Argeş, 1970 (Anul 5, nr. 1-12)
1970-07-01 / nr. 7
cuprinsul Un nou spirit critic ? — editorial .... 1 Conceputul de modernizare a învăţămîntului — de prof. univ. ing. Marin Rădoi ... 1 Creionări : Vacanţa (I) — de acad. Miron Nicolescu ........................................................................... 3 ARGEȘ — AZI * Obîrşiile culturii — de Augustin Z. N. Pop 2 Un maestru — de M. I.................................................. 2 Carnet — de T. Biolan ....................................... 2 Casa amintirilor — de Mihai Moșandrei 3 POEZIE Marin Sorescu : încordare ; Carnaval; Dictare 1 Mihail Steriade : Trec orele; Trăiesc ca într-un basm ; Mai scriu pe-această treaptă . . 3 Florin Mugur : Basm pentru odăile copilăriei ; Basm de Bosch; Basm cu tejghele; Basm cu pietre...................................................................... 7 George Cristea Nicolescu: Tata; Zeii ... 13 Mihail XJngureanu: Romance clasique; Desen de Fragonard..................................... 13 Marin Mincu: Lut........................................13 Andrei Roman : Interval; Zar; Exil; Autoportret 14 BIBLIOTECA „ARGEȘ“ Stampe — de Leonid Dimov ..............................9-12 * ANTOLOGIA CRITICĂ A POEZIEI TINERE Nichita Stănescu, Grigore Hagiu — de Laurenţiu Ulici şi Mihail Vornicu......................16 PROZĂ Sfînta familie — de Marin Ioniţă ..... 8 Necunoscuta — de Gheorghe Izbăşescu . . 13 Tentativa — de Mircea Moise.................13 Moment — de Mihail Ecovoiu ..... 13 TEATRUL DE HÎRTIE Ceainăria de argint — de Gheorghe Astalos . 17 CORESPONDENȚĂ Un salut pentru „Argeș“ — de Mihail Steriade 3 Mesaj — de Pierre de Boisdeffre .... 7 IMPRESII DE CĂLĂTORIE Noapte lungă peste Atlantic — de Gheorghe Năstase ............................................................................18 CRITICĂ * Cronica literară — de Dan Cristea Cartea de critică (Pavel Bellu: „Blaga în marea trecere“; Ștefan Bitan: „Labiș, albatrosul ucis“; Marin Mincu „Critice“) — de Mircea Iorgulescu ............................................................ Revanșa celui slab — de Viola Vancea * Camil Petrescu și spiritul critic muntean — de Petru Popescu..................................... . „Euphorion“ sau critica trans-estetică — de L Negoiţescu ............................................................ Paradoxul metodei deductive — de Dana Dumitriu......................................................... Detaşare şi eleganţă — de Dan Laurenţiu Armonie şi clasicitate — de Sergiu Sălăgean * COMEDIA EROILOR (in dezbatere: „Dicţionarul de terminologie literară“) Politicos vorbind — de Constantin Călin Absenţa autorităţii — de Dan Cristea Electism — de plr. Grigurcu . . . Iniţiativă utilă, ratată — de Adrian Marino Riscul de a fi pedant — de Edgar Papu O apariţie anacronică — de Z. Sângeorzan EVOCĂRI Păstorel la „Moara şuetelor“ — de V. Firoiu EL MUNDIAL 70: „TELEVIZIUNEA“ Emil Brumann: Beckenbauer dansînd Nina Cassian: Preferata mea era Ripensia Ilie Constantin: Merg la stadion relativ rar Radu Cosaşul Microbizat de fotbal . . Maria-Luiza Cristescu: Hazardul alăturării acestor două noţiuni: victorie şi gol . _ • Leonid Dimov: Mă sting de sete lingă o fîntînă I. Drăgănoiu: De ce nu scrieţi o istorie a fotbalului românesc? ...... Mihail Petroveanu: Pentru toţi comozii lumii Nichita Stănescu: Fotbalul este un joc schematic .................................................... Gheorghe Tomozei: Temporizaţi temporizarea ! CRONICI — ÎNSEMNĂRI * CRONICA LIMBII — Neologisme cu fonetism inacceptabil, de G. Ivănescu .... BUCUREȘTI — NEAPOLI — YOKOHAMA — Note dintr-un jurnal, de Mariana Costescu LECTURILE LUI FANTOMAS — Aventuri și spionaj, de Vlad Mușatescu.............................. SEMNE — Există un poet, de Gheorghe Istrate * UNIVERSALIA — O carte despre farsa tragică, de C. Crișan .................................................... * ARHIVA „ARGEȘ“ — Gib Mihăescu poet, de I. Cruceană ■ CRONICA NAIVĂ — Eroi de cerneală, de Marin Ioniță .................................................... • • * CALENDAR LITERAR — August, de Gh. Catană . ........................................................... SUBIECTE — Din carnetul unui vicios, de Al. I. Ştefănescu......................................................... • — Completare — despre amor; Vocaţie, de Florin Mugur.................................................... • Studenţilor facultăţii de filologie din cadrul Institutului pedagogic Piteşti, precum şi absolvenţilor care se pregătesc pentru examenul de bacalaureat, le recomandăm ca material didactic facultativ textele din acest număr însemnate cu * Revistă de cultură Editată de Comitetul Judeţean pentru Cultură şi Artă Argeş . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA : PITEŞTI, bulevardul Republicii nr. 64, telefon : 1 42 28 Tiparul : întreprinderea poligrafică „Argeş“, strada N. Bălcescu nr. 93 Piteşti — comanda nr. 23020 14 14 14 15 15 15 13 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 19 19 19 19 19 19 19 2 5 5 Argeş , azi Pe teritoriul actual al Argeşului s-au aflat în Evul de Mijloc primele cetăţi de scaun ale Ţării Româneşti, la Câmpulung şi la Curtea de Argeş, totodată două puternice vetre de cultură naţională şi de iradiaţie a legendelor despre aşezarea statului prin cel de-al doilea descălecat, zonă a mitologiei Meşterului Minole, a haiducilor Pătru sin Ştefănescu, Groza, Bratu, Radu lui Anghel, a Brîuleţului, a Căluşului şi a Ciiuleandrei. Argeşul poate fi invidiat pentru tradiţiile intelectualităţii sale, întrunind personalităţi remarcabile care au înţeles să împletească talentul lor artistic, de cultură, sau specialitatea de ştiinţă şi umanism cu angajarea cetăţenească de sincer patriotism. Pictorul Ion Negulici, de fel din Cîmpulung, elev al zugravului Badea de la biserica Marinei, ca şi concetăţeanul său Theodor Aman, a militat în primele rînduri ale baricadei revoluţionare la 1848 ca grafician, literar, ziarist, propagandist şi prefect al guvernului provizoriu. Şi unul şi celălalt au pictat scene din desfăşurarea „răzvalei“ burghezo-democratice din Ţara Românească şi au fixat pe pînză chipul unor conducători revoluţionari —, între alţii pe al fruntaşului ideologic al generaţiei lor, pe Nicolae Bălcescu. La fel va proceda peste o generaţie pictorul G. D. Mirea, ilustrator al gloriei şi martirajului lui Mihai Viteazul, şi, dintre urmaşii acestuia, sculptorul I. Măţăoanu, ale cărui statui cinstesc pe eroii satelor noastre căzuţi cu arma în mină în timpul primului război mondial. Compozitorul Gheorghe Stephănescu — a cărui casă de creaţie, nu departe de ruinele cetăţii lui Ţepeş Vodă de la Poenarh, se păstrează intactă — a fixat pe portativ armonia unor compoziţii ce cinstesc în glorioase tradiţii altoind versificate de D. Bolintineanu şi de Vasile Alecsandri, virtuţile dintotdeauna ale naţiunii noastre. Şirul lor îl încheie, câţiva ani în urmă, Eugen Chirovici, dotată conştiinţă artistică, pictor şi om de teatru. Rămîne titlu de mîndrie că unul dintre cei dintîi autori de etică din istoria gîndirii naţionale. Voievodul Neagoe Basarab, cu ale sale „învăţături“ către fiul său Teodosie, ctitorul mănăstirii, Curtea de Argeş, ca şi mai tîrziu cronicarul Tudose Rudeanu, de fel din Rudeni—Şuiei şi care a narat cu conştiinciozitate secretarilor de curte biografia lui Miihai Viteazul, aparţine acestei geografii spirituale. Din Cîmpulung, la 1521 Neacşu adresa scrisoarea lui aşternută, cum îi era şi cum ne este pînă astăzi vorba, către magistratul curţii Braşovului; tot de acolo de unde, de sub teascurile tiparniţei mănăstireşti, aveau să apară între 1635—1636 şi 1642—1650 cărţile de cult ale lui Mihai Vodă Basarab, ale Doamnei Elena şi ale fratelui ei, umanistul Udrişte Năsturel din Fierăşti. De Cîmpulung se leagă şi secularul aşezămînt şcolar din 1669 al lui Antonie cfin Popeşti. Dinicu Golescu, în „însemnarea călătoriei mele“ a prezentat starea jalnică a iobăgiei în primele decenii ale secolului trecut şi apoi a deschis şcoala pentru luminarea norodului din Goleşti. 1848 şi lupta pentru Unirea dintre 1856—1859, culminînd cu acţiunile din Divanul ad-hoc şi cu actul unificator de la 24 Ianuarie 1859, cunoscută pe meleagurile Argeşului pe trei dintre cei mai însufleţiţi poeţi angajaţi să reprezinte ţelurile norodului în cele două istorice evenimente — este vorba de: Costache D. Aricescu, care la 1849 întemeie teatrul din Cîmpulung, aşezămînt în care s-au reprezentat comedii şi scenete alegorice cu teme sociale: byronianul Ion Cătină, o vreme funcţionar în Piteşti, autorul marşului revoluţionar de la 1948; şi Ion C. Fundescu crainic piteşean al entuziasmului unionist Alexandru Davila, născut şi şcolit dintîi la Goleşti, strănepot al celor patru fraţi Goleşti ce fuseseră miniştri şi ambasadori ai revoluţiei paşoptiste, scrie drama istorică „Vlaicu Vodă“, a cărei acţiune de frămîntări confesionale şi de apărare a demnităţii naţionale se desfăşoară la Curtea de Argeş. Peste cîteva decenii, blîndul poet Dimitrie Nanu aici şi-a scris dedicaţiile lui lirice pentru înălţimile peisajului muscelean din Piatra Craiului şi pentru oamenii lui harnici, care populează sănătoşi moral şi proza sămănătoristului Ion Ionescu—Boteni. In nenumărate povestiri din viaţa jucăreluilor şi în prelucrările de basme muscelene, prozatorul Mihai Lungianu— care în 1907, ca avocat, la bara tribunalelor, a apărat pe plugarii răsculaţi — a scos în evidenţă comorile spirituale ale ţărănimii din părţile de nord ale judeţului şi meritul acesta îl observau şi Delavrancea (in raportul întocmit pentru premierea de către Academia Română a lui Lungianu ) Ion Bianu, George Coşbuc şi Sextil Puşcariu. Ion Pillat, pe bune criterii socotit unul dintre cei mai mari poeţi ai tradiţiei româneşti, a colindat dealurile Ştefăneştilor, Florica, şi a scris la Izvorani ciclul nemuritor Pe Argeş însus, socotindu-se el însuşi un rapsod al apei Argeşului. Biet rîu de munte, care nicicînd n-avuse parte De un poet să-l facă nemuritor în carte, Rîu bun, al cărui nume răsunător şi dulce Pe nimeni nu găsise în vers slăvit să-l culce. La Valea Mare, Minu Rebreanu a scris romanul „Răscoala“, frescă realistă a frământărilor sîngeroase din 1907 şi „Ciuleandra“, cu personaje şi situaţii intrate în suvenir Poetul George Topîrceanu, care a copilărit şi a studiat la Şuiei şi la Nămăeşti, a scris despre Costiţa, despre Valea Mare, despre pîraiele de sub Mateiaş, şi despre codanele locului, dintre care şi-a ales pînă la urmă soaţă pe maestra de ţesătorie, ca şi mama lui, Victoria Juga. La Nămăeşti îi zac în ţintiri, ambii părinţi, feciorul Gheorghe îi îngrijeşte cu filial devotament casa muzeului lingă ultima soră în viaţă a poetului. Timpulungeamil Tudor Muşatescu este autorul cel mai jucat dintre dramaturgii zilelor noastre iar sensibilul Mihai Moşandrei cultivă o poezie de suavităţi şi esenţe pure. La Curtea de Argeş, unde scurt timp Carargiale a funcţionat ca revizor şcolar, s-a născut Dimitrie Ionescu—Buzău, intrat în istoria literaturii universale cu pseudonimul Urmuz ca precursor al suprarealismului, şi a murit socialistul culturalizator Nicolae Zubcu Codreanu, iar Piteştii dădură pe criticul Ion Trivale, pe poetul serenadar Alex. Gheorghe, pe prozatorul şi gazetarul Tudor Teodorescu—Branişte, nerărmnîndu-i străină trecerea prin drumul lui de cultură a sorbonarului N.I. Apostolescu, a istoricului G.. Ionescu—Gion şi mai ales a elevului de altă dată Ion Minulescu, poetul. Simţăminte de fermă angajare cu idealurile de progres ştiinţific civilizator şi obştesc mărturisesc şi activităţile personalităţilor de ştiinţă din Argeş: medicul Nicolae Kreţulescu, de la Leordeni, întemeietorul învăţămîntului chirurgical din ţara noastră; obstetricianul Nicolae Gheorghiu; internistul I. Nanu—Muscel; vestitul neurolog Constantin I. Parhon; „medicul de plasă“ George Ulderu, care a lăsat pagini impresionante de observaţii criticînd nepăsarea burtăverzimii burghezo-moşiereşti, în domeniul sănătăţii publice; naturalistul M. Drăghiceanu, geograful George Vîlsan, membru al Academiei Române, poet, prozator, memorialist de drumeţie cu peste şaizeci de ani în urmă şi însufleţit propagandist al idealurilor naţionale; matematicianul Dan Barbilian, cunoscut în literatură sub pseudonimul Ion Barbu, bucurîndu-se de celebritate atît în domeniul ştiinţelor exacte cît şi în cel al poeziei; istoricii şi arheologii Virgil Drăghiceanu şi Alexandru Bărcăcilă. Din rîndurile intelectualităţii rurale rămîne de notorietate publicistică şi activitatea democratică a învăţătorului C. Dobrescu—Argeş din Muşeteşti, care în sătucul lui a editat cel dintîi periodic pentru apărarea ţărănimii muncitoare; învăţătorul Ion D. Petrescu, de la Ţigăneşti, căpetenia răscoalei plugăreşti de la Călineşti din 1907, neostenitul N. Cristescu din Mălureni, care ani de zile, era prelungirea muncilor de catedră, a cultivat, cu Marinescu Trubadur, şi cu alţi colegi de acelaşi avînt, cîntul şi jocul popular pe Valea Vîlsanului, iar în ceasurile libere aduna şi descifra actele vechi chirilice ale consătenilor săi păgubiţi în drepturile lor obşteşti de proprietari hrăpăreţi , celebrul foclorist şi revizor şcolar Codin Rădulescu şi mulţi alţii asemenea lor Sunt scurte cuvinte asupra contribuţiei argeşene la dezvoltarea spiritualităţii româneşti, amintită sumar, dar din plinul inimii. Augustin Z. N. POP OBÎRŞIILE CULTURII un maestru Vine de departe. Din alt veac şi dintre alţi oameni, încovoiat sub povară de cîntece şi de ani, îndoit asupra sieşi ca un semn de întrebare pe copilăria amintirilor. Cobzarul de la Grui. L-aş întreba ce vîrstă are, dar mă tem că o numără în secole. L-ar chema Niţă Cotoc, dacă n-ar fi „Barbu lăutarul, starostele şi cobzarul“, dacă nu ar fi Laie din Răşinari. Vremea stărostiei a trecut, („Tocu meam nunţi şi cumetrii cu cinci perechi de lăutari"), vremea trubadurilor a trecut, („Îmi luam cobza şi umblam prin sate şi se afla că viu eu şi ieşeau la marginea satului fetele gătite şi flăcăii să le cînt de joc. Se şi băteau pentru mine satele, am văzut oameni cu capul spart“. Vremea cobzei a trecut... Ea este de pe timpul cimpoiului şi drîmbei şi armonicii şi ţambalului, şi peste ele s-a aşternut praful uitării stîrnit de acordeoane, saxofoane, timpane, chitare electrice şi norul imens de pulbere ridicat de orga electronică. „Evoluţia este firească, acordeonul preia atribuţiile vechilor instrumente de acompaniament, cumulînd într-o singură claviatură trei-patru funcţii. Dar socotesc o impietate executarea bătrînelor melodii populare cu instrumentaţie nouă. Nimic nu poate să dea savoarea şi autenticitatea unei balade sau doine ca însoţirea vocii rapsodului cu glasul cobzei şi ţambalului“. (Prof. Ion Grecu, muzicolog). Cobza dumitale, Ioane Enache, zis Niţă Cotoc , născut în Bughea și mutat pe Grui, poale de Cîmpulung^ — cobza aceasta e pecete pe firmanul timpului, tristă ca monedele din muzee. Umblă Niţă singuratic şi bătrîn, cu dibla subsuoară, să-i cînte la ureche cui vrea să-l asculte, balada haiducului Radu lu’ Anghel („Nu eram pe vremea cînd l-au omorît, dar ştiu de parcă aş fi fost, că aici Lau omorît, la Cîmpulung şi vorbea toată lumea“). Şi o altă baladă, mai mult spusă decît cîntată, povestea bisericii din Costeşti, unde au ars zeci de poporeni cu preot cu tot. Şi trec prin luminile ochilor spaime şi speranţe, vezi în ei flăcările care mistuie oameni şi icoane, asculţi în glasul cobzei respiraţia întretăiată, şuierată, gîfîită, ţipetele celor care se căţărau unii pe alţii, scrijeleau tencuiala pereţilor. Maestru al dialogului, personifică magistral pe preotul care se roagă în genunchi, înecat de fum, pentru izbăvire, de Dumnezeul nepăsător. Şi cobza bîzîie, bîzîie, ba ca un bondar închis între geamuri, ba ca un fluture care se roteşte în jurul făcliei. Şi apoi vine amarul doinelor : „Moartea nu cere nimic / Numai suflet de voinic / D-aia beau, d-aia mănînc / Ca mîine mă fac pămînt / Pămîntu cu iarbă verde ’/ Trece lumea, nu mă vede / Pămîntu cu iarbă neagră / Umblă lumea, nu mă-ntreabă“. (Un scriitor de formaţie odobesciană ar deschide acum o paranteză ca să amintească de străbunul Horaţiu care a zis : ..trăieşte-ţi ziua înaintea păstorilor şi vărarilor de, Ц Giuyala, iar cele două vorbe le-au luat şi el de la Lucre- ' ţiu, care le avea de la .jSpicor, care le’v găsise prin Orient). Şi ştie ntîtea jocuri... „Este singurul lăutar pe care îl cunosc în ţară, că are texte pentru toate •« incurile populare“. (Maestru coregraf Gh. Popescu-Judeţ). Le ştie ? Le face ? De cîteva ori pe an, cînd sînt concursuri, este urcat cu cobza pe scenă. Şi atunci uită că este uitat. Şi oamenii bătrîni oamenii foarte bătrîni, care se întîmplă să fie pe acolo îi reînviază celebritatea, odată cu nostalgia tinereţii lor. „Ăsta e Niţă Cotoc !“. Dar concursurile sînt bienale.^ Cine mai vrea să-l asculte pe Niţă în ani fără soţ ? carnet ★ ★ M. I. De curînd tipografii de la Casa Scînteii au dat la iveală o carte ^ de versuri aparţinînd unuia dintre ei. Este vorba de placheta „Transplant de cuget“, semnată de linotipistul Teodor Anastasiu, originar de pe meleagurile Argeşului. In ce priveşte calităţile poeziei, ni se par judicioase aprecierile pe care le face poetul Virgil Carianopol într-o scrisoare adresată confratelui său, prefaţă delicată a cărţii : „Poemul Tipografilor, Metamorfoză, Pavăza, Descîntec. Pe urmele paşilor mei, Solstiţiu şi alte poezii sînt semne care-ţi dau dreptul să fii mîndru de realizarea lor, pentru vîrsta şi experienţa dumitale de pînă acum. Este drept că mai sînt multe de învăţat, dar aceasta va veni cu timpul şi dumneata, a cărui sensibilitate stă mereu trează, nu mă îndoiesc că vei recepta, mai ales în contact cu publicul, acest mare judecător al fiecăruia dintre noi, ce trebuie şi ce nu, să scoţi afară din adîncurile pe care le stăpîneşti. Ceea ce însă vreau să înţelegi în mod deosebit este că- mi trebuie să te laşi în voia fiecărui vînt. Să ai o singură direcţie, spre frumos“. Priboeni — sat muscelean de care se leagă amintirea unui mare animator cultural,iceea a prestigiosului folclorist C. Rădulescu Codin, a dobîndit de curînd un nou cămin cultural. Edificiul, la care a lucrat şi a cunoscutul meşter din partea locului, Ion Praia, este unul din cele mai frumoase din judeţ. Rod al contribuţiei obşteşti, el oferă excelente condiţii pentru desfăşurarea unei bogate activităţi spirituale. La inaugurare (14 iunie 1970) au luat parte tovarăşii Gheorghe Năstase, prim secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, Matei Ghigiu, ministrul construcţiilor industriale, deputat al circumscripţiei Priboeni în M.A.N., Grigore Comartin, secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., Florian Popescu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean, Constantin Pinischiotu, preşedintele Comitetului judeţean pentru cultură şi artă. Cenaclul artiştilor plastici din Piteşti constituit anul acesta, a iniţiat în luna iunie cîteva acţiuni demne de menţionat. Astfel, secţia de artă a Muzeului din Cîmpulung-Muscel a găzduit salonul de primăvară al cenaclului U.A.P. din Piteşti. Expozanţi : Tatiana Samoilă, Mariana Senilă, Clelia Ottone, Ion Vladu, Lucian Cioată, A. Ivăneanu-Damaschin, Emil Moise, Constantin Marinescu, Ileana Giura, Sorin Ilfoveanu, Gh. Pantilie, Nicolae Georgescu, Romulus Constantinescu, Ernst Nicolai?. T. BIOLAN calendar literar AUGUST august 1848 — a murit cărturarul lordache Golescu (n. 1768), frate cu Dinicu Golescu. august 1908 — apare la Bîrlad, pînă în iunie 1921, revista „Ion Creangă(revistă de limbă, literatură şi arta populară) întemeiată de G.T. Kirilianu, M. Lupescu, T. Pamfile, C. Rădulescu-Codin ş.a. 1 august 1895 — s-a născut scriitorul I. Valerian, întemeietorul revistei „Viaţa literară“. 2 august 1808 — S-a născut cărturarul Simion Bărnuţiu (m. 1864), unul din conducătorii revoluţiei românilor din Transilvania la 1848. 1937 — A murit scriitorul Pavel Dan (n. 1907). 5 august 1922 — s-a născut romancierul Marin Preda. 6 august 1887 — a murit scriitorul George Creţeanu (n. 1829), militant pentru Unirea Principatelor. 1935 — s-a stins din viață geograful-literar George Vîlsan (n. 1885). 8 august 1866 — s-a născut George Coșbuc (m. 1918). 9 august 1843 — s-a născut scriitorul N. D. Popescu (m. 1921) 1850 — s-a născut filologul H.Tiktin (m. 1936). 11 august 1884 — s-a născut Panait Istrati (m. 1935) 1895 — s-a născut Victor Ion Popa (m. 1946). 1933 — a decedat lingvistul Alexandru Philippide (n. 1859) 1961 — a murit Ion Barbu (n. 1895) 13 august 1917 — a murit poetul Alexe Mateevici (n. 1883) 1937 — a murit Alexandru Sahia (n. 1908) 14 august 1866 — apare în „Familia“ poezia lui M. Eminescu : La Bucovina 15 august Ziua presei române (apariţia primului număr ilegal al „Scînteii“ organ al P.C.R. — 1931). 1870 — apare în „Convorbiri literare“ a doua poezie a lui M. Eminescu publicată în această revistă : Epigonii. 1883 — s-a născut Corneliu Moldovanu (m. 1952) 17 august 1856 — s-a născut filologul M. Gaster (m. 1939). 1868 — s-a născut poetul Ion Păun Pincio (m. 1895). 1925 — s-a stins din viață Ion Slavici (n. 1848). 1964 — a murit Mihai Ralea (n. 1896) . 18 19 20 21 22 24 25 26 28 29 31 august 1868 — apare în „Familia“ poezia lui M. Eminescu . La o artistă, 1877 — apare la Sibiu, pînă la 30.IX.1880, Albina Carpaţilor, foaie beletristică, ştiinţifică şi literară, avînd printre colaboratori pe : N. Alecsandri, C. Negruzzi, I. Slavici, Al. Macedonski, S. FI. Marian etc. august 1935 — a murit Gib I. Mihăescu (n. 1894). august 1872 — s-a născut Raicu-Ionescu Rion (m. 1895), critic literar și publicist. 1872 — a murit Dimitrie Bolintineanu (n. 1819). 1917 — s-a născut dramaturgul Horia Lovinescu august 1723 — a murit savantul Dimitrie Cantemir (n. 1673), primul român membru al unei academii străine — Academia din Berlin. august 1887 — a murit Timotei Cipariu, filolog şi lingvist, participant activ la revoluţia din 1848 din Transilvania. 1890 — S-a stins din viaţă Vasile Alecsandri (n. 1821). august 1820 — a decedat. Budai Deleanu (n. 1760). 1868 — a murit Costache Negruzzi (n. 1808). 1919 — apare, pînă la 16 mai 1921, la București, revista săptămînală „Cuvîntul liber“, condusă de E. Filotti, între colaboratori figurînd : Iosif Nădejde, Victor Eftimiu, I. Teodoreanu ş.a. august 1864 — s-a născut scriitorul Spiridon Popescu (n. 1933) 1902, ~.s-a născut criticul literar Serban Cioculescu 1907 — a murit B. P. Hasdeu 1838) (n. august 1907 — s-a stins din viață Iosif Vulcan (n. 1841), întemeietorul teatrului românesc din Transilvania şi animator al revistei „Familia“. august 1917 — a murit Anton Naum (n. 1829), poet din cercul Junimii. 1965 — s-a stins din viaţă Eusebiu Camilar (n. 1910). august 1883 — apare în „Familia“ poezia lui M. Eminescu . Pe lingă plopii fără soţ... 1917 — a murit Calistrat Hegaş (n. 1947). august 1881 — s-a născut scriitorul Nicolae Dunăreanu. august 1870 — s-a născut poetul Victor Vlad. Delamarina (m. 1896) 1927 — s-a născut poetul Dan Deșliu. Gh. CATANA