Apărarea Patriei, ianuarie-iunie 1970 (Anul 26, nr. 1-52)

1970-06-03 / nr. 22

Pa9 2 v Răspunzind chemării partidului, militarii participă, alături de oamenii muncii, la bătălia reconstrucției. Peste tot, unde este nevoie, ei acționează cu aceeași fermitate și abnegație pentru infrîngerea greutăților cauzate de inundații, pentru ca in jude­țele lovite de calamități viața să-și reia cu­ mai grabnic cursul normal Nr. 22 (6016) AP­ĂR­ARE­A PATRIEI i­ n municipiul Satu Mare, greu lovit, viața începe să reintre pe făgașul ei firesc. Eroica bătălie pentru o cia mai grab­nică normalizare a vie­ții economice continuă cu succes. S-a restabilit alimentarea întreprin­derilor cu apă industrială și ener­gie electrică, sînt repuse în funcțiune sute de mașini, utilaje și agregate. Efortului depus de colectivele în­treprinderilor i se alătură și efor­tul „oamenilor în kaki“, cum îi nu­mesc localnicii pe militarii noștri. Sânt aceiași care în zilele de grea Încercare, cu brațele lor vînjoase, au săvîrșit adevărate acte de eroism pentru salvarea oamenilor și a bu­nurilor lor, toată dăruirea, sânt aceiași care nu au participat la transportul sinistraților, la a­­provizionarea acestora cu alimente și apă potabilă , sînt aceiași care, mobilizați de îndemnul însuflețit»­ al tovarășului Nicolae Ceaușescu cu prilejul vizitei în Satu Mare, răs­pund PREZENT acolo unde situația o cere ; sînt dintre oamenii care, de la declanșarea stihiei apelor și pînă acum, au uitat, pare-se, ce este odihna. Citesc pe fețele lor hotărîrea, dîr­­zenia de a da totul, de a face totul pentru ca urmările dezastruoasei re­vărsări pe care le văd în jurul lor să fie șterse cit mai repede. Loco­tenent-colonelul Gh. Ene, maiorii A. Cozub, X. Filimon, D. Lazăr, C. Spătaru, S. Opreanu, V. Siminciuc căpitanii V. Lupșe, A. Totok, I. Var­­ciuc, V. Ivanciuc, locotenenții V Pituț, I. Mareș, sublocotenenții St. Ghiula, O. Deac, Gh. Abr­udan, ser­­genții-majori V. Rain și V. Popi sînt de acum cunoscuți de întreaga populație a municipiului. Ei și sub­ordonații lor au participat în aceste zile la lucrări de terasare a gării Satu Mare, la repararea căilor ferate pe liniile Satu Mare — Halmeu și Satu Mare — Baia Mare, contribuind astfel la punerea în circulație a tre­nurilor cu 8 zile mai devreme decît se preconiza ; se asigură astfel a­­provizionarea populației sinistrate și transportul materialelor­­ de con­strucție, atît de necesare aici.­­ La IPROFIL, la uzina electrică, la stația de­ pompare a apei, la întreprinderea ,.l Septembrie“, la fabrica de cărămidă, alături de mun­citori, militarii au luat parte ac­tivă la curățirea mașinilor, utila­jelor, cuptoarelor, la pregătirea pen­tru procesul tehnologic a materiilor prime. Tovarășii ,din organele de partid și de stat, din întreprinderi au apreciat elogios contribuția mi­litarilor la cartierele lovite fără milă de furia sălbatică a apelor dezlănțuite parcurgemi străzile Gh. Barițiu, Chendi, Argeșului, Botizului, Marga­retelor, Trandafirilor... O priveliște neînchipuit de dramatică, apoca­liptică. Pe locotenent-colonelul V. Ro­­tundu îl găsim pe strada Barițiu. Aici, începînd de la 25 mai mili­tarii de sub comanda sa muncesc intens la construirea de barăci pen­tru adăpostirea sinistraților. 11 ba­răci sînt date deja în folosință. In ele s-au și instalat 190 de familii (50$ persoane). Militarii de sub comanda căpi­tanului Ion Ștefan, care muncesc din zori și pînă la lăsarea serii, au efectuat 21 600 ore de lucru și vor executa încă atîtea cît va fi nevoie pînă la terminarea grupu­lui de barăci pe care urmează să le construiască. Am notat în carnet numele sergentului I. Marin, al ca­poralului A. Varvaroi, ale soldaților C. Strîmbu, Gh. Băran și ale altora, despre care tehnicianul constructor Iosif Bacoși de la Combinatul de exploatare și industrializare a lem­nului ne-a spus : „Harnici și minu­nați oameni !“ Intr-un alt cartier al orașului, pe strada Amarului, a apărut ca din pămînt un șantier. O activitate fe­brilă. Și aici­­ se construiesc barăci. Conducerea operațiunilor a fost în­credințată locotenent-colonelului I Pălușan, sosit în Satu Mare din altă garnizoană, în zilele de grea încer­care, cu 3 subunități. Totul se des­fășoară organizat, cu precizie de stat major. Căpitanul M. Bei, cu 5­, de militari și 9 mașini transportă neîntrerupt de la rampa de descăr­care panouri sosite de la Lotru și Cîmpina pentru barăcile ce urmea­ză a fi instalate aici. Soldații C. Brumă, Gh. Bușoi și P. Eduțan, șoferi, au înscrise în foile de parcurs cele mai multe transporturi efectuate pînă acum. Soldații din acest detașament știu că de ei depinde înaintarea fron­tului de lucru la barăci și, ca atare, de la un transport la altul reușesc să reducă timpul de încărcare și descărcare a mașinilor. Construcția barăcilor se efectu­ează de militarii subunităților co­mandate de căpitanii V. Ghicu­­lescu și D. Baltag. Unul constru­iește pe stînga, altul pe dreapta unei „străzi“ trasate de ei pe un teren unde creștea porumbul acum luat de ape. Sînt din unități dife­rite. Intre ei s-a pornit o în­trecere sub lozinca „Mai repede și mai bine !“. Și intr-adevăr mili­tarii se întrec pe ei înșiși. Sînt de diferite profesii, dar privindu-i cum minuiesc testele, ciocanele, fierăstra­­iele și alte unelte, ar crede că sînt dulgheri și tîmplari de mare clasă. La întrecerea lor s-a alăturat și o subunitate din trupele de secu­ritate care lucrează cu aceeași hăr­nicie, pe o alee apropiată, la con­strucția unui alt grup de barăci. Este o întrecere în care militarii de aici s-au avîntat cu toată ener­gia, cu tot elanul lor tineresc, între­cere de rodul căreia se vor bucura cele 243 familii sinistrate care ur­mează a fi cazate aici. Un bătrîn, stînd pe un scăunel cu o bocceluță alături, așteptînd să ocupe o încăpere în baraca aproape gata, privindu-i pe militari, vorbea ca pentru sine : „Sînt de două ori salvatorii noștri. Ne-au scos din casă și tot ei ne vor ajuta să avem iar un acoperiș deasupra noastră“. Colonel N. PANDELE Trimișii și corespondență noștri ne relatează de la fa­ța locului : 1 Satu Mare: PREZENT! Acolo unde situa­tia o cere *■ Oa­meni harnici, mi nu­na fi • „Sunt d­e doua ori salvatorii noștri/! TOTUL PENTRU REFACERE, TOTUL PENTRU NORMALIZARE!­u mii im tui.­RIMIRE NOASTRE OSTASESTI PEÊÊKK/EK mmm De zece zile, mili­tarii feroviari mun­cesc cu îndîrjire, a­­lături de muncitorii ceferiști, de specia­liștii ministerului a căilor ferate, pentru reda circulației două poduri de pe importanta magis­trală de oțel Bucu­rești—Oradea : podul de peste Mureș, de lângă Teiuș, și cel de la Blaj. La podul Mureș, furia apelor a dis­trus terasamentul căii ferate și șoseaua alăturată, formin­­du-și o nouă albie cu adîncimea de 10 metri. Aici au fost descărcate și intro­duse în terasamente peste 300 de vagoa­ne de piatră ; au fost construite un nou pod de cale ferată și un pod rutier. Sunnetiștii militari au bătut, în timp re­cord, 108 piloți. Con­stantin Drăgan, ingi­ner șef al Trustului de construcții de căi ferate București, ne-a declarat că­ sprijinul acordat de militarii feroviari comandați de locotenent-colone­lul Emil Tînjeală a fost hotărîtor pentru reușita acțiunii de refacere."„...Au mun­cit cu o dăruire care m-a impresionat. Toți au fost admi­rabili dar nu mă pot reține să nu fac și cîteva evidențieri. Ii consider excepționali specialiști în lucră­rile de căi ferate pe maiorul A. Apetrei, Teiuș, Blaj Militarii feroviari Pe magistralele de oțel pe maiștrii militari clasa I Gh. Panica, N. Rotaru și I. Ca­za­cu“. De altfel cei trei maiștri militari și-au pus semnăturile pe aproape toate marile poduri de căi ferate construite în ultimii 25 de ani : pe linia Salva—Vișeu, la Si­­ghet, și la Giurgiu, la Bumbești—Live­­zeni. La ora cînd citiți aceste rînduri, podul de peste Mureș și șoseaua au fost re­date circulației. Mă aflam lingă ei cînd peste noul pod a tre­cut prima locomo­tivă. S-au privit, și unul din ei a spus doar atît : „Aici, am terminat. Să ne gră­bim la podul de la Blaj“. La Blaj, viitura Tîrnavei Mici a de­plasat și înclinat una din culeele podului." Militarii au bătut aici 42 de piloți, pe care se va face o palee provizorie. Cu ajutorul ei vechiul pod va fi deplasat și lungit cu 15 metri. I-am găsit în plină activitate pe subor­donații căpitanului Al Gavriș și ai loco­tenenților Gh. Nea­­goe și V. Marcovici. Ne povestea colone­lul Fl. Bodogai că sergentul M. Gon­geanu, sudor, a de­montat singur calea ferată de pe podul avariat, iar sergen­tul Emil Hrihorov — pe care soția i-a anunțat printr-o te­legramă că apele Dunării le-au luat casa, le-au luat­ tot — s-a aflat mereu acolo unde era mai greu. Constituie exemple personale comandan­ții de grupe — ser­gent D. Negoi, capo­ralii C. Tudora, Gh. Lungu, Gh. Funieru, M. Huhulea și P. Spi­rache. Colonelul Eugen Aron ne spunea : „Avem ostași minu­nați. Prin faptele lor dau dovadă, în aceste zile grele, pentru întreaga țară, de o mare putere de muncă, de curaj, bărbăție și eroism. Și acum, ca întot­deauna, în frunte au fost comuniștii, uteciștii. De fapt în aceste zile cu toții s-au întrecut pe ei înșiși. Aprecierile co­mandantului suprem, tovarășul Nicolae Ceaușescu, ne-au îm­bărbătat, ne-au tur­nat în suflete do­rința fermă de a ne îndeplini în conti­nuare, cu și mai multă forță, îndato­ririle față de popor“. Colonel C. CONSTANTINESCU ZI SI NOAPTE­­A DATORIE Alba, Hunedoara: "•1 După trecerea primei viituri pe rîul Mureș —­ ne transmite din Alba Iulia maiorul Mihai Buzenchi — cetățenii județelor Alba și Hu­nedoara au trăit iarăși, recent, clipe grele. Noua creștere a apelor impu­nea alte măsuri pentru menținerea căilor de comunicații rutiere, ridi­carea de noi diguri de protecție etc.împreună cu populația, militarii din unitățile din care fac parte locotenent-colonelul G. Nanu, ma­iorul Gh. Vădeanu, în condiții deo­sebit de grele, ziua și noaptea, în­­tr-un efort continuu, au muncit la refacerea digurilor, la protecția municipiului Alba Iulia, a comunei Ilia din județul Hunedoara și la asigurarea viabilității comunicațiilor Teiuș—Blaj. Vințul de Jos—Orăștie. La ora cînd transmit aceste rîn­duri se lucrează cu intensitate spo­rită la refacerea și consolidarea căilor ferate și a podurilor, la eva­cuarea apelor din localitățile intf­­­date. Cine s-a remarcat în aceste ac­țiuni ? Greu de­ spus, pentru că toți militarii — de la comandant la sol­dat — și-au concentrat întreaga lor putere de muncă, au pus suflet în tot ceea ce au făcut pentru salva­rea oamenilor și refacerea obiecti­velor distruse. Dej: • In corespondența transmisă din Dej de maiorul Ion Ciucă se spune : Militarii dislocați aici din marea noastră unitate pentru a ajuta la lupta contra calamităților și-au adus, zilele acestea, contribuția la repunerea în funcțiune a 12 obiec­tive industriale, au amenajat un drum de varientare de 500 m prin care se asigură circulația pe șo­­sele naționale importante, au con­struit 5 podețe, un pod pe suporți, 2 poduri pe pontoane, au des­cărcat 2 500 tone piatră necesară pentru refacerea căii ferate, au re­făcut 3 km terasamente, au deblo­cat și au pus în stare de funcțio­nare 10 stații importante de cale ferată, au recuperat 150 garnituri de mobilă și 140 tone de alte bu­nuri materiale. Subunitatea coman­dată de locotenentul Andrei Petea, într-o noapte, pe ploaie, a construit, în 10 ore, un pod de lemn în lungime de 20­ metri. Mediaș . Printre multiplele activități care au loc în municipiul Mediaș, în vederea reluării cursului normal al vieții, se numără și construirea, în prima urgență, a 7 barăci cu 70 de camere pentru adăpostirea unor familii sinistrate. Organizați în două schimburi, militarii de sub coman­da sergentului-major Ion Ciungan dovedesc pricepere și îndemînare. Se remarcă în mod deosebit echi­pele soldatului Gh. Buzoianu și ca­poralului Nicolae Matei — ne in­formează locotenent-colonelul N. Duralia. • Pe adresa Școlii militare de maiștri și subofițeri „Gheorghe Lazăr“ din Sibiu a sosit următoar­ea scrisoare din partea comitetului de partid al întreprinderii „Emailul Roșu“ din Mediaș : „Prin prezenta vă facem cu­noscut că echipa de militari, con­dusă de căpitanul D. Cărămidă, s-a achitat cu cinste de misiu­nile încredințate. Timp de patru zile a lucrat, alături de munci­tori, pentru repunerea în func­­țiune a întreprinderii. Pe această cale aducem mulțumiri milita­rilor și școlii pe care au re­prezentat-o cu cinste“ Bistrița - Năsăud. ’•i Subunitățile comandate de lo­cotenent-colonelul Octavian Buhatir au depus eforturi deosebite pentru refacerea podului de cale ferată din localitatea Ciociu, avariat de furia apelor. Podul a fost redat circulației cu două zile mai devreme decît prevederea inițială. In pre­zent se lucrează la consolidarea lui. Zeci și sute de tone de piatră sînt descărcate și așezate în locurile stabilite. Pentru munca depusă, mi­litarii au fost felicitați de primul secretar al comitetului județean de partid Bistrița-Năsăud, tovarășul Adalbert Crișan, și de ministrul transporturilor. De asemenea, merită să fie amin­tite eforturile militarilor de sub comanda maiorului Gh. Vulpe care, după ce au refăcut calea ferată pe o distanță de 200 de metri în drep­tul localității Sârățel, s-au deplasat la Livezile, unde au contribuit la repararea și consolidarea căii ferate ce duce la Vatra Dornei. (Locote­nent colonel George Pirghie) AJUTOR PROMPT ȘI PREȚIOS _> ■> Lipova . Orașul și-a deschis larg feres­­trele spre un soare care se inca­­­păținează să rămină ascuns după norii din care se cern, trist, picuri mărunți și reci. Zidurile poartă greaua pecete a apelor ridicate cindva pînă sub ferestre, pînă sub streșini, pînă în tavan. Aici, ca și în atîtea alte locuri, alături de oamenii muncii, militarii au înscris pagini eroice în lupta cu stihiile, iar acum contribuie la șter­gerea urmelor calamității, la nor­malizarea vieții. Ne aflăm într-o zonă unde un grup de militari în frunte cu lo­cotenenții Marcu Dumitru și Ne­gru Gheorghe ajută la degajarea molozului unor case distruse de ape. Un grup de sinistrați ne încon­joară, exprimîndu-și recunoștința față de militari, față de elevii unei școli militare de ofițeri de rezervă, mulțumită cărora populația a fost prevenită la timp de inundații și ajutată să-și pună la adăpost mare parte din bunuri, să-și salveze viața. Acum militarii ajută la in­stalarea corturilor. In ziua cînd ne aflam în locali­tate, Mureșul încerca pe alocuri di­gul de pămînt de pe străzile de lingă­ gară. Se aștepta o nouă viitură și militarii fuseseră soli­citați să întărească digul. Printre ei, sergentul Vasile Bucur , chiar și în perioada de vrif a inundațiilor, el a comandat un pluton de militari care, lucrînd in trei schimburi, la Lipova Băi, a contribuit la ridicarea producției zilnice de sticle îmbuteliate cu apă minerală de la 35 000 la 170 000 bucăți. Șeful stației C. F. R., tov. Ro­mulus Stangic, ne spune : „Am primit și primim un ajutor prompt și prețios din partea mili­tarilor și la consolidarea și dega­jarea căii ferate. Chiar în acest moment, subunitatea comandată de locotenent-colonelul Diaconescu, venită din alt oraș, contribuie la consolidarea unui pod“. Centrala termică a cvartalului de blocuri a fost și ea pusă în stare de funcțiune cu sprijinul milita­rilor, acolo acționînd o echipă al­cătuită din elevii Ion Nistor, Toma Dumitrescu, Mihai Banu, Pompiliu Stoica, — ingineri electromecanici. Din beciurile locuințelor și clă­dirilor publice, pompierii militari au scos mîlul și tot ei sînt cei care din cisterne mari distribuie popu­lației apă potabilă. Orașul se ridică din mii și apa poluată , se cer noi eforturi în dru­mul spre normalizarea vieții. Mi­litarii își înscriu efortul în efortul general. Locotenent-colonel C. BOTONCEA ACUM: RECONSTRUCȚIA­­ OPERĂ TOT ATIT DE EROICĂ (Urmare din pac. I) In această atmosferă in care fiecare cetățean are, mai mult ca oricînd, sentimentul că aparține țării și țara, la rîndu-i îi aparține, ritmurile muncii în județele lovite de­ calamități înregistrează gra­fice uimitoare. De pe acum, cea mai mare parte a întreprinderilor, cooperativelor agricole și instituțiilor din zonele afectate de inun­dații și-au reluat activitatea, multe lucrînd deja cu intreaga capa­citate. În telegramele trimise Comitetului Central, tovarășului Nicolae Ceaușescu, comitetele județene raportează, odată cu a­­ceste vești de pe frontul refacerii, și despre asumarea de către cei ce muncesc a unor angajamente suplimentare în producție. De mi­nunată expresie a conștiinței socialiste, a răspunderii civice, a te­merității și încrederii în sine constituie aceste angajamente luate acolo unde revărsările au oprit pentru o vreme munca în uzine și au provocat pagube colosale ! Ideea directoare a depășirii actualelor greutăți pricinuite de calamități, a asigurării, pe mai departe, a dezvoltării dinamice a economiei naționale, a înfăptuirii mărețului program elaborat de Congresul al X-lea inspiră muncitorimea,­ țărănimea, intelectualita­tea Republicii Socialiste România la un efort atotcuprinzător. în întreaga țară se amplifică bătălia producției, se înzecesc eforturile din întreprinderile industriale, unitățile agricole pentru realizarea unor producții suplimentare cît mai mari și de bună calitate, pentru recupera­rea grabnică a pagubelor produse economiei, înfăptuirea și întregime a sarcinilor de plan pe acest an în industrie și asigurarea unei recolte bune în agricultură. Oamenii muncii de cele mai diver­se categorii își iau angajamente solemne și zi de zi acestea sînt înde­plinite, printr-o uriașă mobilizare a forțelor și energiilor. Pretutin­deni în țară se desfășoară o activitate impresionantă pe tărîmul creației materiale și spirituale, pentru încheierea cu succes a cinci­nalului 1966—1970 și pregătirea condițiilor înfăptuirii Grandiosului plan pe anii 1971—1975. E lupta întregului popor-constructor, sub steagul partidului, pentru un mîine senin în care distrugerile din primăvara lui 1970 vor fi doar amintiri dureroase. ...Și pînă acum, în întreaga noastră activitate, în toate rezul­tatele obținute în construcția socialistă, în creșterea bunăstării po­porului s-au evidențiat unitatea și hotărîrea de muncă a națiunii noastre socialiste — arăta tovarășul Nicolae Ceaușescu în cuvîn­­tarea ținută la Slobozia ; această unitate nu s-a manifestat însă niciodată cu atîta tărie — aș putea spune — ca în aceste zile grele. Aceasta este o dovadă a nivelului înalt de conștiință al na­țiunii noastre socialiste, a notarii și întregului popor ca, strîns unii in jurul partidului, să facă totul pentru a învinge orice greutăți, pentru a asigura edificarea în ritm tot mai intens a socialismului, victoria comunismului în România" PE FRONTUL RECONSTRUCȚIEI — CA ȘI PE FRONTUL APE­LOR — ARMATA SE AFLA IN LINIA TNTÎI. Imaginea ostașului-sol­­dat, gradat, subofițer, maistru sau ofițer , izgonind apele, repa­­rind instalații industriale, refăcînd căi de comunicații, transportînd materiale, alimente și medicamente, zidind, montind, a devenit la fel de integrată în tabloul general al acestor zile ca și cealaltă ipostază a sa, de luptă acerbă, neînfricată, generoasă pînă la sa­crificiu, pentru a stăvili dezlănțuirile sălbatice ale naturii. Armata populară, care și-a cucerit merite deosebite prin vitejia și hotărîrea cu care s-a bătut cu puhoaiele, în numele vieții, își­ dovedește și în munca de reconstrucție iubirea sa fierbinte de­­ țară, devotamentul față de cauza socialismului, credința cu care urmează­ partidul, legătura indestructibilă cu poporul. Acum, pentru unitățile militare angajate în acțiunea de norma­lizare a producției industriale și agricole și a transporturilor în județele sinistrate, examenul eroismului, al disciplinei, conștiinciozi­­tății și fermității în îndeplinirea misiunilor stă în munca concretă ce le-a fost încredințată. Efectivele lor, în frunte cu comuniștii, adaugă noi și noi pagini cronicilor ostășești. Luptînd umăr la umăr cu oamenii muncii, ostașii trăiesc din adîncul ființei sentimentul cel mai frumos ce-i e­ste d­at unui patriot adevărat — al mulțumirii pentru datoria dusă pînă la capăt,

Next