Argeş, 1976 (Anul 13, nr. 2-4)
1976-06-01 / nr. 2
Actualitatea Camel • ÎMPLINIREA a 130 DE ANI DE LA REVOLUŢIA DE LA 1848 a prilejuit organizarea la Piteşti a unei sesiuni de comunicări ştiinţifice omagiale a profesorilor de istorie din Argeş şi din Bucureşti. Privind fenomenul revoluţionar în ansamblu, sau urmărind diferite aspecte ale contribuţiei argeşenilor sau a unor categorii sociale la înfăptuirea idealurilor revoluţiei, sesiunea s-a bucurat de un binemeritat succes. Comunicările susţinute de conf. univ. dr. Const. Dumitrescu, dr. Petre Popa, lector univ. Ion Şendrulescu, dr. Ion Ilurdubeţiu, de un colectiv al muzeului Goleşti etc. au îmbinat rigurozitatea informaţiei cu interpretarea adecvată a evenimentelor. BULETINUL FACULTĂŢII DE ÎNVAŢÂMÎNT PEDAGOGIC din PITEŞTI, recent apărut, continuă o frumoasă tradiţie de tipărire a cercetărilor cadrelor de specialitate. Organizat pe şase secţiuni. Buletinul se remarcă prin diversitate tematică, prin adecvarea tratării şi prin nivelul ştiinţific ridicat. Conf. univ. dr. Const. Dumitrescu insistă asupra contribuţiei maselor populare argeşene la instaurarea guvernului de la 6 martie 1945 , lector univ. R. Năstase publică „Consideraţiuni asupra subiectului proprietăţii de stat în R. S. România ; lector univ. Vasile Călinescu cercetează „Problematica mitului în gîndirea lui Lucian Blaga“ ; lector univ. dr. Luiza Petre-Pîrvan se ocupă, avînd intuiţii fine, de poezia lui A. E. Bakonsky , pline de interes ni s-au părut cercetările asupra limbajului tehnic, semnate de asist. univ. Vasile Rădulescu, Carlos Moetzu (S.U.A.), lector univ. Sia Irimiaş. Numeroase cercetări din domeniul chimiei, ştiinţelor naturale, matematicii, educaţiei fizice completează acest sumar al ultimului Buletin ştiinţific. • CU OCAZIA ANIVERSĂRII A 112 ANI DE la înfiinţare, Liceul de matematică şi fizică „Nicolae Bălcescu“ din Piteşti a sărbătorit „Ziua liceului“ printr-un bogat program de acţiuni cultural-educative , sesiunea de comunicări ştiinţifice a cadrelor didactice, sesiunea de referate şi comunicări ştiinţifice a elevilor, expoziţia cu lucrările executate de elevi în atelierele de instruire practică, expoziţia cercurilor ştiinţifice şi a lucrărilor de diplomă, expoziţia membrilor cercurilor de arte plastice, întreceri sportive, „Cupa Liceului“ de fotbal, spectacol omagial prezentat la Casa de cultură a sindicatelor din Piteşti, apariţia nr. 22-23 ale revistei „Junimea“. Din cuprinsul divers şi atractiv al revistei remarcăm articolele semnate de prof. univ. dr. doc. Dan Simonescu, fost elev al liceului, dr. Ion M. Dinu, prof. Marin M. Bădescu, Lucian Iliescu, Ion Pricolici, Virgil Manoiu, Traian Gărduş, precum şi creaţiile literare ale elevilor Ştefan Cristian, Valter Dan, Manea Constantin, Iancu Cornelia, Ionescu Nicolae. • SOCIETATEA CULTURAL-ŞTIINŢIFICA „STROEŞTI-ARGEŞ“, în colaborare cu studenţii facultăţii de utilaj tehnologic din cadrul Institutului de construcţii Bucureşti şi cu grupul coral „Song“ al Centrului universitar Bucureşti au organizat de curînd în localitatea Stroeşti un foarte reuşit spectacol artistic în cinstea Zilei victoriei şi aniversării cuceririi Independenţei de stat a României, un spectacol cu mari valenţe educative şi cu un profund mesaj umanist. Cei 110 studenţi, oaspeţi ai satului, au purtat un constructiv dialog artistic cu stroeştenii. Printre studenţi s-au aflat şi oaspeţi din Republica Socialistă Vietnam şi Africa, veniţi în România pentru studii universitare. • JOI, 15 IUNIE, s-au încheiat şedinţele „la sediu“ ale cenaclului literar „Liviu Rebreanu“ Piteşti. Momentul a fost marcat de invitaţia ca la această şedinţă de închidere să susţină, an recital de poezie şi muzică o parte din membrii Atelierului literar Cesary (cenaclu al elevilor din municipiul Piteşti, care funcţionează pe lîngă Casa studenţilor şi elevilor), prilej de a trece în rîndul generaţiei mature un grup de tineri talentaţi. Au citit poezie Allora Şerp, Ioana Floroaica, Valentin Sandu, Marius Dumitrescu, Valeriu Burhan, Nicolae Ionescu. Despre activitatea cenaclului elevilor au vorbit Gheorghe Soare şi Sergiu Nicolaescu. Au interpretat muzică folk Graţiela Bîrcă şi Mariana Garaiman. A fost o seară emoţionantă, membrii susamintitului cenaclu dovedind că duminicile petrecute sub aripa poeziei au fost de bun augur. „CÎNTAREA ROMÂNIEI“ Memoria Argeşului - ediţia a X - a Cea de a X-a ediţie, jubiliară, a „Memoriei Argeşului" s-a înscris în mod firesc — prin specificul obiectivelor sale şi prin tradiţia ce şi-a constituit-o — în seria manifestărilor de amploare ce au loc în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României". Prin diversitatea sa, prin felul în care a reuşit, sub forma dezbaterilor, a simpozioanelor şi spectacolelor, să cointereseze oamenii muncii, „Memoria Argeşului“ a afirmat acel climat adecvat, cu caracter popular, propice angajării deschise, militante şi responsabile în dezvoltarea, materială şi spirituală, a acestui mereu mai roditor colţ de ţară. „Memoria Argeşului" a reafirmat un adevăr validat de însăşi viaţa: Argeşul este şi un neostenit şantier al construcţiei umane, avînd toate condiţiile — materiale şi morale — pentru stimularea personalităţii umane, pentru emanciparea omului. Ampla manifestare argeşeană a întărit convingerea că societatea socialistă realizează nu numai valori pentru oameni, dar şi oameni de valoare. Aceştia sunt creatorii de bunuri materiale, dar şi spirituale. Sunt creatori cu propriul material uman, construind şi construindu-se pe sine. însuşi genericul sub care s-a desfăşurat „Memoria Argeşului" — „Creativitatea şi creaţia de masă la parametrii cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice" — a consfinţit prin variate forme unitatea organică dintre conştiinţă, deprinderi şi acţiuni practice, dintre cele mai intime aspiraţii ale omului şi comandamentelor majore ale societăţii socialiste. A fost sesizabilă o tendinţă — ce se impune cu stringenţă — către un echilibru între exigenţele specifice fiecărui domeniu al economicului, al socialului şi cele ale procesului educativ. Impactul dintre economic şi cultural este o evidenţă, din moment ce procesul de dezvoltare a conştiinţei socialiste îşi găseşte o reflectare nemijlocită în modul cum sunt îndeplinite sarcinile economice, în rezultatele obţinute în industrie, în agricultură, în investiţii, în toate sferele de activitate, în atitudinea înaintată faţă de muncă, în spiritul de ordine şi disciplină. Cu siguranţă, prin optimizarea producţiei nu pot fi înţelese doar calitatea superioară a produselor, ridicarea productivităţii muncii, etc. ci, în mod necesar, şi perfecţionarea relaţiilor umane, a omului însuşi. „Memoria Argeşului" a reafirmat o asemenea concepţie: numai oamenii cu o conştiinţă înaintată vor realiza o producţie în modalităţi optime. Ea s-a impus ca o nouă dovadă de acţiune unitară, aflată într-o evidentă interferenţă cu practica social-economică, înscriindu-se drept argument în procesul de optimizare a condiţiei umane. „Memoria Argeşului" a înfăţişat, prin modalităţi diverse, realizările, preocupările, aspiraţiile, gîndirea şi simţirea oamenilor muncii argeşeni, inspirîndu-se din izvorul viu al realităţilor Argeşului socialist. Mai mult decît să contemple, să fie beneficiari pasivi ai faptului cultural-artistic, oamenii muncii au participat efectiv şi afectiv la manifestări de înaltă ţinută umanistă, bogate în idei şi sentimente nobile. în această diversitate de acţiuni, numitorul comun l-au constituit caracterul militant pronunţat al programelor şi repertoriilor, calitatea interpretativă. Această a X-a ediţie a „Memoriei Argeşului" a constituit o nouă şi elocventă dovadă că şi aici, în Argeş, nu se urmăreşte dezvoltarea în sine a mişcării artistice. Scopul său primordial, consecvent este ca — prin intermediul spectacolului artistic, al manifestărilor cultural-educative — să contribuie efectiv la formarea unei personalități multilateral dezvoltate. U Festivalul „DARCLÉE U , eveniment de proporţii în viaţa spirituală a municipiului Piteşti şi a judeţului Argeş a constituit desfăşurarea în zilele de 18 — 21 mai a celei de a IV-a ediţii a Festivalului de muzică cultă şi dans clasic „Darclée“ — manifestare care începe să-şi cîştige un loc distinct pe plan naţional. Concursul propriu-zis a scos la iveală preocuparea majoră ce este acordată muzicii culte şi dansului clasic în multe din oraşele ţării evidenţiindu-se, în afară de Capitală, oraşele Timişoara, Ploieşti, Constanţa, Craiova şi Piteşti — numeroşi elevi bine pregătiţi la liceele de muzică, şcolile populare de artă şi liceale de coregrafie au dovedit nivelul ridicat pe care şcoala românească ştie să şi-l menţină. Considerăm că sprijinul pe care celelalte instituţii de cultură din Piteşti l-au dat organizatorilor — Teatrul „A. Davila“, Şcoala populară de artă şi Liceul de Muzică — a contribuit in mare parte la reuşita festivalului, dîndu-i un caracter larg de masă, programul bogat şi variat al celor patru zile constînd în dezbateri teoretice şi demonstraţii practice susţinute de amatori (recitalurile laureaţilor ediţiilor precedente, ale tinerelor speranţe argeşene) precum şi contribuţia foarte valoroasă a profesioniştilor (recitalul artiştilor de la Opera Română), expoziţiile de carte muzicală şi de artă plastică fac dovadă că la Piteşti s-a creat un climat de efervescenţă creatoare în acest domeniu. Prezenţa la concurs a 130 de concurenţi din 23 de judeţe ale ţării sunt o dovadă de necontestat a valorii indiscutabile a acestei confruntări. Un sprijin foarte important la succesul festivalului l-a adus Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti, care prin specialiştii săi, în frunte cu prof. univ. dr. Petre Brîncuş, preşedintele Uniunii Compozitorilor din R.S R. şi rectorul Conservatorului de Muzică „Ciprian Porumbescu“ au dat girul unei aprecieri competente a tuturor participanţilor şi propuneri pentru mai bine organizatorilor, pentru ediţiile viiitoare. Manifestările de la Piteşti au reliefat încă o dată valenţele unei arte de profundă vibraţie care a încălzit inimile tuturor celor angajaţi într-o activitate artistică ce tinde să devină de interes republican. Costin ALEXANDRESCU Sesiune de comunic£ri ştiinţifice A noua sesiune anuală de comunicări ştiinţifice a Muzeului judeţean Argeş, desfăşurată in cadrul manifestărilor cuprinse în cea de a zecea ediţie „Memoria Argeşului“ a fost organizată pe trei secţiuni : istorie, ştiinţele naturii şi muzeografie patrimoniul cultural naţional, in şedinţa plenară de deschidere, din partea invitaţilor sesiunea a fost salutată de acad. prof. dr. doc. Radu Codreanu de la Universitatea din Bucureşti. Iar din partea organelor locale de partid si de stat de Florea Dinu preşedintele CJ.C.E.S. Argeş, in cele două zile afectate lucrărilorsesiunii au fostprezentate peste ^60 de comunicări ştiinţifice. A ^0?*.а'эогс^а^° 0 t'em,critcă de mare întindere ştiinţifică, de imediată actualitate şi de un însemnat interes atît pentru specialişti şi cercetători cît şi pentru publicul larg, doritor să-şi îmbogăţească orizontul culturii generale. Aria comunicărilor a cuprins aspecte ale istoriei naţionale din epoca bronzului şi pînă în prezent, probleme curente de ecologie şi evoluţie în raporturile omului cu natura precum şi noi investigaţii privind dezvoltarea artelor de-a lungul veacurilor. Au prezentat comunicări conf. dr. Gh. Ioniţă — Universitatea Bucureşti, dr. Al. Vulpe — Institutul de Arheologie Bucureşti, dr Const. Preda, de la acelaşi institut, prof. dr. doc. Dumitru Tudor, membru al Academiei de ştiinţe social-politice, dr. Al. Filipaşcu, — filiala Cluj-Napoca a Academiei R.S.R., profdr. Petre Popa, secretaral Comitetului municipal Piteşti al P.C.R., dr. Gh. Bichir şi Ioana Cătănciu — Inst de Arheologie Bucureşti, dr. Zamfira Mihail — Institutul de studii sud-est europene Bucureşti, Dinu V. Rosetti, arheolog, Bucureşti, Dr. Pavel Chihaia — Institutul de istorie a artei Bucureşti, Alex Ugor, de la Muzeul de istorie al R.S.R., prof. dr. ing. Nicolae Leonăchescu — Institutul de construcţii Bucureşti, Mairiuca Radu Mariana Marcu, Mircea Gherman, Luana Popa şi Margareta Spinii — Muzeul judeţean Braşov, prof. dr. doc Z. Beider — Universitatea „Al. I. Cuza" Iaşi, dr. Al. Ionescu de la I.C.C.P.T. Fundulea, dr Doina Codreanu Bălcescu şi Cristian Raicev — Institutul de ştiinţe Biologice Bucureşti, lector dr. Petre Neacşu — Facultatea de biologie din Bucureşti, dr. Dan Munteanu — Centrul de cercetări biologice Cluj-Napoca, dr. doc. Horia Almăşan — I.C.S.P.S. Bucureşti, dr. Andrei Pănoiu — Muzeul de Istorie a R-S.R., Rozalia Polis — Muzeul „Ţării Caşurilor" din Oradea şi Romeo Maschio, Spiridon Gîrstocea, Teodor Miavrodin, conf. dr.. Constantin Dumitrescu, Ion Mihail Gorgoi, Daniil Luca, prof. dr. Ion M. Dinu, Natalia Luca, Sebastian Tudor, Constantin Florea, Gheorghe Deaconu Niculina Coman, prof. Florea Velescu, prof. Adriana Velescu, Violeta Sima, Ian Nania, prof. dr. George D. Vasiliu, Mircea Mătieş, Radu Stancu, dr. Gh. Cremenescu, lector dr. Octavian Drăghici, dr. Planescu Apostol, conf. dr. Anghel Richiţeanu, Radu Gava, Ion Băcanu, lector Bibica Drăghici, Aurel Paul Bădescu, Liliana Bulgaru, D. Sofiriu, Sabina Store, M- Cotorobai, lector Gh. Stănescu, Grigore Constantinescu, Maria Mulţescu şi Al. Mulţescu, Laurenţiu Ene, Silvestru Voinescu, Dumitru Anghel, Teodor Cioflan, Cornel Ţucă, Vasile Ioniţă, Vasile Novac şi Flaminiu Mîrţu — reprezentanţi ai muzeelor din Argeş, Institutului de Invăţămint superior Piteşti, Institutului de Proiectare Argeş, Inspectoratului şcolar judeţean, Bibliotecii judeţene, Trustului Pomicultură Mărăcineni, Staţiunii agricole de cercetări Albota şi Arhivelor Statului Piteşti. Dincolo de incontestabila valoare ştiinţifică şi diversitatea tematică a comunicărilor prezentate şia discuţiilor ce s-au purtat, sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului judeţean Argeş a prilejuit un rodnic schimb de opinii între cercetători din diferite centre cultural-ştiinţifice din ţară, a sugerat noi teme şi metode de cercetare, a încheiat noi colaborări. Participanţii au îmbrăţişat ideea ca viitoarea sesiune a muzeului să se axeze pe tema : „Ecosinteze carpatine", la care îşvor aduce contribuţia cercetători ecologi, istorici, etnografi, lingvişti ş.a. in ziua deschiderii sesiunii, invitaţii au luat parte şi la vernisajul tradiţionalei expoziţii interjudeţene de artă naivă organizată de Muzeul judeţean Argeş. Sesiunea ştiinţifică a Muzeului piteştean s-a drescris, în cronica judeţului ca un important act de cultură. Radu STANOI Cenaclu • CENACLUL LITERAR „LIVIU REBREANU“ a desfăşurat în stagiunea 1977-1978 o activitate complexă. Reorganizat pe patru secţiuni (poezie, proză critică-teatru, umorbrigăzi artistice, folclor), cenaclul a avut o permanentă activitate „la sediu“, joia seara constituind un prilej de întîlniri şi discuţii privind creaţia membrilor săi, a invitaţilor, un prilej de dezbateri asupra literaturii româneşti contemporane. Modalităţile de lucru au fost mai adecvate scopului esenţial al oricărui cenaclu — şcoală de creaţie literară, pistă de lansare pentru tinere talente, în cadrul cenaclului au avut loc lansări de volume ale membrilor săi, mese rotunde şi dezbateri pe marginea acestor cărţi, întîlniri cu scriitori din ţară. Amintim printre acestea lansările romanelor lui Mihail Diaconescu („Adevărul retorului Lucaci“), Marin Ioniţă (Un şlep în derivă“ şi Soldatul ca soldaţii"), a volumului de eseuri „Nesomnul capodoperelor“ de P. M. Gorcea, a altor volume semnate de Aurel Sibiceanu, Ion Cincă, Marian Stoica. Un moment de referinţă pentru activitatea cenaclului l-a constituit întîlnirea cu prozatorul Augustin Buzura şi poeţii Horia Zilieru şi Ilarie Hinoveanu. • DUPĂ VOLUMUL „O VÎRSTA PLINA DE GLORII“, la care membrii cenaclului „L. Rebreanu“ au avut o contribuţie masivă, se află sub tipar culegerile „Liberi, independenţi şi suverani“ şi „Arc de triumf“, iar în pregătire volumul „Poetul şi cetatea", consacrat împlinirii a 590 de ani de atestare documentară a Piteştilor. Continuînd tradiţia întîlnirilor cu publicul, numeroşi cenaclişti au participat la asemenea întîlniri la sate, în întreprinderi, instituţii şi şcoli, cu cadrele armatei sau în celelalte oraşe ale judeţului, întîlnirile vor continua pe tot parcursul verii ca o modalitate adecvată şi actuală de cunoaştere a realităţilor judeţului, de pregătire a prezenţei mai eficiente a creatorilor literari în cadrul celei de a II-a ediţii a Festivalului naţional „Cintarea României“. • O ÎNCERCARE REUŞITĂ de diversificare a activităţii cenaclului, de dinamizare a întregii vieţi literare din Piteşti a constituit-o întîlnirea creatorilor argeşeni cu peste 400 de tineri care a avut loc la Casa de cultură a sindicatelor. Un inimos animator, criticul Mihail Ilovici, lectorul univ. dr. George Niţu, poeţi şi cîntăreţi de muzică folk, au susţinut un viu dialog cu publicul. Primim asigurări că astfel de manifestări vor deveni periodice. Manifestări ştiinţifice „MEMORIA ARGEŞULUI“, la cea de-a X-a ediţie, în cel de-al III-lea an al cincinalului revoluţiei tehnico-ştiinţifice, iniţiată şi organizată într-un judeţ în plină dezvoltare industrială, era firesc să cuprindă în programul său, manifestări specifice unor categorii de oameni ai muncii, tot mai pregnant impuse în structura socio-profesională a Argeşului : ingineri, chimişti, cercetători, tehnicieni, economişti, maiştri, muncitori, proiectanţi. Zilele „Memoriei Argeşului“, consemnează reuşita întîlnirii chimiştilor şi cercetătorilor din Combinatul petrochimic Piteşti cu prof. dr. Mihai Dimonie de la Institutul Politehnic Bucureşti — catedra de chimie organică, dr. ing. Ion Diaconescu — şef secţie ICECHIM, dr. ing. Victoria Dimonie şi ing. Cornel Hagiopol — cercetători la ICECHIM, dr. ing. Bernd Bader, ing. Ion Tincu, dr. ing. Dan Munteanu, ing. Ion Măcărăscu. In mijlocul filatoarelor de la întreprinderea de textile Piteşti, a fost invitat din partea Institutului de cercetări şi proiectări textile Bucureşti, ing. Maurice Tuperman, pentru a vorbi despre „Noi realizări şi tendinţe tehnologice în filatură". Informaţii la zi despre perfecţionările utilajelor textile, noile tehnologii în filatură, avantajele şi dezavantajele introducerii maşiniide filat cu capăt liber, au continuat cu întrebările şi discuţiile purtate de ing. Ion Bădescu, ing. Eugenia Pînzaru şi alţii. La Combinatul de prelucrare a lemnului din Piteşti, una din temele lectoratului tehnic, organizat în colaborare cu Comisia inginerilor şi tehnicienilor, intitulat „Creativitatea tehnică de masă în cadrul Festivalului naţional „Cîntarea României", a fost programată în aceste zile, prilej cu care tov. Alexa Manea — dr. în ştiinţe, a vorbit cadrelor tehnico-inginereşti din C.P.L. despre scurtarea termenelor cercetare — proiectare — producţie. La secţia Mecanică a C.P.P. întîlnirea prof. univ. Mihail Renert, de la Institutul Politehnic Bucureşti, cu foştii săi studenţi de acum 10-15 ani, a purtat timp de aproximativ 3 ore, amprenta unor emoţii în plus. Nu puţine au fost explicaţiile unor termeni de reacţii, aparatură şi utilaje, inexistente în cursurile studenţilor de atunci, cei care astăzi le dirijează şi stăpînesc cu competenţă colosul chimiei argeşene. Se informează reciproc, se discută noile soluţii tehnice aplicate sau în curs de aplicare, se explică pe bază de materiale vizuale, mecanica ruperii materialelor metalice şi nemetalice, se consultă cu directorul acestei secţii — ing. C. Georgescu asupra tematicii noului lectorat tehnic, ce se va organiza prin Universitatea cultural - ştiinţifică a Municipiului, şi care se va intitula „Probleme actuale ale construcţiei de utilaj chimic“. O colaborare firească, manifestări din reuşita cărora reţinem pretextul nobil, prin care oamenii generaţiilor noastre, înscriu cu toată dăruirea, prezentul în memoria viitorului. Marta DIACONU