Apărarea Patriei, august 1964 (Anul 20, nr. 180-206)

1964-08-02 / nr. 181

Pentru patria noastră, Republica Populară Romînă 1 ★APARAREA PATRIEI *1/ Organul Central al Ministerului Forțelor Armate ale R. P. R. ANUL XX Nr. 181 (5574) Duminică 2 august 1964 i] 4 PAGINI — 20 BANI ZIUA MARINEI R. P. ROMÎNE Astăzi, pe nave­le Marinei milita­re și cele ale flo­tei comerciale a fost arborat marele pavoar­­­e Ziua Marinei Republicii Populare Romî­­ne. Expresie a grijii și dragostei cu care partidul, guvernul și întregul popor muncitor înconjoară marina noastră, această sărbătoare consti­tuie totodată un prilej de trecere în revistă a succeselor dobîndite de marinarii militari, de marinarii flo­tei noastre comerciale maritime și fluviale, de muncitorii, tehnicienii și inginerii din porturi și din șan­tierele de construcții navale. Poporul nostru cinstește glorioa­sele tradiții de luptă înscrise de marinarii romîni în istoria patriei. Cronicile de pe vremea lui Mircea cel Bătrîn, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, ca și documentele istorice din anii războiului de indepedență din 1877—1878 stau mărturie despre vitejia cu care marinarii romîni au luptat împreună cu ceilalți ostași ai țării împotriva cotropitorilor, pen­tru libertatea și independența po­porului. O pagină glorioasă au înscris în cartea tradițiilor de luptă ale po­porului marinarii romîni în perioa­da avîntului revoluționar din Ro­mania anilor 1917—1920, cind­ fră­mântările revoluționare s-au întins și în rîndurile armatei, în rîndurile marinarilor flotei de pe Dunăre și din Marea Neagră care s-au răscu­lat, au ales comitete revoluționare și au arborat pe vase steagul roșu al revoluției, împreună cu ceilalți militari, ma­rinarii au răspuns cu înflăcărare chemării Partidului Comunist Ro­­mîn participînd cu însuflețire la in­surecția armată din august 1944. Marinarii romîni ca și întreaga ar­mată romînă, luptînd umăr la umăr cu glorioasa armată sovietică, au dat dovadă de eroism, au săvîrșit neuitate fapte de arme in războiul antihitlerist. Unitățile și formațiuni­le marinei militare de pe Dunăre, rlucind lupte îndîrjite, au dezarmat unități și formațiuni hitleriste, au capturat nave de diferite tipuri și tonaje. Nave dragoare romînești, în cooperare cu navele sovietice, au executat dragarea căii navigabile Sulina-Baziaș. Marinarii flotei comerciale, mun­citorii, din șantierele navale și din porturi au adus o contribuție im­portantă la eforturile patriei noas­tre în războiul antihitlerist. Răspun­­zînd chemării P.C.R., „Totul pentru front, totul pentru victorie !“, ei au executat transporturi pentru asigu­rarea frontului, au efectuat impor­tante reparații de nave și arma­ment etc. Ial în anii de după război, în proce­tăuririi armatei populare, s-a dezvoltat și Marina militară. Ea are în componența sa nave de luptă înzestrate cu tehnică și ar­mament modern. Grijii și dragos­tei ce le-o poartă partidul guvernul, întregul nostru popor, ma­și­­­narii militari răspund prin muncă însuflețită pentru ridicarea capaci­tății de luptă a navelor, întăresc ordinea și disciplina militară. Co­mandanții de toate treptele, lucrăto­rii politici, inginerii și specialiștii își îmbogățesc continuu cunoștințele politice, militare și de specialitate, studiază și învață să conducă echi­pajele și tehnica, își însușesc pro­funde deprinderi pedagogice de in­struire și educare a ostașilor. Co­mandanții, cu sprijinul organelor și organizațiilor de partid și sub con­ducerea acestora a organizațiilor U.T.M., antrenează echipajele în de­servirea perfectă a tehnicii, le dez­voltă continuu calitățile morale și de luptă pentru ca în condiții com­plexe, noaptea ca și ziua, pe vreme bună sau pe furtună, să fie capabile să îndeplinească ireproșabil orice misiune. însuflețiți de exemplul co­muniștilor, marinarii militari depun eforturi susținute pentru ca printr-o activitate rodnică să-și ridice me­reu măiestria de luptători, îmbogă­țind tradițiile ostășești ale navelor pe care se instruiesc. Anul acesta unitățile de nave au executat numeroase ieșiri de lungă durată, staționări în rade îndepăr­tate, misiuni de convoiere, dragaj și minare, trageri și grenadări etc. Unitățile unde muncesc căpitanii de rangul 3 D. Mitrana, Gh. Po­­pescu și altele au dobîndit rezultate valoroase, marinarii dovedind price­pere în mînuirea rapidă și precisă a tehnicii și armamentului de la bord, rezistență fizică în fața efor­turilor îndelungate, voință și hotă­­rîre. Mobilizate de comuniști, echipa­jele muncesc cu sîrguință pentru întâmpinarea măreței sărbători poporului nostru de la 23 August.­­ In adunări de partid și apoi în adu­nări ale subunităților, marinarii mi­litari și-au luat angajamente de a spori continuu numărul militarilor și subunităților de frunte. In uni­tățile unde muncesc ofițerii comu­niști N. Rădoi și N. Pitea, misiu­nile de pregă­tire au fost predate cu calificative de bine și foarte bine. Numeroase posturi și unități de luptă au devenit subunități de frunte. In cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei, marinarii și-au sporit eforturile pentru ca navele pe care sînt am­­barcați să dobîndească titlul de frunte. Este o activitate rodnică, ca­re materializează devotamentul și dragostea tuturor marinarilor mili­tari față de partid și patrie, care vorbesc grăitor despre hotărîrea lor de a-și îndeplini cu cinste legămîn­­tul dat poporului muncitor. Făcînd bilanțul mărețelor sale victorii dobîndite, sub conducerea înțeleaptă a partidului, în toate do­meniile în cele două decenii de la eliberarea patriei, poporul nostru se mîndrește cu faptul că în acești ani și" Marina Republicii Populare Române a cunoscut o puternică dez­voltare Succese însemnate s-au obținut în domeniul construcțiilor navale. Flo­ta comercială maritimă însumează peste 30 de nave cu un tonaj de aproape 130 000 tone. Luptînd pen­tru îndeplinirea Directivelor celui de-al III-lea Congres al P.M.R., muncitorii, tehnicienii și inginerii din industria construcțiilor navale au construit cargouri între 1100 și 4 500 tone, nave de pasageri, șle­puri și remorchere. Ei lucrează în prezent cu avînt pentru a realiza nave cu caracteristici la nivelul teh­nicii mondiale și cu un deplasa­ment între 1 100—10 000 tone. In perioada 1964—1965, parcul de nave maritime va crește cu încă 14 nave, cu un tonaj între 1 100 și 20 000 to­ne, iar cel fluvial cu circa 100 re­morchere, numeroase șlepuri și na­ve d­e pasageri. E demn de subliniat faptul că transportul pe apă al mărfurilor în­tre țara noastră și țările cu care avem relații comerciale este asigurat în cea mai mare măsură de navele maritime și fluviale ro­mânești. Pe Dunăre, în Mediterană, pe apele Atlanticului, Pacificului și Oceanului comerciale Indian, marinarii flotei romînești fac cunoscut lumii întregi Pavilionul Republicii Populare Romîne, însuflețiți de avîntul în muncă cu care întregul nostru popor în­­tîmpină cea de-a XX-a aniversare a eliberării patriei, marinarii mili­tari raportează partidului, guver­nului și poporului că nu vor pregeta în eforturile lor pentru a-și ridica pe noi trepte măiestria de luptă, că împreună cu ceilalți militari ai forțelor noastre armate își vor în­deplini cu abnegație misiunile încre­dințate, contribuind la întărirea continuă a capacității de apărare a patriei socialiste. Contraamiral GR. MARTEȘ O­RDINUL MINISTRULUI FORȚELOR ARMATE ALE REPUBLICII POPULARE ROMÎNE 2 august 1964 Nr. 47 București Tovarăși. Astăzi sărbătorim Ziua Marinei Republicii Populare Romîne în condițiile cînd oamenii muncii de pe întregul cuprins al patriei întîmpină cu noi și remarcabile succese cea de-a XX-a aniversare a eliberării Romîniei de sub jugul fascist. In anii construcției socialiste, Marina Republicii Populare Ro­mîne s-a dezvoltat neîncetat, fiind înzestrată cu nave moderne mari­time și fluviale. Devotați Partidului Muncitoresc Romîn și regimului democrat­­popular, marinarii militari muncesc cu însuflețire pentru întărirea continuă a capacității combative a unităților și navelor de luptă, pen­tru perfecționarea pregătirii lor marinărești. Alături de toți militarii Forțelor Armate ale Republicii Populare Romîne, ei stau de strajă patriei noastre socialiste și, împreună cu militarii celorlalte armate frățești, apără cauza socialismului și păcii. Marinarii din flota comercială, muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii din porturi și de pe șantierele navale, desfășurînd larg întrecerea socialistă, își aduc contribuția la dezvoltarea economiei naționale, la sporirea continuă a volumului transporturilor maritime și fluviale. Cu prilejul Zilei Marinei Republicii Populare Romîne felicit personalul marinei militare și comerciale și-i urez noi și însemnate succese în întreaga sa activitate. In cinstea Zilei Marinei Republicii Populare Romîne, ORDON. Astăzi, 2 august, în garnizoana Mangalia, se vor trage, în semn de salut, 21 salve de artilerie. Trăiască Marina Republicii Populare Romîne . Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn — conducătorul încercat al poporului, inspiratorul și organizatorul tuturor victoriilor noastre ! Trăiască și înflorească scumpa noastră patrie — Republica Populară Romînă ! MINISTRUL FORȚELOR ARMATE ALE R.P.R General de armată LEONTIN SALAJAN Adunarea festivă consacrată sărbătoririi Zilei Marinei R. P. Romîne La Casa de cultură din orașul Mangalia a avut loc sîmbătă după­­amiază adunarea festivă consacrată sărbătoririi Zilei Marinei R.P. Ro­mîne. Au participat general locotenent Ion Ioniță, adjunct al ministrului Forțelor armate ale R. P. Romîne, Vasile Vîlcu, prim-secretar al Co­mitetului regional Dobrogea al P.M.R., general-maior Ion Dincă, secretarul Consiliului politic supe­rior al forțelor armate, reprezen­tanți ai organelor regionale și locale de partid și de stat, contraamirali, generali, ofițeri și alți militari. Au participat, de asemenea, ata­șați militari acreditați în țara noas­tră Despre importanța Zilei marinei și succesele cu care mari­­ mi flo­tei noastre maritime militare și ci­vile au întîmpinat această zi a vor­bit contraamiralul Grigore Marteș, comandantul marinei militare. In încheiere, echipa artistică os­tășească „Albatrosul“ a prezentat un frumos program de cîntece și dan­suri. Cu prilejul Zilei Marinei H.P. Ro­mîne, Studioul de creații plastice al armatei a organizat la, Casa Ofi­țerilor din Constanța expoziția: „Pa­tria noastră și apărătorii ei oglin­dite în arta plastică“ Specialiști de clasă In subunitatea comandată de că­pitanul V. Giuchici se acordă o deosebită atenție organizării și des­fășurării instrucției de specialitate la un nivel calitativ corespunzător. Ca urmare a antrenamentelor sis­tematice, a muncii politice desfă­șurate cu militarii, angajamentele luate în întrecerea socialistă au fost îndeplinite și depășite. Astfel, ser­genții L. Moga, V. Harjcu și I. Ni­­culescu au fost printre primii care au obținut insigna de radiotelegra­fist clasa a 2-a. Radiotelegrafiștii din anul întîi de instrucție, cum sînt soldații-fruntași M. Vătafu, C. Bucur, soldații D. Bițoc, M. Pană, D. Dima și ca ei mulți alții, au devenit specialiști clasa a 3-a. Rezultate bune au obținut și tele­­grafiștii. Conform prevederilor tre­buiau pregătiți, la ni­­ciul clasei a 3-a, 15 militari. Ca urmare a mun­cii desfășurate de comandanți, un număr de 28 de militari au devenit telegrafiști clasa a 3-a. Acești militari lucrează în puncte de comandă unde obțin­­ rezultate bune și foarte bune. Buna pre­gătire de specialitate a militarilor a fost apreciată și de o comisie­ de inspecție a eșalonului superior care a acordat întregii subunități califi­cativul bine. Căpitan A. DIACONESCU Vizita delegației guvernamentale romîne în Franța PARIS. 1. —­ Trimisul special A­­gerpres, M. Moarcăș, transmite : Cu recepția de la Ambasada ro­mînă din Paris, de vineri seara, strălucită manifestare, care a reunit un mare număr de personalități ale vieții politice, culturale, științifice și economice, partea oficială a progra­mului vizitei delegației guverna­mentale romîne în Franța s-a în­cheiat Sîmbătă dimineața, membrii de­legației, Ion Gheorghe Maurer, pre­ședintele Consiliului de Miniștri, conducătorul delegației, Alexandru Bîrlădeanu, vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, și Corneliu Mă­­rtescu, ministrul afacerilor externe, însoțiți de Jean Louis Pons, amba­sadorul extraordinar și plenipoten­țiar al Franței la București, și de dr. Victor Dimitriu, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al R.P. Romîne la Paris, precum și de reprezentanți ai Ministerului Afa­cerilor Externe francez, au plecat într-o călătorie de două zile pe va­lea Loarei. La ora 9,15 (ora Parisului), co­loana mașinilor oficiale a părăsit hotelul de Crillon, reședință rezer­vată oaspeților romîni, îndreptîn­­du-se spre frumoasa regiune din inima Franței. De o parte și de alta a autostrăzii, care leagă două din cele mai mari departamente ale Franței — Sena și Loara — peisa­jul prezintă o armonioasă îmbinare de imagini și culori. Mașinile stră­bat distanța dintre Paris și Orleans pe șoseaua ce șerpuiește printre maiestuoșii mesteceni­ și stejari ai cunoscutei păduri Fontainebleau printre cîmpii cu lanuri întinse de grîu, prin sate cu case pitorești, caracteristice acestei regiuni, încon­jurate cu nenumărate grădini de flori și verdeață. Primul popas este făcut la cas­telul din Gien, la o depărtare de 150 km de Paris. Construit în anul 1484 în stil medieval, castelul din Gien a fost transformat, în 1952, în­­tr-un muzeu internațional de vînă­­toare. La sosire, la muzeu, membrii de­legației romîne au fost întîmpinați de Pierre Dupuch, prefectul Depar­tamentului Loara, și de alți repre­zentanți ai autorităților locale. In tradiționalele costume ale vînători­­lor din această parte a Franței, lo­calnici­i întîmpină delegația cu su­nete de corn. Primarul orașului și directorul muzeului prezintă oaspe­ților romîni bogata colecție de ar­me, tablouri și gravuri a muzeului, oglindind istoria vînătoarei cu arme și cu șoimi de-a lungul secolelor. In sala mare a castelului-muzeu, bogat ornamentat cu piese de o deo­sebită valoare istorică, arhitectura­lă și artistică, cornuri vînătorești intonează imnul lui Hubertus, pa­tronul vînătorilor. De la ferestrele cu vitralii ale castelului, membrii de­legației privesc panorama orașu­lui și împrejurimilor. La Orleans, orașul Ioanei d’Arc, oaspeții romîni au făcut un scurt popas în fața marei catedrale Saint Pierre du Martres, monumentală construcție datînd din secolul al XVI-lea. Numeroși locuitori ai ora­șului, cit și turiști, aflați în trecere prin Orleans, au salutat pe oaspeții romîni. Drumul a continuat apoi, străbă­­tînd cîmpiile Loarei, prin localități al căror nume este strîns legat d­e nenumărate legende și povestiri vî­nătorești. Castele, clădiri încon­jurate de ziduri înalte de piatră, hanuri medievale, păduri întinse, ale căror desișuri as­cund un bogat vînat, toate con­servate, întreținute cu deosebită grijă, dau întregului ținut o notă de o deosebită autenticitate isto­rică. In repetate rînduri, coloana mașinilor oficiale trece Loara, peste o salbă de poduri care, prin in­geniozitatea soluțiilor tehnice folo­site de constructorii lor, constituie adevărate podoabe ale arhitecturii franceze medievale și contempora­ne. Ziua de sîmbătă s-a încheiat cu vizitarea a două dintre cele mai reprezentative castele ale văii Loa­rei : Chambord și Cheverny. Membrii delegației guvernamen­tale romîne au vizitat cele două mari castele, ascultînd amplele ex­plicații privind originala lor con­strucție și istoricul lor bogat. Seara, la castelul Chambord, oas­peții au asistat la un spectacol „Son et Lumiere“, o împletire ingenioasă de lumină și sunet stereofonic, cu ajutorul cărora, în plină noapte, castelul este prezentat în toată splendoarea sa, scoțîndu-se, in ace­lași timp, în evidență, detalii arhi­tecturale și artistice ce nu pot fi ușor sesizate în timpul zilei. In cursul zilei de duminică, mem­brii delegației guvernamentale ro­mîne vor continua călătoria pe va­lea Loarei. PARIS, 1 (Agerpres). Sîmbătă dimineața, delegația gu­vernamentală romînă condusă de Ion Gheorghe Maurer a depus o jerbă de flori la Zidul federaților din cimitirul Père Lacu­aise, pe mormîntul lui Maurice Thorez, fost președinte al Partidului Comunist Francez, W <a pi­esa IU est (ffl _ 5553 l­3 n M­y­ssy ipi^ r­­­ra.M Folosind metodele moderne de turnare și procedeele avansate de forjare Economii însemnate de metal In uzinele constructoare de mașini se obțin însemnate economii de me­tal pe seama folosirii metodelor mo­derne de turnare și a procedeelor avansate de forjare. Numai în ul­timul an, de exemplu, Uzinele „23 August", „Grivița Roșie" din Capi­tală și „Progresul“ din Brăila au economisit circa 9 milioane lei prin aplicarea turnării în forme și în miezuri întărite cu bioxid de car­bon. Se extinde continuu o altă me­todă eficientă — turnarea de pre­cizie a pieselor în forme realizate cu modele ușor fuzibile și în for­­me-coji cu lianți de bachelită. In a­­ceastă perioadă, uzinele constructoa­re de mașini au turnat după aseme­nea procedee moderne peste 2 300 tone de piese. In felul acesta pre­țul de cost al produselor a scăzut în medie de circa 3 ori. Rezultate pozitive in utilizarea rațională a metalului s­ău obținut și prin extin­derea metodei de realizare a pies­e­­lor solicitate în special la uzură me­canică, prin sinterizare din­ pulberi metalice feroase și neferoase. Volu­mul pieselor fabricate prin acest procedeu a crescut de aproape trei ori în comparație cu 1962. Printre procedeele moderne de forjare a pieselor mari care conduc la economie de metal, un loc impor­tant îl ocupă forjarea prin vibraj continuu, metodă care și-a găsit a­­plicarea în țara noastră la fabrica­rea arborilor cotiți pentru locomo­tivele Diesel-electrice. Economia de metal ce se obține prin utilizarea acestui procedeu este de 4 tone la fiecare arbore cotit, iar manopera necesară pentru detașarea celor 4 tone de metal se reduce cu cîteva sute de ore. Economii însemnate de metal se obțin și prin utilizarea mașinilor de forjat cu ciocănele și cu comandă după program. Prin folosirea unor asemenea mașini pentru forjarea ra­cordurilor speciale necesare în in­dustria de petrol, la uzina de utilaj petrolier Tîrgoviște se realizează e­­conomii de metal de circa 30 la sută față de vechiul procedeu. Numai economia de metal obținută la ni­velul unei producții anuale de 200 000 perechi racorduri se ridică la peste 7 000 tone. (Agerpres) Uzinele Electro­putere Craiova. Se lucrează la montarea între­rupătorilor de 110 KW pentru sta­țiile de transformare Foto . AGERPRES PATOSUL MUNCII CREATOARE Am ajuns în pragul celei de a douăzecea aniversări a eliberării patriei noastre. Un timp scurt, măsurat în săp­­tămîni și zile, ne mai desparte de dimineața cu steagul și flori, in care întregul popor își va săr­bători, după datină, împlinirea uneia din cele mai mari înfăp­tuiri din istoria sa. Dar pină în acea zi, cînd flamurile victorioa­se se vor înălța deasupra coloa­nelor nesfîrșite de demonstranți, pe numeroase tribune, în toată țara, aniversarea lui 23 August e întîmpinată pretutindeni, tot după datină, prin declanșarea unei in­tense munci creatoare. Spre confirmare, cercetați pre­sa. Paginile din fruntea cotidie­nelor abundă cu știri, din cele mai diferite ramuri de activita­te, de la oțelăriile Hunedoarei la șantierele navale de pe Du­năre, de la minele de cărbuni din Valea Jiului la schelele ce­lor care înalță noile combinate ale chimiei la Craiova sau în alte părți, de la cei care culeg recol­ta și o pregătesc pe cea viitoare, de la constructorii noilor orașe la oamenii aplecați asupra plan­șetelor sau a microscoapelor. De peste tot sosesc vești despre noi victorii în producție, în întrece­rea socialistă. Se nasc noi iniția­tive, noi idei­ și metode, care au drept urmare economii de mate­riale și de timp, sporuri în ca­litatea produselor, datorită unei mai judicioase și mai mature stăpîniri a tehnicii moderne, a organizării producției. Anul acesta, cu osebire, poten­țialul de creație al oamenilor muncii se manifestă cu o­ rară vigoare. Ca reporter am pri­lejul să călătoresc mult și în cele mai diverse locuri. Cu nu­meroase dintre înfăptuirile pe care le relatează ziarele, m-am întîl­nit în mod nemijlocit, lingă cuptoarele oțelarilor, sau lingă granițele sondelor în foraj. Am strîns mina acelor oameni de nădejde ce realizaseră fapte deo­sebite, am stat de vorbă cu ei, am căutat să le cunosc viața și gîndurile. Și oriunde m-aș fi a­­flat, prezența elanului viguros am constatat-o în cugete, în inimi, în fapte. Iată cîteva din aceste ge­neroase manifestări de elan, ce mi-a fost dat să le intîlnesc nemijlocit în călăto­riile mele prin țară. Am trecut de curînd prin orașul coloșilor de oțel și a veșnicelor focuri in­candescente, care hrănesc cu metal aproape două mii de între­prinderi. E vorba de Hunedoara, in prima jumătate a acestui an, cei care desfere că izvoarele fier­binți ale metalului s-au întrecut pe sine. Notez cîteva rezultate: jurna­­liștii au dat 36 558 tone de fontă peste planul semestrului I, oțe­­larii — 60 140 de tone de oțel peste planul aceleiași perioade de timp. E vorba, cum observați, de cantități de metal importante, pentru transportul cărora ar tre­bui mii de vagoane și sute de trenuri. Angajamentele luate au fost cu mult depășite, elanul oa­menilor întrecînd toate prevede­rile de plan. Cum se explică aceste sui­șuri pe graficul producției ? Ne-am adresat secretarului co­mitetului de partid al combi­natului. Din relatarea sa am în­țeles : e vorba de un spor de ma­turitate, atît a conducerii tehnice cit și a organizațiilor de partid. E vorba apoi de un adevărat en­tuziasm colectiv, concretizat printr-o sumedenie de inițiative. Să numim doar cîteva cu titlu exemplificativ : jurnaliștii și-au propus ca întreaga cantitate de fontă peste plan să fie realizată cu cocs economisit. La recon­strucția unora dintre cuptoare oțelarii au pregătit „din mers“ printre pîraiele fierbinți ale șar­jelor, scheletul noului agregat. Ln loc de 45 de zile, operația a du­rat numai 29, rezultînd de aici un ciștig de 12 000 tone de oțel A luat naștere o tehnică”, s-au ținut „Universitate sesiuni cu caracter tehnico-științific pentru a-i pune pe hunedoreni la curent cu cele mai noi cuceriri din do­meniul siderurgiei, pe plan mon­dial. Maistrul Tripșa, Erou al Muncii Socialiste, a­ elaborat o nouă metodă de reparare a cup­torului, Etc. etc. Iată inițiative, metode, idei noi adăugați la aceasta : cunoștințe tehnice, elan, maturitate profe­sională și un cald sentiment pa­triotic, dorința de a răspunde cu cinste misiunii încredințate de partid. Și astfel obțineți explica­ția acelei nebănuite energii care a răsturnat, în orașul oțelului, toate prevederile angajamentelor. Din nou fac apel la carnetele mele de însemnări și sînt pus în încurcătură. Despre ce oameni, despre ce inițiative ale acestei osebite veri să vorbesc ? Con­structorii noului București, zidari și arhitecți deopotrivă, ca și cre­atorii de parcuri, studenți strălu­ciți ai Universității ce-și va a­­niversa curînd centenarul, reali­zatorii de mașini agricole de la uzina „Semănătoarea”, promo­torii tehnicii noi, ingineri și su­dori de la „Grivița Roșie”, toți aceștia și încă mulți alții, ini­moși, isteți, harnici, perseverenți, dornici de înfăptuiri deosebite, — așa cum i-am regăsit în aceste luni, săptăm­îni și zile din preaj­ma marii sărbători, merită cu e­­gală îndreptățire să fie trecuți în cronica luptătorilor de frunte pentru înflorirea patriei. Mă opresc în cele din urmă la oamenii din lumea petrolului, poate și de aceea că despre mun­ca lor am scris cu ani în urmă o carte de reportaje. Revenind din nou printre ei, am fost im­presionat de realizările remarca­bile înfăptuite în scurt răstimp, de însuflețirea care le caracteri­zează activitatea în aceste zile. Bineînțeles că din ceea ce au realizat ei, numai o infimă par­te, cu titlu exemplificativ, va pu­tea fi consemnată în rîndurile ce urmează. Astfel, constructorii de utilaj petrolier ai uzinei ploieștene „1 Mai" aduc în dar cea de-a 500-a instalație de foraj realizată de ei în aceste zile. După cum se știe, prin perseverența și măiestria profesională care îi caracterizea­ză, ei au progresat neîncetat, astfel încît instalațiile produse de ei sînt apreciate și dincolo de ho­tarele țării. Drept confirmare, un 3DH, realizat de ei, la un înalt nivel tehnic, a fost distins cu o medalie de aur la un tîrg inter­național, în cursul acestui an.­­ Meșterii de la foraj, cu practi­ca meseriei de cîteva generații, au și ei realizări meritorii. Uti­lizând o instalație modernă de construcție ploieșteană, ei au rea­lizat un foraj de 5 315 metri a­­dîncime, ceea ce constituie un re­cord pe întreaga țară, situîndu­­se totodată pe un loc onorabil și pe plan mondial. Aici și-a spus cuvîntul nu numai priceperea ce­lor care au dirijat drumul către adîncime al sapei, dar și proiec­tanții și cercetătorii de la Insti­tutul de specialitate din Cîmpi­­na, care au făcut calculele și au elaborat formula noroiului de fo­raj. Deci iată noi metode, noi ini­țiative, noi idei. Ce înfăptuiri ale petroliștilor să mai amintim aici ? Depășirile în extragerea țițeiului ale celei mai tinere schele din țară, situată undeva pe dealurile dintre Pi­tești și Slatina ? Tonele de cocs de petrol livrate de instalația de concepție și fabricație româ­nească, intrată de cîteva luni în producție la rafinăria de Brazi ? Stăruința tenace și cura­ta joasă a celor care luptă împo­triva îmbătrînirii sondelor în ve­chile centre petrolifere din Valea Prahovei ? In spatele fiecăreia dintre aceste realizări — ca și a miilor de înfăptuiri de pe întreg cuprinsul țării — stau eforturile unor întregi colective, elanul creator, inițiativa, năzuința spre viitor, dăruirea de sine pusă in slujba unei cauze mari, — toate acele trăsături morale înălțătoa­re ce se manifestă cu o și mai deosebită pregnanță în aceste zile, omul nou creat de patria eliberată și totodată, la rîndul său, creator al acestei patrii. VASILE NICOKOVIC) 1944«196 A

Next