Argeş, 1972 (Anul 7, nr. 1-12)
1972-01-01 / nr. 1
ancheta argeș I SIBIU 1 Jr^ "—ЖГ~ Ж este 1.1.С.Р.М.А.И.? IANUARIE 1972 ANUL VII LEI 3 din toate ţările, uniţi-vă ! EUGEN JEBELEANU De-acum înainte De-acum înainte, obişnuieşte-te să trăieşti din amintiri, din umbre de planete pierdute, din norii care fug, din amintiri subţiri. Obişnuieşte-te să trăieşti cu sila şi urîtul aşa-ţi va fi sfîrşitul cum ţi-a fost începutul. Poate nici nu mai ai mult, de altfel obişnuieşte-te cu luna de oţel. Tot ce a fost frumos s-a petrecut cu cel care acum este altul obişnuieşte-te cu prăpastia şi cu saltul. Fapt divers Fiind din pîine scos, omul rămase afară şi afară nu era nici iarnă şi nici vară şi omul murind, spuse: „Aşa trebuie să fie...“ Şi totul se petrecea în ziua de Sfîntul Nimeni nu ştie. Hotărîre Vă voi creşte ca pe nişte pui de lup cu ochi de peruzea în această lume unde oamenii se rup. Argument final Acum e ora cînd eroul alt merit neavînd, decît de-a fi înfruntat singurătatea, se strînge, singur, el, de gît. O face fără întristare şi fără bucurie, doar cu silă, fără resemnare, că totul rost-a în zadar. A încercat să-nalţe gînduri şi-a suferit şi el un pic văzînd cum viermii rînduri-rînduri din viaţă făuresc nimic. Rămînă viermii, el se duce neîngrozit de ei, şi strîns de mîna-i ce-a rămas curată, de ploi spălată şi de plîns. în pagina 20 forum Semnează : acad. Al. PHILIPPIDE, prof. dr. docent AURELIAN SACERDOŢEANU, GHEORGHE NASTASE, prim secretar al Comitetului judeţean Argeş al P.C.R., preşedintele Consiliului popular judeţean, MIRON NICOLESCU, preşedintele Academiei R. S. România. %0(p(q4 GEO BOGZA Povestea vorbei De cum vi se nasc copiii, începeţi să-i învăţaţi : — Apa trece, pietrele rămîn... dar v-aţi gîndit oare cum e să fii piatră şi să rămîi, în torentul nebunesc al apelor? V-aţi gîndit cu ce preţ vă puteţi deprinde copiii cu o mare virtute ? Apa trece, pietrele rămîn... ce lesne vă e să spuneţi, să vă întemeiaţi, doar cupatru cuvinte, învăţătura pe existenţa noastră. Dar v-aţi întrebat vreodată ce greu e să fii piatră în mijlocul puhoaielor dezlănţuite? Tot pietrişul pe care îl vedeţi pe maluri sînt dinţii noştri sfărîmaţi, pentru a putea rezista, pentru a nu se lăsa luate de ape, pentru a nu răspunde „da“ uriaşului lor discurs cu care încearcă să ne schimbe părerea. Dacă ne-am duce, cum v-aţi mai putea învăţa copiii ? Să ştiţi totuşi că, din timp în timp, cite una din noi se duce. Dar în urmă, chiar acolo de unde pornesc apele, se află un munte întreg şi el are grijă ca alta să vină în loc. Dacă nu la noi, la muntele acela, fundamental, să vă gîndiţi cînd spuneţi copiilor voştri: — Apa trece, pietrele rămîn... In acest număr desene de RADU BOUREANU _ Ne adresăm dumneavoastră, tovarăşe DUMITRU PETRESCU, prim vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean Argeş — în aceste zile fără zăpadă ale începutului lui 1972 — pentru a vă ruga să ne spuneţi ce va însemna acest an în dezvoltarea economică a judeţului nostru, ce semnificaţii deosebite are pentru Argeş activitatea în cel de-al doilea an al cincinalului ? — Am să mă refer щи numai la 1972, ci şi la 1973 şi am să vă spun, de la bun început, că pentru judeţul nostru, pentru aceste pămînturi cu tradiţii străvechi, luminate astăzi de soarele împlinirilor socialismului, 1972—1973 constituie un prag de trecere către o nouă înflorire. în aceşti ani se plămădesc condiţiile pentru ca judeţul Argeş, din punct de vedere al producţiei globale industriale, să poată ocupa în anul 1975 locul trei pe ţară, faţă de locul zece pe care îl ocupa în 1970, înaintea actualului plan cincinal. — O ascensiune spectaculoasă. — Desigur. O asemenea ascensiune pretinde eforturi mari, investiţii nu numai de bani ci şi de inteligenţă, un elan creator care să cuprindă întreaga populaţie a judeţului într-un efort colectiv. Ne aşteaptă treburi multe şi complicate, dar este nu numai o datorie, ci şi o plăcere să duci la capăt asemenea treburi, care contribuie la îmbunătăţirea vieţii tale şi a tuturor celor din jur. PERSPECTIVE — Vă rugăm să vă referiţi în această privinţă la câteva dintre ramurile mai importante ale economiei judeţului... — Voi da referinţe concrete. Uneori, glasul cifrelor merită să fie auzit. în ce priveşte industria chimică, vom produce în 1975 de peste două ori şi jumătate mai mult decit în 1970. în cinci ani, o producţie care aproape se triplează ! Aceste realizări le vom obţine prin dezvoltarea Combinatului petrochimic, a rafinăriei de petrol, prin intrarea în producţie a unor fabrici noi, precum şi prin ridicarea necontenită a pregătirii profesionale a tuturor muncitorilor, inginerilor şi tehnicienilor care lucrează în acest domeniu, în acelaşi ritm accelerat va creşte şi producţia industriei constructoare de maşini , se va dezvolta capacitatea de producţie a Uzinei de autoturisme Piteşti şi a Fabricii de autoturisme de teren de la Cîmpulung. Cifrele vorbesc de la sine. In Argeş, se vor produce într-un singur an, în 1975, 55 000 de autoturisme, 14 500 de autoturisme de teren şi 11 000 de autoutilitare. Se va dezvolta Fabrica de motoare electrice Piteşti. Şi în acest domeniu, după cum se observă, creşterea producţiei se va obţine în primul rînd dezvoltînd capacităţile de producţie ale unităţilor industriale existente. — Obiective noi ? — Desigur, o pondere însemnată o vor avea unităţile industriale noi. Astfel la Topoloveni, cîndva o aşezare cu specific exclusiv agricol, se va construi o turnătorie de fontă, iar la Curtea de Argeş o fabrică de piese de radio. In ce priveşte energia electrică, să notăm că vor continua lucrările la hidrocentralele de pe rîul Argeş şi că pe harta judeţului va apărea unobiectiv energetic nou : centrala, electrică de termoficare Piteşti-Sud. Şi în acest domeniu, creşterile sunt deosebit de însemnate, producţia în 1975 fiind aproximativ dublă faţă de anul 1970. în cadrul industriei materialelor de construcţie, în 1972 va intra în producţie, parţial, Combinatul de materiale de construcţie din Cîmpulung care, în 1973, va da o producţie anuală de aproape două milioane de tone, înscriindu-se astfel în rîndul celor mai mari fabrici de materiale de construcţie din ţară. Combinatul se va extinde treptat prin edificarea unei fabrici de granulit şi blocuri de zidărie uşoară, precum şi a unei secţii de azbociment. — La Curtea de Argeş, deci, se vor fabrica piese de radio, obiecte fine... Am re(Continuare .