Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1973 (Anul 29, nr. 27-52)

1973-07-04 / nr. 27

★ A PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMANIA’ ☆APĂRarea patriei A­­UI XXIX • NR. 27 (6177) • MIERCURI 4 IULIE 1973 APARE SĂPTĂMÎNAL # 8 PAGINI - 1 LEU „înseși ridicarea capacității de luptă, po­sibilitățile de dotare tehnică, felul în care armata noastră va fi nevoită să lupte — dacă se va ajunge acolo — cer o strînsă legătură cu poporul, o participare activă la întreaga viață socială, prin aceasta su­­dîndu-se strîns această unitate insepara­bilă și asigurînd, în același timp, armatei noastre sprijinul activ din partea întregii națiuni, în orice condiții" NICOLAE CEAUSESCU ARMATA POPORULUI Concepută, făurită și educată de partid ca braț înarmat al națiunii libere, stăpîne pe propriul său destin, ca apărătoare neclintită a cuceririlor sale revoluționare, a independenței și su­veranității patriei, armata noastră ,și-a scris și-și înscrie cronica de luptă și de muncă în comuniune indestructibilă de spirit, simțire și faptă cu poporul. Paginile de istorie eroică, evocînd epopeea revoluției și construcției socialiste pe pământul României, atestă că oștirea s-a integrat întotdeauna cu dăruire în luptele maselor conduse de partid, începînd cu insurecția națională antifascistă armată și continuînd cu încordatele bătălii de clasă pentru cucerirea puterii politice și cu uriașa mobilizare pentru ridicarea țării pe trepte superioare de civilizație și progres ale socialismului, dovedindu-se trup din trupul poporului, reazem de nădejde al acestuia. Aceleași pagini pun în lumină adevărul că în fiecare moment al existenței sale, în tot ce a însemnat făurirea și întărirea ei, armata a simțit d­in plin umărul puternic și patern al poporului, de la acel neprecupețit efort ce-a mate­rializat chemarea partidului „totul pentru front, totul pentru victorie !“ — și pînă la elanul și răspunderea cu care muncito­rii, tehnicienii, inginerii și proiectanții din industria socialistă îi asigură la parametrii cantitativi și calitativi tot mai pregnanți dotarea cu armament, tehnică și alte mijloace necesare îndepli­nirii misiunii sale. Legătura vie, statornică și viguroasă dintre armată și popor — realitate definitorie a edificării și apărării orînduirii noastre socialiste, proces social dinamic care reflectă cimentarea neîntreruptă a unității de monolit a întregii națiuni în jurul partidului — s-a adîncit și s-a multiplicat necontenit, pentru ca în ultimii ani să cunoască noi și impresionante dimensiuni. La temelia acestui fenomen, cu profunde semnificații politice și pa­triotice, stă concepția partidului nostru, magistral dezvoltată și fundamentată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu privire la apă­rarea patriei de către întregul popor. Privită ca operă și cauză a tuturor fiilor țârii, apărarea patriei nici nu poate fi altfel înțeleasă decît ca rezultat al contopirii preocupărilor și străda­niilor, atît ale celor care îi stau de veghe cu arma în mină, cît și ale celor care îi îmbogățesc zi de zi . zestrea materială și spiri­tinia întărirea continuă a acestei legături în care rezidă unul din factorii fundamentali și permanenți ai tăriei armatei constituie un comandament primordial și cuprinzător. El are în vedere atît armata în ansamblul ei, cit și unitățile și marile unități ce­ o compun, comandanții de pe toate treptele, organele și organiza­țiile de partid și uteciste și, s-ar putea spune, pe fiecare militar în parte. Acest comandament vizează cu pregnanță educația mi­­litarilor-ostași, subofițeri, ofițeri — dezvoltarea și­­ consolidarea convingerii lor, de substanță patriotică și socialistă, că datoria lor sacru este să servească poporul, să-i pună interesele și năzuințele mai presus de orice , în numele acestei datorii să-și însușească cu perseverență măiestria de luptă, să fie disciplinați și vigilenți, să aibă permanent o­­ comportare exemplară, să dobîndească zi de zi rezultate bune și foarte bune , în numele acestei datorii să nu-și precupețească energia și priceperea, la nevoie nici sîngele, nici viața, înaltă școală politică pentru tineretul țării, armata își multi­plică rădăcinile în masa de milioane a celor ce muncesc cu fie­care contingent pe care, pregâtindu-l ostășește, îl maturizează totodată în spiritul militantismului în înfăptuirea liniei partidu­lui, îi adîncește convingerile partinice, trăsăturile proprii omului înaintat al societății socialiste Așa cum sublinia nu o dată comandantul suprem, armatei îi revin sarcini importante în instruirea gărzilor patriotice, a deta­șamentelor de tineret, a celorlalte formațiuni de pregătire mili­tară a populației. Aplicațiile comune, participarea cadrelor mili­tare la elaborarea și desfășurarea unor lecții, exerciții și antre­namente, punerea la dispoziție a poligoanelor, sălilor de speciali­tate, a altor mijloace materiale — acțiuni și măsuri care trebuie să se extindă și să se diversifice — contribuie deopotrivă la în­tărirea capacității combative a acestor elemente ale sistemului național al apărării patriei, ca și la sudarea coeziunii de luptă dintre militari și oamenii muncii. ,APĂRAREA PATRIEI" (Continuare în van. a III-a. ÎN EFORTUL ÎNSUFLEȚIT PENTRU OBȚINEREA DE REZULTATE SUPERIOARE Orientare spre practică, spre ■ N­ecesar in luptă CONVORBIRE cu colonelul I. BORDE! Chiar în primele ore ale noului ciclu de instrucție, ofițeri din statul major, din con­­siliul politic, dumneavoastră de asemenea, ur­măriți ce se petrece pe locurile de instrucție ale subunității. Vi se oferă un tablou inedit ? :— In felul său fiecare ciclu este inedit. Nu neapărat sub raportul conținutului temelor și exercițiilor. Diferă însă cerințele puse în fața cadrelor și ostașilor, condițiile concrete ale des­fășurării activității. Actualul ciclu începe sub semnul cerințelor de largă perspectivă și care vizează problematica­­ esențială a pregătirii ar­matei, exprimate de tovarășul Nicolae Ceaușescu la recenta sa întîlnire cu activul de partid al armatei. In mod concret, cum se vor reflecta, la nivelul subunităților, aceste cerințe ? — Prin accentuarea caracterului practic al procesului de instruire, printr-o mai mare a­­tenție dată însușirii temeinice a tehnicii din înzestrare, prin sporirea exigenței față de ca­litatea muncii fiecărui instructor și ostaș, prin eforturi sporite de a întări în continuare ordinea și disciplina în subunități în scopul asi­gurării condițiilor necesare pentru obținerea u­­nor rezultate superioare în pregătirea de luptă și politică.­­ Intrucît caracterul practic al instruirii se presupune in mare măsură pe celelalte, n-ați fi de acord să vă opriți mai mult tocmai asu­pra acestui punct ? — Instituționalizarea de către Comandamen­tul infanteriei și tancurilor a noțiunii de de­prindere de bază, reflectarea ei într-o temă distinctă cu care, de fapt, și începe instrucția tactică la toate armele ne permit să reali­zăm în mod unitar­­ și în timp foarte scurt pre­gătirea tinerilor încorporați pentru îndeplinirea unei misiuni de luptă. Ni se mai creează po­sibilitatea să planificăm teme care răspund direct dezideratului închegării în timp scurt a subunităților. Numeroase cunoștințe de ordin teoretic, care nu condiționează esențial forma­rea deprinderilor de a acționa în cîmpul tac­tic, pot fi însușite mai tîrziu. — Socotiți printre deprinderile de bază și tragerea cu arma din poziția culcat ? — Neapărat, mai ales că este în bună mă­sură însușită de tineri încă înainte de încor­porare. Chiar dacă acțiunea respectivă nu-i menționată în tema la care ne referim, ori­cum, soluția ne-o oferă același program care dă comandantului de companie dreptul să com­pleteze exercițiile cu probleme de învățat tre­buitoare. Lărgirea competențelor în acest do­meniu ajută mult la imprimarea caracterului practic întregului program de pregătire. Co­mandantul adaptează operativ programul ne­voilor reale ce stau în fața subunității în fie­care etapă. Se creează condiții pentru mani­festarea inițiativei comandanților, spiritului de prevedere, capacității de discernere a esenția­lului. Comandantul nu e doar un simplu exe­cutant al unei planificări primite de la eșalo­nul superior. El devine cu adevărat organizator al procesului de instruire și de educare subordonaților, factorul care trebuie să-și gîn­­­­dească în perspectivă acțiunile, ținînd seama de condițiile concrete. Cadrele nu numai că își Convorbire consemnată de colonel D. DRAGOI (Continuare în vag. a II-a) a Început munca In noul CICLU DE INSTRUCȚIE Cunoștință cu tehnica din înzestrare Foto: C. MIHAITA START SPRE COTELE M­ESTI­IEI MILT­ARE Cu hotărîrea fermă de a depune toate eforturile pentru a înfăptui ireproșabil sarcinile puse în fața armatei de comandantul nostru su­prem, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, la întîlnirea cu activul de par­tid al armatei, militarii tuturor unităților au debutat cu succes în noul ciclu de instrucție. Strădania întregului personal mobilizat de organizațiile de partid, de organizațiile U.T.C., a tuturor comandanților și subordonaților lor de a urca în timp cît mai scurt cele mai înalte cote ale măiestriei militare este o garanție că și în acest ciclu unitățile vor forma trăgători iscusiți, luptători și specialiști de nădejde în toate armele și specialitățile, ostași disciplinați și ordonați, animați de un înalt patriotism. LUPTA PENTRU OBȚINEREA DE REZULTATE BUNE ȘI FOARTE BUNE LA TOATE CATEGORIILE DE PREGĂTIRE A ÎNCEPUT SUB AUSPICII FAVORABILI „Vom reedita succesul" După scurta festivitate prilejuită de în­ceperea ciclului de instrucție, subunități­le s-au îndreptat spre cîmpul de instruc­ție. Primii pași spre dobîndirea măies­triei ostășești exprimă o fermă și însu­flețită hotărîre de afirmare, voința tutu­ror tinerilor militari de a munci perse­verent și cu migală pe frontul noilor în­datoriri. ...Instrucție de front, cunoașterea teh­nicii din dotare, noțiuni generale despre activitatea și viața ostășească. Instructo­rii explică concis, arată practic exerciții­le, antrenează pe subordonați să le exe­cute. Locotenenții Nicu Tătaru și Ioniță Pri­­copi, comandanți de plutoane, descriu tancul. Minutele trec repede pentru că fiecare militar este dornic să știe totul. In pauză, soldații nu se despart de tancu­rile pe care au început să le îndrăgească. Locotenentul-major , Mihai Acatrinei este încîntat de oamenii pe care-i are în companie. „In ciclul pe care l-am în­cheiat două plutoane au obținut titlul de frunte, iar un pluton a fost la un pas de titlu. In acest ciclu voi obține cu com­pania titlul de frunte. Avem oameni entuziaști și o bună bază materială, pu­să la punct. Avem condiții1­. Notăm­ și declarația locotenenților Du­mitru Milea și Fănel Voicu : „Primul ci­clu din cariera noastră s-am încheiat cu foarte bine. In acest al doilea ciclu vom reedita rezultatele. Avem deja o experiență“. Ziua de instrucție decurge conform programului. Militarii sînt preocupați să învețe tot ceea ce li se predă, discută însuflețiți, sînt veseli. Ziua de instruc­ție a trecut parcă pe nesimțite. Locotenent-colonel FLOREA CRACIUNE! De la primii pași . Prima zi din noul ciclu de instrucție este pe sfîrșite. Subunitatea comandată de maiorul Gh. Netcă a luat un stat­ bun. Tinerii militari au desprins că fie­care lucru trebuie făcut așa cum cer regulamentele, că succesele în pregătirea de luptă și politică încununează numai munca intensă pentru însușirea perfectă a cunoștințelor și deprinderilor la toate categoriile de pregătire (Continuare în vag. a II-a, IN ACEST NUMĂR: *» Cum au valorificat artileriștii ÎNVĂȚĂMINTELE ACTIVITĂȚILOR DEMONSTRATIV-METODICE? (pag, a II-s' (pag, a IlI-a' Concursul nostru EROICĂ ZILELOR OBIȘNUITE OSTAȘUL ȘI ȚARA A dat în pîrg griul din lanuri și ca în fiecare an, in fierbințeala verii, a În­ceput palpitanta bătă­lie a secerișului. Tot ca în fiecare an, acolo, pe cîmpiile unduite de legăna­rea înaltelor spice, alături de oamenii ogoarelor­, da muncitorii, studenții și elevii veniți ajutor, să dea o mînă de răspund prezent și ostașii armatei noastre-Cuvintele secretarului ge­neral al partidului, care aprecia strînsul recoltei ca pe o chestiune de impor­tanță națională, sînt pentru toți cei ce slujesc sub dra­pel îndemn și chemare, or­din de luptă dat de coman­dantul nostru suprem, in numele patriei, pentru binele și propășirea ei. Dintotdeauna pe acest pămînt românesc, snopul bogat, cu spicele doldora de mirifica boabe, a simbo­lizat belșugul, munca încu- SECERIȘ 73 nunată de rod. Și ce poate fi mai minunat decît să cu­prinzi în brațele tale, ca pe o iubită, snopul acesta de belșug și, lumină ? ! A început campania verii '73. O dorim cu toții plină, bogată. Tractoarele, combi­nele, secerătoarele ca și mo­destele dar uneori indispen­sabilele secere au luat ma­rele start. Va fi o neobo­sită confruntare cu orele și zilele și cu nopțile — căci se va lucra, desigur, fără răgaz , dacă va fi nevoie și noaptea, la lumina fa­rurilor. Nu va fi ușor, ostașii știu foarte bine, dar le rid ochii în soare. Nu-i sperie greutățile, aplicațiile, marșurile și atîtea alte băr­bătești încercări ale ostășiei i-au deprins să reziste, să învingă în înfruntarea cu timt­ul și cu natura. Ostași într-o nouă mi­siune, și ochii le rid în soa­re. Promițînd că vom fi și noi acolo, alături de ei, pe ogoare, le urăm un fier­binte : „sper la lucru !" Maior CRISTIAN LEON COMENTARIU ROMÂNIA SOCIALISTĂ, militantă activă pentru securitatea Europei începînd de ieri, la Helsinki își desfășoară lucrările, la­ nive­lul miniștrilor de externe, pri­ma Conferință general-europeană pentru securitate , și cooperare. Re­­prezentînd un succes politic deo­sebit de important al tuturor na­țiunilor continentului nostru, a­­ceastă conferință se înscrie ca un eveniment de însemnătate istorică în viața politică europeană și mon­dială, oferind, așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, „o șansă unică pentru a făuri un nou destin de pace și colaborare, de înțelegere între popoarele Eu­ropei" Acest moment politic cu totul nou în istoria continentului este expresia și rodul unor pregnante amplificări ale tendințelor pozitive de destindere și normalizare in Europa, al realizării unei atmos­fere propice dialogului și negoci­erilor, conlucrării între state în ve­derea lichidării sechelelor celui de-al doilea război mondial, al re­ziduurilor așa-numitului război rece, în vederea întemeierii raporturi­lor intereuropene pe principiile și normele dreptului și eticii inter­naționale. Lansată pentru oară în cunoscuta Declarație prima din iulie 1966 a țărilor socialiste parti­cipante la consfătuirea de la Bucu­rești, ideea Conferinței general­­europene a dobîndit rapid adeziu­nea și sprijinul tuturor popoare­lor continentului, a devenit fer­mentul unui proces politic cu di­mensiuni fără precedent în viața Europei, s-a manifestat, în pofida unor ezitări, obstacole, dificultăți, puncte de impas, ca o uriașă forță mobilizatoare a tot ceea ce este interesat în realizarea țelurilor securității reale, cooperării de care să beneficieze toate statele euro­pene, indiferent de mărime și de orînduire socială, indiferent de a­­partenența sau neapartenența lor la alianțele politico-militare. A­­ceastă mare victorie politică a cauzei păcii —­ începerea lucrărilor Conferinței de securitate și coope­rare europeană — se datorește atît eforturilor țărilor socialiste și ale al­tor state iubitoare de pace, pozi­țiilor realiste pe care se situează factorii de răspundere ai țărilor continentului, cît și voinței și ac­țiunii maselor populare, tuturor națiunilor europene vital intere­sate în edificarea securității pe con­tinentul nostru, atît de greu încer­cat de ultimele două războaie mon­diale, în asigurarea păcii și inde­pendenței. Pentru poporul nostru constituie un prilej de deosebită satisfacție, de manifestare a unei legitime mîndrii patriotice faptul că Româ­nia socialistă s-a angajat din pri­mul moment deplin și responsabil în marea operă de construcție a securității europene. Promotoare consecventă la acestei nobile cauze, țara noastră s-a afirmat ca un fac­tor dinamic, perseverent, construc­tiv atît pe planul cristalizării con­ceptului de securitate europeană, a esenței acestui concept, cît și pe planul acțiunii politico-diplomatice concrete menite să creeze condiți­ile transpunerii lui în viață. Secu­ritatea și cooperarea în Europa constituie un obiectiv de prim or­din al politicii externe românești, o parte integrantă a acestei politici de prietenie cu toate statele socia­liste, de extindere a relațiilor cu toate țările, în spiritul coexistenței pașnice, de mobilizare și unire a tuturor forțelor înaintate în scopul promovării intereselor de pace și independență, de colaborare și pro­gres ale tuturor popoarelor, în elaborarea liniilor directoare ale acestei politici de către Con­gresul al X-lea și Conferința Na­țională ale partidului, în aplicarea lor, un rol de cea mai­­ mare în­semnătate revine tovarășului Nicolae Ceaușescu, care în­­ fruntea partidu­lui și statului nostru călăuzește cu atîta strălucire, clarviziune și fer­mitate revoluționară destinele po­porului român. Acțiunea principială și practică a secretarului general al Partidului Comunist Român pe tărîmul promovării unor relații noi între toate țările Europei, și nu numai ale Europei, pentru în­făptuirea idealurilor de justiție ale omenirii este cunoscută și ’ apre­ciată pe toate meridianele ’ globului, de numele României, al tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu fiind strîns legată însăși elaborarea concep­ției generale a unui sistem trai­nic de securitate și colabo- VASILE IOSIPESCU (Continuare în pag. a VI-a)

Next