesfîrșite de demonstranți, pe numeroase tribune, în toată țara, aniversarea lui 23 August e întîmpinată pretutindeni, tot după datină, prin declanșarea unei intense munci creatoare. Spre confirmare, cercetați presa. Paginile din fruntea cotidienelor abundă cu știri, din cele mai diferite ramuri de activitate, de la oțelăriile Hunedoarei la șantierele navale de pe Dunăre, de la minele de cărbuni din Valea Jiului la schelele celor care înalță noile combinate ale chimiei la Craiova sau în alte părți, de la cei care culeg recolta și o pregătesc pe cea viitoare, de la constructorii noilor orașe la oamenii aplecați asupra planșetelor sau a microscoapelor. De peste tot sosesc vești despre noi victorii în producție, în întrecerea socialistă. Se nasc noi inițiative, noi idei și metode, care au drept urmare economii de materiale și de timp, sporuri în calitatea produselor, datorită unei mai judicioase și mai mature stăpîniri a tehnicii moderne, a organizării producției. Anul acesta, cu osebire, potențialul de creație al oamenilor muncii se manifestă cu o rară vigoare. Ca reporter am prilejul să călătoresc mult și în cele mai diverse locuri. Cu numeroase dintre înfăptuirile pe care le relatează ziarele, m-am întîlnit în mod nemijlocit, lingă cuptoarele oțelarilor, sau lingă granițele sondelor în foraj. Am strîns mina acelor oameni de nădejde ce realizaseră fapte deosebite, am stat de vorbă cu ei, am căutat să le cunosc viața și gîndurile. Și oriunde m-aș fi aflat, prezența elanului viguros am constatat-o în cugete, în inimi, în fapte. Iată cîteva din aceste generoase manifestări de elan, ce mi-a fost dat să le intîlnesc nemijlocit în călătoriile mele prin țară. Am trecut de curînd prin orașul coloșilor de oțel și a veșnicelor focuri incandescente, care hrănesc cu metal aproape două mii de întreprinderi. E vorba de Hunedoara, in prima jumătate a acestui an, cei care desfere că izvoarele fierbinți ale metalului s-au întrecut pe sine. Notez cîteva rezultate: jurnaliștii au dat 36 558 tone de fontă peste planul semestrului I, oțelarii — 60 140 de tone de oțel peste planul aceleiași perioade de timp. E vorba, cum observați, de cantități de metal importante, pentru transportul cărora ar trebui mii de vagoane și sute de trenuri. Angajamentele luate au fost cu mult depășite, elanul oamenilor întrecînd toate prevederile de plan. Cum se explică aceste suișuri pe graficul producției ? Ne-am adresat secretarului comitetului de partid al combinatului. Din relatarea sa am înțeles : e vorba de un spor de maturitate, atît a conducerii tehnice cit și a organizațiilor de partid. E vorba apoi de un adevărat entuziasm colectiv, concretizat printr-o sumedenie de inițiative. Să numim doar cîteva cu titlu exemplificativ : jurnaliștii și-au propus ca întreaga cantitate de fontă peste plan să fie realizată cu cocs economisit. La reconstrucția unora dintre cuptoare oțelarii au pregătit „din mers“ printre pîraiele fierbinți ale șarjelor, scheletul noului agregat. Ln loc de 45 de zile, operația a durat numai 29, rezultînd de aici un ciștig de 12 000 tone de oțel A luat naștere o tehnică”, s-au ținut „Universitate sesiuni cu caracter tehnico-științific pentru a-i pune pe hunedoreni la curent cu cele mai noi cuceriri din domeniul siderurgiei, pe plan mondial. Maistrul Tripșa, Erou al Muncii Socialiste, a elaborat o nouă metodă de reparare a cuptorului, Etc. etc. Iată inițiative, metode, idei noi adăugați la aceasta : cunoștințe tehnice, elan, maturitate profesională și un cald sentiment patriotic, dorința de a răspunde cu cinste misiunii încredințate de partid. Și astfel obțineți explicația acelei nebănuite energii care a răsturnat, în orașul oțelului, toate prevederile angajamentelor. Din nou fac apel la carnetele mele de însemnări și sînt pus în încurcătură. Despre ce oameni, despre ce inițiative ale acestei osebite veri să vorbesc ? Constructorii noului București, zidari și arhitecți deopotrivă, ca și creatorii de parcuri, studenți străluciți ai Universității ce-și va aniversa curînd centenarul, realizatorii de mașini agricole de la uzina „Semănătoarea”, promotorii tehnicii noi, ingineri și sudori de la „Grivița Roșie”, toți aceștia și încă mulți alții, inimoși, isteți, harnici, perseverenți, dornici de înfăptuiri deosebite, — așa cum i-am regăsit în aceste luni, săptămîni și zile din preajma marii sărbători, merită cu egală îndreptățire să fie trecuți în cronica luptătorilor de frunte pentru înflorirea patriei. Mă opresc în cele din urmă la oamenii din lumea petrolului, poate și de aceea că despre munca lor am scris cu ani în urmă o carte de reportaje. Revenind din nou printre ei, am fost impresionat de realizările remarcabile înfăptuite în scurt răstimp, de însuflețirea care le caracterizează activitatea în aceste zile. Bineînțeles că din ceea ce au realizat ei, numai o infimă parte, cu titlu exemplificativ, va putea fi consemnată în rîndurile ce urmează. Astfel, constructorii de utilaj petrolier ai uzinei ploieștene „1 Mai" aduc în dar cea de-a 500-a instalație de foraj realizată de ei în aceste zile. După cum se știe, prin perseverența și măiestria profesională care îi caracterizează, ei au progresat neîncetat, astfel încît instalațiile produse de ei sînt apreciate și dincolo de hotarele țării. Drept confirmare, un 3DH, realizat de ei, la un înalt nivel tehnic, a fost distins cu o medalie de aur la un tîrg internațional, în cursul acestui an. Meșterii de la foraj, cu practica meseriei de cîteva generații, au și ei realizări meritorii. Utilizând o instalație modernă de construcție ploieșteană, ei au realizat un foraj de 5 315 metri adîncime, ceea ce constituie un record pe întreaga țară, situînduse totodată pe un loc onorabil și pe plan mondial. Aici și-a spus cuvîntul nu numai priceperea celor care au dirijat drumul către adîncime al sapei, dar și proiectanții și cercetătorii de la Institutul de specialitate din Cîmpina, care au făcut calculele și au elaborat formula noroiului de foraj. Deci iată noi metode, noi inițiative, noi idei. Ce înfăptuiri ale petroliștilor să mai amintim aici ? Depășirile în extragerea țițeiului ale celei mai tinere schele din țară, situată undeva pe dealurile dintre Pitești și Slatina ? Tonele de cocs de petrol livrate de instalația de concepție și fabricație românească, intrată de cîteva luni în producție la rafinăria de Brazi ? Stăruința tenace și curata joasă a celor care luptă împotriva îmbătrînirii sondelor în vechile centre petrolifere din Valea Prahovei ? In spatele fiecăreia dintre aceste realizări — ca și a miilor de înfăptuiri de pe întreg cuprinsul țării — stau eforturile unor întregi colective, elanul creator, inițiativa, năzuința spre viitor, dăruirea de sine pusă in slujba unei cauze mari, — toate acele trăsături morale înălțătoare ce se manifestă cu o și mai deosebită pregnanță în aceste zile, omul nou creat de patria eliberată și totodată, la rîndul său, creator al acestei patrii. VASILE NICOKOVIC) 1944«196 A