Apărarea Patriei, iunie 1965 (Anul 21, nr. 51-54)

1965-06-04 / nr. 51

M Ä PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ! 1­ immm anul XXI HiiÂKiroâ natrini -ir-U­d­I­d I­w­d U­d III 1# I NRÄ HI HI 8 PAGINI — I LEU «»«» ».. ...»«*.... « . _ ...................................................................................................................................««*«, ^»«^.n.v.v.v.v •.■ încheierea lucrărilor PLENAREI C.C. aL P.M.R. In zilele de 31 mai, 1 și 2 iunie 1965 a avut loc Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. La lucrările plenarei au participat, ca invitați, membrii Comisiei Centrale de Revizie, ai Comisiei Controlului de Partid, primii­ secretari ai comitetelor regionale de partid, șefii sec­țiilor C.C. al P.M.R., miniștri, președinții sfaturilor populare regionale, conducători ai organizațiilor de masă și ai unor instituții centrale de stat, redactori șefi ai presei centrale. Plenara Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a dezbătut : vize 1. Proiectul Directivelor Congresului al IV-lea cu pri­la dezvoltarea economiei naționale în perioada 1966—1970 2. Proiectul Directivelor Congresului al IV-lea cu pri­vire la dezvoltarea energeticii R. P. Române în perioada 1966—1975. 3. Proiectul de statut al partidului La dezbaterile care au avut loc în legătură cu primele două puncte la ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii : C. Scarlat, prim-secretar al Comitetului regional de partid Galați, V. Mateescu, președinte al Sfatului popular regional București, J. Fazekaș, ministrul industriei alimentare, D. Ba­­lalia, prim-secretar al Comitetului regional de partid Ploiești, M. Marinescu, ministrul industriei construcțiilor de mașini, P. Drăgoescu, președintele Consiliului învățămîntului de cultură generală din Ministerul Învățămîntului, A. Sen­­covici, ministrul industriei ușoare, A. Codarcea, președintele Comitetului Geologic, E. Țurcanu, prim-secretar al Comite­tului regional de partid Suceava, B. Almășan, ministrul mi­nelor și energiei electrice, V. Cazacu, prim-secretar al Comitetului regional de partid Iași, M. Suder, ministrul economiei forestiere, I. Stănescu, prim-secretar al Comitetu­lui regional de partid Oltenia, Gh. Călin, prim-secretar al Comitetului regional de partid Hunedoara, V. Roman, direc­tor al Editurii Politice, C. Drăgan, vicepreședinte al C.C.S., I. Marinescu, ministrul industriei metalurgice, N. Giosan, prim-vicepreședinte al Consiliului Superior al Agriculturii, I. Uglar, prim-secretar al Comitetului regional de partid Maramureș, Șt. Matei, prim-secretar al Comitetului regional de partid Argeș In dezbateri s-a subliniat că succesele obținute în dez­voltarea economică și social-culturală a țării în anii sesena­­lului demonstrează justețea liniei politice a partidului, întemeiată pe aplicarea creatoare a învățăturii marxist-leni­­niste la condițiile țării noastre, capacitatea sa de a mobiliza întreaga energie a poporului, resursele materiale ale țării în opera de construcție socialistă. Discuțiile au scos în evidență însemnătatea deosebită a orientării proiectelor de directive spre continuarea neabătută și în ritm susținut a politicii de industrializare socialistă a țării și de creștere cu prioritate a producției mijloacelor de producție — baza dezvoltării complexe și multilaterale a întregii economii naționale, precum și caracterul realist, mo­bilizator al sarcinilor de plan. Plenara a subliniat în mod deosebit eforturile ce trebuie depuse pentru lărgirea bazei de materii prime și pentru atragerea în circuitul economic a noi resurse, precum și importanța îmbunătățirii continue a repartizării forțelor de producție pe teritoriul țării în ve­derea dezvoltării economice armonioase a tuturor regiunilor. Un loc important în cadrul discuțiilor l-au ocupat pro­blemele legate de dezvoltarea energeticii în perioada 1966— 1975, spre a asigura îmbunătățirea continuă a alimentării cu combustibil și energie electrică a tuturor ramurilor eco­nomice și satisfacerea într-o măsură tot mai largă a necesi­tăților de consum ale populației. Participanții la dezbateri și-au exprimat aprobarea deplină față de măsurile prevăzute pentru întărirea bazei tehnico-materiale a agriculturii, consolidarea și extinderea rezultatelor pozitive obținute în dezvoltarea gospodăriilor agricole de stat și a cooperativelor de producție, mobilizarea susținută a rezervelor și a posibilităților existente în scopul creșterii producției vegetale și animale, în legătură cu volumul și amploarea investițiilor pro­puse pentru perioada 1966—1970, s-a subliniat că acestea vor asigura dezvoltarea și diversificarea producției, valorificarea superioară a materiilor prime, perfecționarea producției, creșterea productivității muncii. In cursul dezbaterilor au fost scoase în evidență măsu­rile preconizate pentru promovarea și extinderea tehnicii înaintate în toate ramurile economiei naționale, condiție principală pentru îndeplinirea sarcinilor prevăzute în planul pe anii 1966—1970, cît și măsurile pentru ridicarea continuă a calității produselor. Relevînd preocuparea constantă a partidului și guver­nului pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare economică cu țările socialiste, precum și pentru extinderea legăturilor economice cu celelalte state, vorbitorii s-au ocupat de sar­cinile ce revin tuturor ramurilor economiei naționale în vederea creșterii schimburilor comerciale externe. O mare atenție s-a acordat în discuții îmbunătățirii acti­vității de cercetare științifică fundamentale și aplicate cores­punzător nevoilor economiei naționale, dezvoltării învăță­­mîntului, formării și perfecționării cadrelor de specialiști. Vorbitorii au subliniat faptul că prevederile proiectelor de directive au ca scop principal ridicarea în continuare a nivelului de trai material și cultural al poporului prin creș­terea veniturilor, îmbunătățirea condițiilor de muncă și de locuit, a aprovizionării populației cu mărfuri, sporirea volu­­mului serviciilor, dezvoltarea mijloacelor de ocrotire a sănătății, de asistență socială și de protecția muncii. în dezbateri a fost relevată amploarea pe care a luat-o întrecerea socialistă, în cadrul căreia oamenii muncii obțin însemnate succese în realizarea planului de stat și în înde­plinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului. în plenară au fost făcute propuneri și sugestii de com­pletare și îmbunătățire a unor prevederi din proiectele de directive. Plenara a adoptat în unanimitate proiectul Direc­tivelor Congresului al IV-lea cu privire la dezvoltarea eco­nomiei naționale în perioada 1966—1970 și proiectul Direc­tivelor Congresului al IV-lea cu privire la dezvoltarea ener­geticii R. P. Române în perioada 1966—1975 și a hotărît ca după îmbunătățirile propuse în cadrul discuțiilor, proiectele să fie date publicității pentru a fi dezbătute pe larg în orga­nizațiile de partid, în adunări cu masele de oameni ai muncii, în presă, după care vor fi supuse dezbaterii și aprobării Congresului partidului. La discuțiile pe marginea proiectului de statut au parti­cipat tovarășii : C. Drăgan, vicepreședinte al C.C.S., A. Alexa, procuror general al R. P. Române, C. Nădejde, adjunct al ministrului învățămîntului, B. Solomon, vicepreședinte al Tribunalului Suprem al R. P. Române, B. Zaharescu, membru corespondent al Academiei R. P. Române, S. Bughici, șef de secție la C.C. al P.M.R., I. Banc, prim-secretar al Comitetu­lui regional P.M.R. Mureș-Autonomă Maghiară, C. Pîrvu­­lescu, președintele Comisiei Centrale de Revizie a P.M.R., I. Iliescu, șef de secție la C.C. al P.M.R., M. Berghianu, prim-secretar al Comitetului regional P.M.R. Cluj, Gh. Stoica, șeful Direcției organelor locale ale puterii de stat, A. Vijoli, ministrul finanțelor. Exprimîndu-și deplinul acord cu proiectul de statut, vorbitorii au arătat că el reflectă stadiul actual de dezvoltare a partidului, creșterea forței și maturității sale, a rolului său conducător în toate domeniile vieții sociale, coeziunea și unitatea sa de nezdruncinat, profundul democratism de care este pătrunsă întreaga activitate a partidului, legăturile sale strînse cu masele largi de oameni ai muncii. In discuții s-a relevat pe larg însemnătatea prevederilor proiectului de statut, care subliniază rolul și sarcinile cres­­cînde ale organizațiilor de partid, aplicarea consecventă a democrației interne de partid și a principiului muncii colec­tive, întărirea continuă a disciplinei de partid, participarea activă a tuturor membrilor de partid la elaborarea și reali­zarea politicii marxist-leniniste a partidului. Numeroși vorbitori au apreciat importanța prevederii proiectului de statut cu privire la desființarea stagiului de candidat, care reflectă schimbările calitative ce au avut loc în viața partidului, în societatea noastră. Plenara a hotărît în unanimitate să supună Congresului propunerea ca partidul să poarte denumirea „PARTIDUL COMUNIST ROMÂN“, corespunzător etapei actuale de dez­voltare a societății noastre, etapă a desăvîrșirii construcției socialiste și țelului final al partidului — construirea socie­tății comuniste. Participanții la discuții au făcut, de asemenea, propuneri de îmbunătățire a unor articole ale proiectului de statut. Plenara a adoptat în unanimitate proiectul de statut și a hotărît publicarea lui, cu îmbunătățirile propuse, în ve­derea dezbaterii în organizațiile de partid și în presa de partid, după care va fi supus dezbaterii Congresului. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, prim-secretar al C.C. al P.M.R., referindu-se în faptul că în anii luptei ilegale a Partidului Comunist au activat, sub conducerea directă a partidului sau în diferite organizații de masă conduse de partid, mii și mii de revoluționari, a arătat că cei mai mulți dintre aceștia au adus o contribuție activă la lupta partidului și au suferit represiunile regimului burghezo-moșieresc. El a propus ca membrilor Partidului Muncitoresc Român, care în anii regimului burghezo-moșieresc, fără să fi fost membri de partid, au desfășurat o activitate permanentă în mișcarea revoluționară, sub conducerea directă a Partidului Comunist Român sau în organizațiile de masă conduse de partid și au avut o comportare demnă față de dușmanul de clasă, să li se acorde vechimea în partid din momentul intrării lor în miș­carea revoluționară. De asemenea, ținînd seama că Partidul Muncitoresc Român este rezultatul unirii Partidului Comu­nist cu Partidul Social-Democrat, membrilor P.M.R. pro­veniți din fostele partide social-democrat și socialist, care au făcut parte din aceste partide în anii regimului burghezo­­moșieresc, să le recunoască vechimea în partid de la data înscrierii lor în Partidul Social-Democrat sau în Partidul Socialist. Propunerile făcute au fost însușite în unanimitate de Plenara C.C. al P.M.R. urmînd a fi supuse aprobării Con­gresului partidului, în încheierea dezbaterilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că marile rezultate obținute în realizarea preve­derilor planului de 6 ani constituie baza temeinică a dezvol­tării în continure a economiei noastre naționale. Vorbitorul a analizat pe larg în cuvîntul său sarcinile care revin mi­nisterelor, organelor de stat și economice, organelor și orga­nizațiilor de partid în lupta pentru înfăptuirea obiectivelor viitorului plan cincinal, care constituie un adevărat program de dezvoltare multilaterală a întregii noastre societăți. în continuare, primul secretar al C.C. al P.M.R. s-a referit la necesitatea organizării unei largi și temeinice dez­bateri a proiectelor de directive ale Congresului al IV-lea în întregul partid, de conducerile ministerelor și altor instituții centrale, cu participarea celor mai competenți specialiști și a oamenilor de știință, de organizațiile sindicale, de tineret, de femei, de uniunile de creație și alte organizații de masă și obștești, de toți oamenii muncii. Proiectele de directive și proiectul de statut vor trebui să stea în centrul atenției conferințelor regionale de partid, care vor avea loc în cursul lunii iunie a.c. Presa, radio-televiziunea, întreaga propagandă de partid trebuie să aibă în această perioadă drept principală preocu­pare tratarea aprofundată a problemelor fundamentale cu­prinse în aceste documente și reflectarea largă a dezbaterii lor de către întregul popor. Dezbaterile vor trebui astfel organizate încît să contribuie la îmbunătățirea întregii acti­vități a partidului, la întărirea continuă a rolului organizator și mobilizator al organizațiilor de partid. Partidul nostru — a spus în încheiere tovarășul Nicolae Ceaușescu — a demonstrat că este o forță uriașă, a cărei politică este urmată cu nemărginită încredere de întregul popor și avem convingerea că, sub conducerea sa, oamenii muncii din patria noastră vor îndeplini cu succes marile sarcini care ne stau în față. IN CINSTEA CONGRESULUI PARTIDULUI Cuvinte la ordinea zilei , îndeplinim — depășim Scrisorile ce ne sosesc zilnic la redacție oglin­desc însuflețirea cu care întâmpină militarii cel de-al IV-lea Congres al partidului. Ridicarea ca­lității muncii, dobîndirea calificativelor foarte bune și bune, îndeplinirea fermă a misiunilor — iată spre ce canalizează comandanții, orga­nizațiile de partid și de U.T­M. eforturile în­tregului personal Cuvintele ÎNDEPLINIM șI DEPĂȘIM angajamentele luate în întrecerea socialistă au devenit de o largă uzualitate, și nu la ordinea zilei. Iată ce ne scriu corespondenții noștri voluntari despre entuziasmul acestor zile: Pe măsura exigențelor sporite Locotenent-colonel V. Pal . — Vă scriu despre artileriștii din plutonul ofițerului Petre Rîcu, despre mun­ca și realizările lor. Obiectivul în­trecerii este menținerea titlului de frunte. Care sînt perspectivele ? Pu­tem spune că la prima verificare, ce va fi organizată pe unitate, angaja­mentul va deveni fapt. Pînă acum 80 la sută din ostași și-au îndeplinit angajamentul, obținînd titlul de frunte, iar echipele de servanți co­mandate de caporalii Parascani și Pența și-au îmbogățit tradiția cu câte o nouă diplomă de „Subunitate de frunte“. „M-am convins, nu o dată, ne spune ofițerul Rîcu, că pentru obținerea titlului este necesar nu numai să îndeplinim ceea ce am realizat a­­nul trecut, ci să ne autodepășim, să realizăm totul pe măsura exigen­telor actuale...“ ...Comandantul subunității le vorbește ostașilor despre tradiții. Muncește cu fiecare servant în parte si trăiește satisfacția că a­­proape toți și-au depășit angaja­mentul, însușindu-și și cea de a doua specialitate. Cu­­ gradații pre­gătește minuțios programul de in­strucție. La aplicația cu trageri de luptă, majoritatea „tancurilor“ au fost distruse din prima lovitură. Maior N. Zglobiu : — Sarcini de serviciu m-au purtat în aceste zile prin mai multe unități. Peste tot te impresionează nu numai entu­ziasmul, ci și preocuparea pentru calitate, pentru rezultate maxime. Consult carnetul de corespondent... ...Se conturau primele rezultate. Căpitanul A. Samfireag însă nu era pe deplin satisfăcut. Erau sub posibilități. Și bateria se angajase ca in cinstea Congresului să-și mențină titlul de frunte. Analizînd rezultatele, a găsit tot­odată calea spre maximum de randament. Trebuia să se ocupe mai mult de pregătirea metodică și pedagogică a gradaților , să so­licite mai mult opinia colectivă în menținerea entuziasmului și dez­voltarea răspunderii personale. Așa a și procedat. Rezultatul • bateria a dobîndit și anul acesta titlul de frunte, înde­­plinindu-și angajamentul luat în cinstea Congresului. ..O altă filă de carnet. Însem­nări din unitatea în care muncește ofițerul 1. Apostol. Aci, aproape 400 de militari au raportat deja că angajamentul lor individual, de a deveni militari de frunte, a fost Îndeplinit ; 18 subunități sînt pre­gătite pentru a fi verificate , altele, printre care și plutonul locotenen­tului Virgil Barna, au și cucerit tit­lul ; mecanicii conductori­­ se evi­dențiază în mod deosebit caporalii T. Olaru, I. Mare și D. Teja) sînt hotărîți să-și depășească angaja­mentul — reușind ca pînă zilele trecute să prelungească durata de funcționare a motoarelor de pe tancuri cu aproape 2 900 km. Peste tot ,auzi : „Am îndeplinit“ sau­, „vom depăși propriile noastre anga­jamente“. Cuvinte cu o profundă semnificație. Succesul tău — succesul colectivului Maior H. Topilă . — Succesiv, sub­unitățile batalionului forțează cursul de apă. Totul decurge in perfectă ordine. Comandantul uni­tății pare mulțumit. Locurile de trecere au fost bine alese. Și asta, datorită modului ireproșabil în care a acționat patrula de cerce­tare. ...Căpitanul Tr. Stanciu a rostit numele sergentului Tr. Lăzărescu, caporalilor L. Zgură, I. Ghencea și I. Dosan. Ei au fost trimiși să cerceteze căile de acces către Jiu, adîncimea, lățimea, viteza și fun­dul apei. Alegerea nu a fost î­­tîm­­plătoare. Sînt gradați care de fie­care dată acționează după princi­piul : succesul tău dezvoltă succe­sul colectivului, al subunității din care faci parte. Așa au acționat și de data aceasta. Contribuția lor la îndeplinirea misiunii de către sub­unitate a fost apreciată de merit. Iar exemplul lor a însuflețit și pe alți militari. Succesul subunității însumează zeci și zeci de succese individuale, însumează calitățile proprii ostașului nostru hotărît să-și pună in valoare toate forțele, entuziasmul tineresc. Locotenent-major Gh. Ciob­an . — Se execută o ședință de tragere cu automatul. In poligon optimism, siguranță, încredere în cunoștințe și în calitățile armamentului. A tras primul pluton. Obiectivul sta­bilit în întrecere, de a obține cali­ficativul foarte bine, a fost atins. Soldații A. Văduva, H. Alexandru, D. Moț și alții au confirmat și de astădată că și-au însușit cu temei­nicie calitățile de buni trăgători. ...Intre timp, vremea a devenit capricioasă. Gei din plutonul doi erau îngrijorați. Apăruseră greu­tăți neprevăzute și pe deasupra aveau de executat tragerea cu masca contra gazelor pe figură. Acum aveau să-și spună cuvîntul orele de antrenament, exigența co­mandantului, spiritul de Întrajuto­rare. Răpăitul ploii se pierde în bubu­itul seriilor scurte ale automatelor. Țintele sînt lovite una cîte una. Un nou calificativ foarte bun, adus de plutonul doi, avea să se adau­ge celorlalte succese. Secvențe din viața ostă­șească, din tumultul acestor zile. Ele exprimă entuziasm, fermitate, hotărîrea de a în­­chi­­de cs­e îîtâi frumoase rea­­lizări celui de-al IV-lea Con­gres al Partidului Muncitoresc Român. Dînd viață angajamentelor luate în întrecerea socialistă, militarii sînt hotărîți să în­tâmpine cu succese deosebite cel de-al IV-lea Congres al partidului. Ca urmare, numeroase subunități au dobindit titlul de frunte în clișee: Locotenentul­ major C. Pascaru (stingă) și locotenentul-m­ajor E. Chelemen (dreapta). Plutoanele comandate de ei se mîndresc și în acest an cu înaltul titlu ostășesc. Foto: ST. IONESCU B­as­g­a­g­g­a­m­ie maturiajii Ce repede trece timpul !... Au­zim adesea aceste cuvinte rostite nu doar cu o nostalgică părere de rău pentru vîrsta ce a fost depășită, ci mai ales cu min­­dria omului care, împlinindu-și datoria, este gata să pornească la noi bătălii. Oamenii au învățat să mă­soare scurgerea timpului nu du­pă filele calendarului, ci după înfăptuirile din jur la care sînt cu toții părtași. în anii aceștia ai maturității, chibzuință se îm­pletește organic cu entuziasmul, judecata rece cu sentimentele cele mai fierbinți. Certitudinea aceasta mi-am reconfirmat-o și aici, într-o unitate mecanizată, unde am mai fost în urmă cu peste doi ani. — Ce repede trece timpul mi-am spus gîndindu-mă nu la cele peste opt sute de file rupte din calendar, ci la succesele adu­nate în acest răstimp. Am ajuns în unitate chiar în ziua cînd avea loc bilanțul unei inspecții. Șeful comisiei a avut cuvinte calde de apreciere pentru mulți dintre cei aflați în sală. Am auzit la un moment dat numele unui ofițer. Am avut o mică tresărire. Era un coman­dant de companie pe care l-an­ cunoscut într-o vreme cînd nu avea prilej să fie mulțumit nici de sine și nici de subordonați (în paranteză fie spus, nemul­țumirea sa viza mai ales pe un comandant de pluton). — Muncești, te zbați — spunea atunci comandantul companiei, dar dacă nu ai comandanți de plutoane... — Nu aveți comandanți de plutoane?, l-am întrebat. — Ei, ba da, numai că, vedeți, de cele m­­ai multe ori trebuie să fac eu și treaba unora dintre ei. Și nu pot să mă împart... De ce nu-i ajutați ? Sînt Li nor — Credeți că nu-i ajut ? Toată ziua le spun. Dar nu toți înțeleg... Mi s-a părut atunci că deslu­șesc în vocea ofițerului o anu­mită nerăbdare, un fel de di­buire în drumul către inima omului și­­ l-am­­ solicitat să-și aștearnă gîndurile pe hîrtie, sub forma unui articol pentru ziar, în fața hîrtiei albe.. ofițerul chib­zui în ce fel l-ar putea îndru­ma pe locotenentul-major Matei Szinder ca să se ocupe mai mult de instruirea și educarea subor­donaților, să formeze din fiecare ostaș un bun trăgător. Socoti ni­merit să-l compare cu un alt co­mandant de pluton din companie, care, avînd posibilități asemănă­toare, obținea succese din ce în ce mai evidente. Și-a intitulat articolul „Aceleași condiții, re­zultate diferite" și l-a semnat­­ căpitan Gh. Medeleanu. — Să știți că a avut efect articolul — îmi spune acum co­mandantul companiei.. Azi pluto­nul comandat de locotenentul­­major Szinderca este cel mai bun din companie. Am în el un sprijin de nădejde. Fără îndoială, ziarul a venit în ajutorul comandantului de com­panie, dar cel mai bun ajutor și l-a dat singur. A învățat din experiența celorlalți comuniști, din experiența sa proprie, că un succes oricît de neînsemnat e Maior T. MARGINEANU Continuare în vnal 3-a

Next