Argeş, 1970 (Anul 5, nr. 1-12)

1970-07-01 / nr. 7

cuprinsul Un nou spirit critic ? — editorial .... 1 Conceputul de modernizare a învăţămîntului — de prof. univ. ing. Marin Rădoi ... 1 Creionări : Vacanţa (I) — de acad. Miron Nico­lescu ........................................................................... 3 ARGEȘ — AZI * Obîrşiile culturii — de Augustin Z. N. Pop 2 Un maestru — de M. I.................................................. 2 Carnet — de T. Biolan ....................................... 2 Casa amintirilor — de Mihai Moșandrei 3 POEZIE Marin Sor­escu : încordare ; Carnaval; Dictare 1 Mihail Steriade : Trec orele; Trăiesc ca într-un basm ; Mai scriu pe-această treaptă . . 3 Florin Mugur : Basm pentru odăile copilăriei ; Basm de Bosch; Basm cu tejghele; Basm cu pietre...................................................................... 7 George Cristea Nicolescu: Tata; Zeii ... 13 Mihail XJngureanu: Romance clasique; Desen de Fragonard..................................... 13 Marin Mincu: Lut........................................13 Andrei Roman : Interval; Zar; Exil; Autoportret 14 BIBLIOTECA „ARGEȘ“ Stampe — de Leonid Dimov ..............................9-12 * ANTOLOGIA CRITICĂ A POEZIEI TINERE Nichita Stănescu, Grigore Hagiu — de Laurenţiu Ulici şi Mihail Vornicu......................16 PROZĂ Sfînta familie — de Marin Ioniţă ..... 8 Necunoscuta — de Gheorghe Izbăşescu . . 13 Tentativa — de Mircea Moise.................13 Moment — de Mihail Ecovoiu ..... 13 TEATRUL DE HÎRTIE Ceainăria de argint — de Gheorghe Astalos . 17 CORESPONDENȚĂ Un salut pentru „Argeș“ —­ de Mihail Steriade 3 Mesaj — de Pierre de Boisdeffre .... 7 IMPRESII DE CĂLĂTORIE Noapte lungă peste Atlantic — de Gheorghe Năstase ............................................................................18 CRITICĂ * Cronica literară — de Dan Cristea Car­tea de critică (Pavel Bellu­: „Blaga în marea trecere“; Ștefan Bitan: „Labiș, albatrosul ucis“; Marin Mincu „Critice“) — de Mircea Iorgulescu ............................................................ Revanșa celui slab — de Viola Vancea * Camil Petrescu și spiritul critic munte­an — de Petru Popescu..................................... . „Euphorion“ sau critica trans-estetică — de L Negoiţescu ............................................................ Paradoxul metodei deductive — de Dana Du­mitriu......................................................... Detaşare şi eleganţă — de Dan Laurenţiu Armonie şi clasicitate — de Sergiu Sălăgean * COMEDIA EROILOR (in dezbatere: „Dicţionarul de terminologie literară“) Politicos vorbind — de Constantin Călin Absenţa autorităţii — de Dan Cristea Electism — de plr. Grigurcu . . . Iniţiativă utilă, ratată — de Adrian Marino Riscul de a fi pedant — de Edgar Papu O apariţie anacronică — de Z. Sângeorzan EVOCĂRI Păstorel la „Moara şuetelor“ — de V. Firoiu EL MUNDIAL 70: „TELEVIZIUNEA“ Emil Brumann: Beckenbauer dansînd Nina Cassian: Preferata mea era Ripensia Ilie Constantin: Merg la stadion relativ rar Radu Cosaşul Microbizat de fotbal . . Maria-Luiza Cristescu: Hazardul alăturării a­­cestor două noţiuni: victorie şi gol­­ . _ • Leonid Dimov: Mă sting de sete lingă o fîntînă I. Drăgănoiu: De ce nu scrieţi o istorie a fot­balului românesc? ...... Mihail Petroveanu: Pentru toţi comozii lumii Nichita Stănescu: Fotbalul este un joc sche­matic .................................................... Gheorghe Tomozei: Temporizaţi temporizarea ! CRONICI — ÎNSEMNĂRI * CRONICA LIMBII — Neologisme cu fonetism inacceptabil, de G. Ivănescu .... BUCUREȘTI —­ NEAPOLI — YOKOHAMA — Note dintr-un jurnal, de Mariana Costescu LECTURILE LUI FANTOMAS — Aventuri și spionaj, de Vlad Mușatescu.............................. SEMNE — Există un poet, de Gheorghe Istrate * UNIVERSALIA — O carte despre farsa tragică, de C. Crișan .................................................... * ARHIVA „ARGEȘ“ — Gib Mihăescu poet, de I. Cruceană ■ CRONICA NAIVĂ — Eroi de cerneală, de Marin Ioniță .................................................... • • * CALENDAR LITERAR — August, de Gh. Catană . ........................................................... SUBIECTE — Din carnetul unui vicios, de Al. I. Ştefănescu......................................................... • — Completare — despre amor; Vocaţie, de Florin Mugur.................................................... • Studenţilor facultăţii de filologie din cadrul Institutului pedagogic Piteşti, precum şi absolvenţilor care se pre­gătesc pentru examenul de bacalaureat, le recomandăm ca material didactic facultativ textele din acest număr însemnate cu * Revistă de cultură Editată de Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Artă Argeş . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : PITEŞTI, bulevardul Republicii nr. 64, telefon : 1 42 28 Tiparul : întreprinderea poligrafică „Argeş“, strada N. Bălcescu nr. 93 Piteşti — comanda nr. 23020­ 14 14 14 15 15 15 13 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 19 19 19 19 19 19 19 2 5 5 Argeş , azi Pe teritoriul actual al Argeşului s-au a­­flat în Evul de Mijloc primele cetăţi de scaun ale Ţării Româneşti, la Câmpulung şi la Curtea de Argeş, totodată două puter­nice vetre de cultură naţională şi de iradi­­aţie a legendelor despre aşezarea statu­lui prin cel de-al doilea descălecat, zonă a mitologiei Meşterului Minole, a haiducilor Pătru sin Ştefănescu, Groza, Bratu, Radu lui Anghel, a Brîuleţului, a Căluşului şi a Ciiuleandrei. Argeşul poate fi invidiat pentru tradiţiile intelectualităţii sale, întrunind personalităţi remarcabile care au înţeles să împletească talentul lor artistic, de cultură, sau specia­litatea de ştiinţă şi umanism cu angajarea cetăţenească de sincer patriotism. Pictorul Ion Negulici, de fel din Cîmpu­lung, elev al zugravului Badea de la bise­rica Marinei, ca şi concetăţeanul său Theo­dor Aman, a militat în primele rînduri ale baricadei revoluţionare la 1848 ca grafician, literar, ziarist, propagandist şi prefect al guvernului provizoriu. Şi unul şi celălalt au pictat scene din desfăşurarea „răzvalei“ burghezo-democratice din Ţara Românească şi au fixat pe pînză chipul unor conducă­tori revoluţionari —, între alţii pe al frunta­şului ideologic al generaţiei lor, pe Nicolae Bălcescu. La fel va proceda peste o generaţie picto­rul G. D. Mirea, ilustrator al gloriei şi mar­tirajului lui Mihai Viteazul, şi, dintre urma­şii acestuia, sculptorul I. Măţăoanu, ale că­rui statui cinstesc pe eroii satelor noastre căzuţi cu arma în mină în timpul primului război mondial. Compozitorul Gheorghe Stephănescu — a cărui casă de creaţie, nu departe de ruine­le cetăţii lui Ţepeş Vodă de la Poenarh­, se păstrează intactă — a fixat pe portativ ar­monia uno­r compoziţii ce cinstesc în glori­oase tradiţii altoind versificate de D. Bo­­lintineanu şi de Vasile Alecsandri, virtuţile dintotdeauna ale naţiunii noastre. Şirul lor îl încheie, câţiva ani în urmă, Eugen Chi­­rovici, dotată conştiinţă artistică, pictor şi om de teatru. Rămîne titlu de mîndrie că unul d­intre cei dintîi autori de etică din istoria gîndirii naţionale. Voievodul Neagoe Basarab, cu a­­le sale „învăţături“ către fiul său Teodosie, ctitorul mănăstirii, Curtea de Argeş, ca şi mai tîrziu cronicarul Tudose Rudeanu, de fel din Rudeni—Şuiei şi care a narat cu conştiinciozitate secretarilor de curte bio­grafia lui Miihai Viteazul, aparţine acestei geografii spirituale. Din Cîmpulung, la 1521 Neacşu adresa scrisoarea lui aşternută, cum îi era şi cum ne este pînă astăzi vorba, către magistratul curţii Braşovului; tot de acolo de unde, de sub teascurile tiparniţei mănăstireşti, aveau să apară între 1635—1636 şi 1642—1650 cărţile de cult ale lui Mihai Vodă Basarab, ale Doamnei Elena şi ale fratelui ei, umanistul Udrişte Năsturel din Fierăşti. De Cîmpu­lung se leagă şi secularul aşezămînt şcolar din 1669 al lui Antonie cfin Popeşti. Dinicu Golescu, în „însemnare­a călători­ei mele“ a prezentat starea jalnică a iobă­­giei în primele decenii ale secolului trecut şi apoi a deschis şcoala pentru luminarea norodului din Goleşti. 1848 şi lupta pentru Unirea dintre 1856—1859, culminînd cu acţiunile din Diva­nul ad-hoc şi cu actul unificator de la 24 Ianuarie 1859, cunoscută pe meleagurile Ar­geşului pe trei dintre cei mai însufleţiţi po­­eţi angajaţi să reprezinte ţelurile norodu­lui în cele două istorice evenimente — este vorba de: Costache D. Aricescu, care la 1849 întemeie teatrul din Cîmpulung, aşeză­­mînt în care s-au reprezentat comedii şi scenete alegorice cu teme sociale: byronia­­nul Ion Cătină, o vreme funcţionar în Piteşti, autorul marşului revoluţionar de la 1948; şi Ion C. Fundescu crainic piteşean al entuziasmului unionist Alexandru Davila, născut şi şcolit dintîi la Goleşti, strănepot al celor patru fraţi Go­leşti ce fuseseră miniştri şi ambasadori ai­ revoluţiei paşoptiste, scrie drama istorică „Vlaicu Vodă“, a cărei acţiune de frămîn­­tări confesionale şi de apărare a demni­tăţii naţionale se desfăşoară la Curtea de Argeş. Peste cîteva decenii, blîndul poet Dimitrie Nanu aici şi-a scris dedicaţiile lui lirice pentru înălţimile peisajului muscelean din Piatra Craiului şi pentru oamenii lui har­nici, care populează sănătoşi moral şi proza sămănătoristului Ion Ionescu—Boteni. In ne­numărate povestiri din viaţa jucăreluilor şi în prelucrările de basme muscelene, proza­torul Mihai Lungianu— care în 1907, ca a­­vocat, la bara tribunalelor, a apărat pe plu­garii răsculaţi — a scos în evidenţă comori­le spirituale ale ţărănimii din părţile de nord ale judeţului şi meritul acesta îl ob­servau şi Delavrancea (in raportul întocmit pentru premierea de către Academia Româ­nă a lui Lungianu ) Ion Bianu, George Coş­­buc şi Sextil Puşcariu. Ion Pillat, pe bune criterii socotit unul dintre cei mai mari poeţi ai tradiţiei ro­mâneşti, a colindat dealurile Ştefăneştilor, Florica, şi a scris la Izvorani ciclul nemu­ritor Pe Argeş în­sus, socotindu-se el însuşi un rapsod al apei Argeşului. Biet rîu de munte, care nicicînd n-avuse parte De un poet să-l facă nemuritor în carte, Rîu bun, al cărui nume răsunător şi dulce Pe nimeni nu găsise în vers slăvit să-l culce. La Valea Mare, Minu Rebreanu a scris romanul „Răscoala“, frescă realistă a fră­mântărilor sîngeroase din 1907 şi „Ciulean­dra“, cu personaje şi situaţii intrate în suvenir Poetul George Topîrceanu, care a copi­lărit şi a studiat la Şuiei şi la Nămăeşti, a scris despre Costiţa, despre Valea Mare, des­pre pîraiele de sub Mateiaş, şi despre coda­nele locului, dintre care şi-a ales pînă la urmă soaţă pe maestra de ţesăto­rie, ca şi mama lui, Victoria Juga. La Nămăeşti îi zac în ţintiri, ambii pă­rinţi, feciorul Gheorghe îi îngrijeşte cu fi­lial devotament casa muzeului lingă ultima soră în viaţă a poetului. Timpulungeamil Tudor Muşatescu este a­­utorul cel mai jucat dintre dramaturgii zi­lelor noastre iar sensibilul Mihai Moşandrei cultivă o poezie de suavităţi şi esenţe pure. La Curtea de Argeş, unde scurt timp Ca­­rargiale a funcţionat ca revizor şcolar, s-a născut Dimitrie Ionescu—Buzău, intrat în istoria literaturii universale cu pseudonimul Urm­uz ca precursor al suprarealismului, şi a murit socialistul culturalizator Nicolae Zubcu Codreanu, iar Piteştii dădură pe cri­ticul Ion Trivale, pe poetul serenadar Alex. Gheorghe, pe prozatorul şi gazetarul Tudor Teodorescu—Branişte, nerărmnîndu-i străi­nă trecerea prin drumul lui de cultură a sorbonarului N.I. Apostolescu, a istoricului G.. Ionescu—Gion şi mai ales a elevului de altă dată Ion Minulescu, poetul. Simţăminte de fermă angajare cu idea­lurile de progres ştiinţific civilizator şi ob­ştesc mărturisesc şi activităţile personali­tăţilor de ştiinţă din Argeş: medicul Nico­lae Kreţulescu, de la Leordeni, întemeieto­rul învăţămîntului chirurgical din ţara noastră; obstetricianul Nicolae Gheorghiu; internistul I. Nanu—Muscel; vestitul neuro­log Constantin I. Parhon; „medicul de pla­să“ George Ulderu, care a lăsat pagini im­presionante de observaţii criticînd nepăsa­rea burtăverzimii burghezo-moşiereşti, în domeniul sănătăţii publice; naturalistul M. Drăghiceanu, geograful George Vîlsan, membru al Academiei Române, poet, pro­zator, memorialist de drumeţie cu peste şai­zeci de ani în urmă ş­i însufleţit propagan­dist al idealurilor naţionale; matematicia­nul Dan Barbilian, cunoscut în literatură sub pseudonimul Ion Barbu, bucurîndu-se de celebritate atît în domeniul ştiinţelor exacte cît şi în cel al poeziei; istoricii şi arheologii Virgil Drăghiceanu şi Alexandru Bărcăcilă. Din rîndurile intelectualităţii rurale ră­mîne de notorietate publicistică şi activita­tea democratică a învăţătorului C. Dobres­­cu—Argeş din Muşeteşti, care în sătucul lui a editat cel dintîi periodic pentru apăra­rea ţărănimii muncitoare; învăţătorul Ion D. Petrescu, de la Ţigăneşti, căpetenia răscoa­lei plugăreşti de la Călineşti din 1907, ne­ostenitul N. Cristescu din Mălureni, care ani de zile, era prelungirea muncilor de catedră, a cultivat, cu Marinescu Trubadur, şi cu alţi colegi de acelaşi avînt, cîntul şi jocul popular pe Valea Vîlsanului, iar în ceasurile libere aduna şi descifra actele vechi chirilice ale consătenilor săi păgu­biţi în drepturile lor obşteşti de proprietari hrăpăreţi , celebrul foclorist şi revizor şcolar Codin Rădulescu şi mulţi alţii ase­menea lor Sunt scurte cuvinte asupra contribuţiei ar­­geşene la dezvoltarea spiritualităţii româ­neşti, amintită sumar, dar din plinul inimii. Augustin Z. N. POP OBÎRŞIILE CULTURII un maestru Vine de departe. Din alt veac şi dintre alţi oameni, încovoiat sub po­vară de cîntece şi de ani, îndoit asu­pra sieşi ca un semn de întrebare pe copilăria amintirilor. Cobzarul de la Grui. L-aş întreba ce vîrstă are, dar mă tem că o numără în secole. L-ar chema Niţă Cotoc, dacă n-ar fi „Barbu lăutarul, starostele şi cob­zarul“, dacă nu ar fi Laie din Răşinari. Vremea stărostiei a trecut,­ („Tocu meam­ nunţi şi cumetrii cu cinci perechi de lăutari"), vremea trubadurilor a trecut, („Îmi luam cobza şi umblam prin sate şi se afla că viu eu şi­ ie­şeau la marginea satului fetele gătite şi flăcăii să le cînt de joc. Se şi bă­­teau pentru mine satele, am văzut oa­meni cu capul spart“­. Vremea cobzei a trecut... Ea este de pe timpul cimpoiului şi drîmbei şi armonicii şi ţambalului, şi peste ele s-a aşternut praful uitării stîrnit de acordeoane, saxofoane, tim­pane, chitare electrice şi norul imens de pulbere ridicat de orga electronică. „Evoluţia este firească, acordeonul preia atribuţiile vechilor instrumente de acompaniament, cumulînd într­-o singură claviatură trei-patru funcţii. Dar socotesc o impietate executarea bătrînelor melodii populare cu instru­mentaţie nouă. Nimic nu poate să dea savoarea şi autenticitatea unei balade sau doine ca însoţirea vocii rapsodului cu glasul cobzei şi ţambalului“. (Prof. Ion Grecu, muzicolog). Cobza dumitale, Ioane Enache, zis Niţă Cotoc , născut în­ Bughea și mutat pe Grui, poale de Cîmpulung^ — cobza aceasta e pecete pe firmanul tim­pului, tristă ca monedele din muzee. Umblă Niţă singuratic şi bătrîn, cu dibla subsuoară, să-i cînte la ureche cui vrea să-l asculte, balada haiducu­lui Radu lu’ Anghel („Nu eram pe vre­mea cînd l-au omorît, dar ştiu de parcă aş fi fost, că aici Lau omorît, la Cîmpulung şi vorbea toată lumea“). Şi o altă baladă, mai mult spusă decît cîntată, povestea bisericii din Costeşti, unde au ars zeci de poporeni cu preot cu tot. Şi trec prin luminile ochilor spaime şi speranţe, vezi în ei flăcările care mistuie oameni şi icoane, asculţi în glasul cobzei respiraţia întretăiată, şuierată, gîfîită, ţipetele celor care se căţărau unii pe alţii, scrijeleau tencuia­la pereţilor. Maestru al dialogului, personifică magistral pe preotul care se roagă în genunchi, înecat de fum, pentru izbăvire, de Dumnezeul nepă­sător. Şi cobza bîzîie, bîzîie, ba ca un bondar închis între geamuri, ba ca un fluture care se roteşte în jurul făcliei. Şi apoi vine amarul doinelor : „Moartea nu cere nimic / Numai suflet de voinic / D-aia beau, d-aia mănînc / Ca mîine mă fac pămînt / Pămîntu cu iarbă verde ’/ Trece lumea, nu mă vede / Pămîntu cu iarbă neagră / Umblă lumea, nu mă-ntreabă“. (Un scriitor de formaţie odobesciană ar deschide acum o paranteză ca să amin­tească de străbunul Horaţiu care a zis : ..trăieşte-ţi ziua înaintea păstorilor şi vărarilor de, Ц Giuyala, iar cele două vorbe le-au luat şi el de la Lucre- ' ţiu, care le avea de la .jSpicor, care le’v găsise prin Orient). Şi ştie ntîtea jocuri... „Este singurul lăutar pe care îl cu­nosc în ţară, că are texte pentru toate •« incurile populare“. (Maestru coregraf Gh. Popescu-Judeţ). Le ştie ? Le face ? De cîteva ori pe an, cînd sînt con­cursuri, este urcat cu cobza pe scenă. Şi atunci uită că este uitat. Şi oamenii bătrîni oamenii foarte bătrîni, care se întîmplă să fie pe acolo îi reînviază celebritatea, odată cu nostalgia tine­reţii lor. „Ăsta e Ni­ţă Cotoc !“. Dar concursurile sînt bienale.^ Cine mai vrea să-l asculte pe Niţă în ani fără soţ ? carnet ★ ★ M. I. De curînd tipografii de la Casa Scînteii au dat la iveală o carte ^ de versuri aparţinînd unuia dintre ei. Este vorba de placheta „Transplant de cu­get“, semnată de linotipistul Teodor Anastasiu, originar de pe meleagurile Argeşului. In ce priveşte calităţile poeziei, ni se par judicioase aprecierile pe care le face poetul Virgil Carianopol într-o scrisoare adresată confratelui său, pre­faţă delicată a cărţii : „Poemul Tipo­grafilor, Metamorf­oză, Pavăza, Descîn­­­tec. Pe urmele paşilor mei, Solstiţiu şi alte poezii sînt semne care-ţi dau drep­tul să fii mîndru de realizarea lor, pen­­tru vîrsta şi experienţa dumitale de pînă acum. Este drept că mai sînt multe de învăţat, dar aceasta va veni cu timpul şi dumneata, a cărui sensibili­tate stă mereu trează, nu mă îndoiesc că vei recepta, mai ales în contact cu publicul, acest mare judecător al fie­căruia dintre noi, ce trebuie şi ce nu, să scoţi afară din adîncurile pe care le stăpîneşti. Ceea ce însă vreau să în­ţelegi în mod deosebit este că- mi tre­buie să te laşi în voia fiecărui vînt. Să ai o singură direcţie, spre frumos“. Priboeni — sat muscelean de care se leagă amintirea unui mare animator cultural,­­iceea a prestigiosului folclo­rist C. Rădulescu Codin, a dobîndit de curînd un nou cămin cultural. Edificiul, la care a lucrat şi a cunoscutul meşter din partea locului, Ion Praia, este unul din cele mai frumoase din judeţ. Rod al contribuţiei obşteşti, el oferă exce­lente condiţii pentru desfăşurarea unei bogate activităţi spirituale. La inaugurare (14 iunie 1970) au luat parte tovarăşii Gheorghe Năstase, prim secretar al Comitetulu­i judeţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Matei Ghigiu, mi­nistrul construcţiilor industriale, depu­tat al circumscripţiei Priboeni în M.A.N., Grigore Comartin, secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., Florian Popescu, vicepreşedinte al Con­siliului popular judeţean, Constantin Pinischiotu, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Cenaclul artiştilor plastici din Piteşti constituit anul acesta, a iniţiat în lu­na iunie cîteva acţiuni demne de men­ţionat. Astfel, secţia de artă a Mu­zeului din Cîmpulung-Muscel a găzduit salonul de primăvară al cenaclului U.A.P. din­ Piteşti. Expozanţi : Tatia­na Samoilă, Mariana Senilă, Clelia Ottone, Ion Vladu, Lucian Cioată, A. Ivăneanu-Damaschin, Emil Moise, Con­stantin Marinescu, Ileana Giura, Sorin Ilfoveanu, Gh. Pantilie, Nicolae Geor­­gescu, Romulus Constantinescu, Ernst Ni­colai?. T. BIOLAN calendar literar AUGUST august 1848 — a murit cărturarul lor­­dache Golescu (n. 1768), frate cu Dinicu Golescu. august 1908 — apare la Bîrlad, pînă în iunie 1921, revista „Ion Crean­­gă(revistă de limbă, literatură şi arta populară) întemeiată de G.T. Kirilianu, M. Lupescu, T. Pamfile, C. Rădulescu-Codin ş.a. 1 august 1895 — s-a­ născut scriitorul I. Va­lerian, întemeietorul revistei „Viaţa literară“. 2 august 1808 — S-a născut cărturarul Simion Bărnuţiu (m. 1864), unul din conducătorii revoluţiei româ­nilor din Transilvania la 1848. 1937 — A murit scriitorul Pavel Dan (n. 1907). 5 august 1922 — s-a născut romancie­rul Marin Preda. 6 august 1887 — a murit scriitorul George Creţeanu (n. 1829), mili­tant pentru Unirea Principatelor. 1935 — s-a stins din viață geogra­­ful-literar George Vîlsan (n. 1885). 8 august 1866 — s-a născut George Coșbuc (m. 1918). 9 august 1843 — s-a născut scriitorul N. D. Popescu (m. 1921) 1850 — s-a născut filologul H.­­Tiktin (m. 1936). 11 august 1884 — s-a născut Panait I­strati (m. 1935) 1895 — s-a născut Victor Ion Popa (m. 1­946). 1933 — a decedat lingvistul Al­e­­xandru Philippide (n. 1859) 1961 — a murit Ion Barbu (n. 1895) 13 august 1917 — a murit poetul Alexe Ma­­teevici (n. 1883) 1937 — a murit Alexandru Sahia (n. 1908) 14 august 1866 — apare în „Familia“ poezia lui M. Eminescu : La Bucovina 15 august Ziua presei române (apariţia pri­mului număr ilegal al „Scînteii“ organ al P.C.R. — 1931). 1870 — apare în „Convorbiri li­terare“ a doua poezie a lui M. Eminescu publicată în această re­vistă : Epigonii. 1883 — s-a născut Corneliu Mol­­dovanu (m. 1952) 17 august 1856 — s-a născut filologul M. Gaster (m. 1939). 1868 — s-a născut poetul Ion Păun Pincio (m. 1895). 1925 — s-a stins din viață Ion Slavici (n. 1848). 1964 — a murit Mihai Ralea (n. 1896) . 18 19 20 21 22 24 25 26 28 29 31 august 1868 — apare în „Familia“ poezia lui M. Eminescu . La o artistă, 1877 — apare la Sibiu, pînă la 30.IX.1880, Albina Carpaţilor, foaie­ beletristică, ştiinţifică şi li­terară, avînd printre colaboratori pe : N. Alecsandri, C. Negruzzi, I. Slavici, Al. Macedonski, S. FI. Ma­rian etc. august 1935 — a murit Gib I. Mihăescu (n. 1894). august 1872 — s-a născut Raicu-Ionescu Rion (m. 1895), critic literar și pu­blicist. 1872 — a murit Dimitrie Bolinti­­neanu (n. 1819). 1917 — s-a născut dramaturgul Horia Lovinescu august 1723 — a murit savantul Dimitrie Cantemir (n. 1673), primul român membru al unei academii străine — Academia din Berlin. august 1887 — a murit T­imotei Cipariu, filolog şi lingvist, participant activ la revoluţia din 1848 din Transil­­vania. 1890 — S-a stins din viaţă Vasile Alecsandri (n. 1821). august 1820 — a decedat­­. Budai Delea­­nu (n. 1760). 1868 — a murit Costache Negruzzi (n. 1808). 1919 — apare, pînă la 16 mai 1921, la București, revista săptămînală „Cuvîntul liber“, condusă de E. Fi­­lotti, între colaboratori figurînd : Iosif Nădejde, Victor Eftimiu, I. Teodoreanu ş.a. august 1864 — s-a născut scriitorul Spiri­don Popescu (n. 1­933) 1902, ~­.s-a născut criticul literar Serban Cioculescu 1907 — a murit B. P. Hasdeu 1838) (n. august 1907 — s-a stins din viață Iosif Vulcan (n. 1841), întemeietorul tea­trului românesc din Transilvania şi animator al revistei „Familia“. august 1917 — a murit Anton Naum (n. 1829), poet din cercul Junimii. 1965 — s-a stins din viaţă Euse­­biu Camilar (n. 1910). august 1883 — apare în „Familia“ poezia lui M. Eminescu . Pe lingă plopii fără soţ... 1917 — a murit Calistrat Hegaş (n. 1947). august 1881 — s-a născut scriitorul Nico­lae Dunăreanu. august 1870 —­ s-a născut poetul Victor Vlad. Delamarina (m. 1896) 1927 — s-a născut poetul Dan Deșliu. Gh. CATANA

Next