Argus, decembrie 1922 (Anul 13, nr. 2890-2912)
1922-12-06 / nr. 2890
ill HO Ol 2899 111 ȚARĂ Un an 500 is* 6 luni 250 „ 3 luni 150 « IN ST Râmă? ATI Un an 700 iei 6 luni 350 3 luni 200 ft ft Ibbu ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI #R INDUSTRIEI si FINANTE! Directori s Chr. D. Sfirilvici $1 S. Pauker Administrator: H. F. Valentin @ Pagini Miercuri 6 Decembrie*?a E X E M PL A R U.L 2 Lei în fără 4 Lei în Străinătate BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 T E L EF O N : 6/93 SI 23/69 Creditul industrial Anteproectul întocmit de directorul general C. F. R. va constitui baza pentru elaborarea proectului definitiv al acestei instituții d După cum s-a anunţat guvernul intenţionează să creeze Institutul *,Creditului Industrial", cu menirea de a contribui la ajutorarea şi natimatisrea întregeî industrii. * In legătură cu această creaţkune, s’a prezentat d-luî Vintilă Brătkiu, ministru de finanţe două ante-proecte de legi : mid al d-hi't Ni. Croitîoiu, guvernatorul Băncii Naţionale, proet ale. cărui principii generale au fost expuse în „Argus". A doilea promt este al d-luî iTancred Gcatstantkiescu, director’ general al C. F. R., promt întocmit încă acum doi ani pe când era secretar general al mostenduî de industrie şi, comerţ. Redăm măi jos, ca documentare și anteproectură cest® întrucât el va servi ca bază xle elaborare a proectului definitiv pe care lucrează o comisiune special instituită pentru a contopi principiile technice și administrative din proectul directorului C. F. R. cu acele cu caracter financiar din proiectul guvernatorului Băncei Naționte de: '■ ;■ Rostul Creditului Industrial în proectuil d-luî Tantered Constantinesca, este da -a, înlesni refacerea şi dezvoltarea industriei naţionale,' aprovizionarea ei cu cela necesare, creaţiuriea de industrii ' noul şi naţionalutSirea celor existente. ,, Capitalul’ social al acestei instituţiust' ■ ta fi, deocamdată, de leî 60.000.000, din care 15 milioane lei vor fi depuşi de Stat, leî 15.000.000 de Banca Naţională a Komâniei, iar restulva fi acoperit prin sub fiîfipţiuni publice. (Cifrele acestea vor fi acum mult mărite î&t!in d.. \ ferOTSunisr-oa Iniţială». Proporţia ar urma însă să râmâe aceia.?. Nota Red.) • Proporţiunea de 1 la 4 între capitanua depus de Stat şi capitalul particular, 'vaii menţinută la orice spo- Tire de capital. ', ■ Acţiunile vor fi nominative. Sediul Societăţii va fi in Bucureşti. El va putea înfiinţa la necesitate, filiale sau sucursale, în orice parte a ţării. EMITEREA DE OBLIGAŢIUNI In afară de capitalul său, Credij£uü. Indusrial va avea dreptul a emite obligaţiuni garantată prin fonduri industriale,şi al căror termen de rambursare nu va întrece 30 ani. Ucele obligaţiuni vor purta o dobândă fixă ce nu va fi mai mică de 1 la sută. Consiliul de Administraţieel Societăţii, de acord cu guvernul, va stabili tipul obligaţiunilor, dobânda şi celelalte condiţiuni de embiume şi de ranfbursare. Plata cupoanelor acestor obligaţiuni va fi garantată de Stat Aceste obligaţiuni vor fi admise laa valoarea nominală, ca garanţii la toate casele publice. BONURI DE CASA î Societatea va mai avea dreptul de a gonite bonuri de casă, plătibile în unul până la 5 ani. Ea va putea priimi depuneri pe termen, valoarea , minimă a depunerilor şi dobânda ce se va acorda depunerilor, se vor fixa la consiliul de administraţie. OPERAȚIUNILE CREDITULUI INDUSTRIAL Creditul Industrial va putea face următoarele operațiuni :1a) A acorda împrumuturi societăţilor anonime, în comandită sau în nume colectiv, constituite pentru întreprinderi de industrie, cooperative-,lor, precum şi industriaşilor români, pe baza instalaţiunilor lor industriale, rentelor, obligaţiunilor, acţiunilor industriale şi de credit şi a constituirilor de gajuri de orice fel etc. •Avansurile pe baza instalaţiunilor industrialese vor putea ste pe ipotecă pe termen lung, celelalte se vor da jp© termen de 6 luni cel mult şi numai până la concurenţa a 80 la sută din cursul valorilor. Avansurile făcute pe ipotecă de instalaţiunii, nu vor întrece jumătate din valoarea liberă de sarcini a acestorinstalaţi trau, iar durata împrumuturilor va fi de cel mult 20 ani. Cole făcute pe bază de punere în gaj a produselor industriei, a materiilor prime aprovizionate, a mărfurilor lor sau a fabricatelor, nu vor întrece, de asemenea jumătate din valoarea acestora, dar termenul de plată va fi de cel mult un an. L) A avansa bani Societăţilor româneşti de industrie anonime, în comandită, sau în nume colectiv, cooperativelor, ori industriaşilor români, pe baza valorilor mobiliare,conosamentelor, etc., cu condiţiune ca avansuriile să nu întreacă termenul de 6 luni. c) De a ajuta studierea şi finanţarea întreprinderilor necesareinsti- tuţiunilor publice cu caracter comercial şi în general realizarea lucrărilor necesare serviciilor de stat, judeţene sau comunale. d) De a lua parte direct, atunci când e solicitată de: administrațiunile respective, la orice intreprindere de interes general, subscriind în acest caz sumele necesare, luatad parte la constituirea de societăți formate în acest scop, și dandu-le tot concursul pentru bunul lor mers și pentru desvoltarea lor. e) De a sconta și reesconta cu dobândă mică orice eforte de comerţ, plătibile în ţară şi in străinătate, rearanturi de mărfuri depuse in antrepozite şi în general orice feluri de angajamente cu scadenţă fixă, rezultând din tranzacţiimi industriale şi comerciale, fide c., face plăţi în ţară şi în străinătate, de a deschide conturi curente, etc., în fine de a face orice operaţiuni de bancă, însă cu excluderea dreptului de a lua paris la împrumuturi străine. g) De a crea antrepozite generale de materii prime şi de fabricatele trbuitoare maicu seamă micii industrii. LOMBARDAREA RENTEI Creditul Industrial nu va putea finanţa decât întreprinderile în care proporţiunea capitalului naţional va fi de minimum 55 la sută, iar proporţia personalului român de cel puţin două treimi, sub scontul zilei. El se va putea tonală, titlurile de rentă emise, pentru exproprierea proprietăţii mari rurale, plătind o dobândă de 1 la sută tul Industrial va putea lombarda la Banca Naţională, pânnă la cursul de 80 la sută din valoarea lor nomiprumuta la aceiaşi Bancă, până la triplul capitalului său, reescontând creanţele ce formează portofoliul său, cu 1 la sută sub scobitul zilei. Creditul Industrial îmi va percepe a ■P o dobândă luai mare de 1 juin. 1 sută peste scontul Băncii Naţionale. « CONCURSUL BANCEI NAŢIONALE Banca Naţională va pune la disnoziţi® Credititlul Industriei, fără dobândă, o sumă de 50 milioane lei, rambursabilă în 15 ani. Trei pătrimi din această sumă vor fi destinate exclusiv pentru a ajuta refacerea industriilor mici și mijlocii, iar restul pentrua ajuta desvoltarea cooperativelor muncitorești. ■ In scopul prevăzut la art. 1, Credi-STUDIUL INDUSTRIAL Creditu 1 Industrial va trebui să înfiinţeze şi să menţie unul saumai multe birouri tehnice ce vor avea chemarea d© a studia toate chestiaexplorarea şi punerea în valoare a bogăţiilor ţării, la crearea de nioui industrii şi la desvoltarea celor existente. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE Administraţiunea Creditului Industrial se va face printr'un consiliu de administraţie compus din 16 membri, din care 4 numiţi de guvern, 4 de Banca Naţională, iar, 8, aleşi de adunarea generală a acţionarilor. Controlul se va face de: 5 cenzori, din care 3 numiţi de guvern şi 2 de adunarea generală. Preşedintele, şi vice-preşedintele consiliului de administraţie vor fi desemnaţi de guvern din sântul acelui consiliu. Durata mandatului administratorilor va fi de patru ani de la numirea sau alegerea lor. La expirarea mandatului, ei vor putea fi realaşi. Durata mandatului cenzorilor va fi cea prevăzută de art. 185 din codul comercial. CONDUCEREA CREDITULUI INDUSTRIAL Afacerile curente vor fi conduse de un director general numit de guvern, după o listă de trei persoane propuse de consiliul de administraţie. Comitetul de direcţie al Creditului Industrial va fi format din directorul general, doar doi directori numiţi de consiliul de administraţie din doi administratori desemnaţi : unul de consiliul de administraţie şi altul de guvern. ATRIBUŢIUNILE COMISARULUI GUVERNULUI Preşedintele consiliului de administraţie va fi în acela? timp şi comisarul guvernului El va supraveghea toate operaţiunile societăţii şi in special emisiunea obligaţiunilor- El va putea lua oricând cunoştinţă de starea tuturor afacerilor, va putea dispune verificarea cassei şi a oricăror, scripte şi va putea suspenda şi demniţa guvernului orice • hotărâripe care le va socoti contrare legilor, statutelor sau intereselor statului. El va veghea, în special, ca gestiunea Creditului Industrial să se inspirte de interese naţionale. I la sută capitabilul depus de Stat ■ d de Banca Naţională. Din rest se va distribui 8 la sută insiliuluî de administraţie, la Su-, a directorului general, 2 la sută pentru fondul de pensiuni şi 3 la sută pentru gratificaţiuni şi ajutorucţionarilor. " . In fine, restul se va distribui ca dividend acţionarilor şi statului, pe următoarele baze : Când beneficiul net total nu va întrece 10 la sută din capital, particularii (in care se socoteşte şi Banca Naţională) şi Statul, vor lua procente egale. Când acel beneficiu va întrece 10 la sută din capital, însă va fi mai mic ca 15 la sută, Statul va lua, două treimi din sporul peste 10 la sută. . Când beneficiul net total va întrece 15 la sută, Statul va lua trei pătrimi din sporul peste 10 la sută. îndată ce beneficiul net va atinge 10 la sută, se va interesa la beneficiu şi personalul Societăţii Creditului Industrial pe baza unor norme propuse de, consiliul de administraţie şi aprobate de adunarea generală, a acţionarilor. UTILIZAREA BENEFICIULUI STATULUI Toată, partea de beneficiu ce va reveni Statului, peste 5 la sută asupra capitalului vărsat de ele, va fi rezervată exclusiv pentru opere sociale privitoare la inbumâltățirea stării sanitare și soarteî. lucrătorilor industriali, și. pentru încurajarea participării lor la capitalurile industriale/ ' . . REPARTIȚIA SUBSCRIPȚIEI îndată după cum știi ui rea Crédita- 7»! •îfcifissț&â'; 'xaSfcMfttU.' cerrers, trio şi comerţ şi Banca Naţională, vor numi membrii consiliului de administraţie ce sunt prevăzuţi a fi desemnaţi de aceste instituţion. Aceşti membri lucrând sub preşedinţia guvernatorului Băncii Naţionale şi cu participarea preşedintelui. Uniuuiii Industriaşilor Români, formează un comitet de iniţiativă care lansează subscripţiunea publică pentru acoperirea capitalului , rezervat particularilor. Acelaş comitet face repartizarea definitivă a acţiunilor subscrise. Dacă capitalul subscris în timpul hotărât va întrece suma rezervată publicului, se vor face reducţiuni proporţionale asupra subscripţiuniilor, dându-se preferinţă celor făcute de cooperative, de industriaşi, de lucrătorii industriali şî subscripţiunilor mai mici ,de cinci acţiuni. După ce întregul capitalva fi acoperit, comitetul de iniţiativă convoacăadunarea generală a acţionarilor, spre a desemna membrii în consiliu şi cenzorii ce urmează a fi aleşi de ea. - îndată ce consiliul de administraţie şi comitetul cenzorilor s'au complectat, comitetul de iniţiativă se va considera dizolvat. APORTUL STATULUI Tot activul şi pasivul instituţunilor create, referitoare la înfiinţarea unei case a petrolului şi creditul pentru refacerea micei industrii, împreună cu valorile, creanţele şi numărul lor, vor trece asupra Creditului Industrial, pe ziua când el va începe să funcţioneze. Creditul Industrial va rambursa statului toate sumele avansate de el celor două instituţiunoi menţionate mai sus. (Desigur că chestiunea aportului atile la ordinea, zilei, privitoare la Statului va trebui complectată. Nota Red.) ! "HK • DREPTUL DE VETO AL GUVERNULUI Deriziunile consiliului de administraţie rămân valabile, in caz, când guvernul, în urma interventien, comisarului său, nu a oprit timpde zece zile executarea lor. REPARTIŢIA BENEFICIULUI Beneficiile rezultate din operaţiuni se vor împărţi astfel : 10 la sută din totalul beneficiului se va trece la fondul de rezervă. Din ceea ce rămâne, se va distribui mai întâi acţionarilor particulari un procent de 5 ,la sută asupra capitalului depus de ei şi apoi, din ceea ce rămâne, un dividend poftă îa Tariful „Simplonului“ Floui modificări Cu începere dela 1 Decembrie „ c. s’au fixat nou: taxe de caători, bagaje, şi mesagerii şi a- Lume: DELA BUCUREŞTI LA: Paris cL I Frei501.20 şi îrei 6.93 pentru 10 kilograme. Lausanne frei 571. 6 şi frei 25.11 pentru 10 kgr. bagaje. *iaiiîîau frei 569.20 şi frei 21.d1 contra 10 kgr. bagaje. Londra frei 838.45 şi frei 39.77 pentru 10 kgr. bagaje. DELA PITEŞTI LA: Paris Frei 601.21şi frei 25.93 pentru 10 kilograme. Londra 838.45 şi frei 39.77 pentru 10 kilograme. DELA CRAIOVA LA: Paris frei 601.20 şi frei 25.93 pentru 10 kgr. basiste. Lausanne frei 547.80 şi frei 23.50 pentru 10 kgr. Montreux frei 537.25 şi frei 22.96 pentru 10 kgr. bagaje. Londra frei 838?. 75 şi frei 39.77 pentru 10 kgr. bagaje. DELA TURNu-i SEVERIN LA*. Paris frei 601.20 şi frei 25.93. Londra Frei 838.45 şi frei 39.77 pentru 10 kgr. bagaje. DELA TIMIŞOARA LA Paris trei 572.50 şi trei 21.35 pentru 10 kerf. baraje. Taxele de călători şi bagaje pentru relaţiunile cu Lyon P, Milano, Triest, Turin, Veneţia şi Verona precum şi celelalte taxe accesorii rămân la vigoare cele existente. MESAGERII (FICI COLETE) Valabile dela 5 d«cembrie 1922 DELA TIMIȘ« . SA LA PARIS FI,7 3.7.20 păb j. ia 15 Jttjir.'i' ire 103.90 delai 10—20 kgr. franci; 155.95 delà 20—30 kgr.; frei 207.90 delà 30—40; frei -478.45 pentru 100 kgr. DELA BUCUREȘTI LA PARIS: Frei 54.50 până la 10 kgr.; frei 108.95 delà 10—20 kgr.; frei 163.40 delà 20—30 kgr.; frei 217.90 delà 30—40 kgr; 544.70 pentru 100 kgr. DELA TEMIŞOARA LA LAU SANNE: Frei 42.40 până la 10 kgr.; frei 84.75 delà Id—20 kgr.; frei delà 126.90 delà 20—30 kgr.; frei delà 169.30 delà 30—40 kgr,; frei 400.50 pentru 100 kgr.. DELA BUCUREȘTI LA LAUSANNE: Frei 51.25 până la 10 kgr.; fre . 102.25 dela 10—20 kgr.; frei 153.40 dela 20—30 kgr.; 204.65 frei 30 40 frei 488.80 pentru 10 kgr. Toate celelalte taxe accesorii publicate anterior rămân în vigoare. CONVERSIUNEA Conversiunea în franci francezi a taxelor exprimate în monedă străină se operează pe bazele următoare: Pentru parcursul englez 1 livră ster. egală 67.27 Fr. Fr. Pentru parcursul elvețian 1 franc elv. egală 2.57 Fr. Fr. Pentru parcursul italian 1 liră egală 0.61 Fr. Fr. Pentru parcursul Serb. Dr. Slav 1 dinar ega 10.26 Fr. Fr. Pentru parcursul român 1 leu egal 0.11 Fr. Fr. Pentru parcursul Julgar 1 leva egală 0.11 Fr. Fr. Pentru parcursul grec 1 dracii e egala Orii Fr. Fr. % Comerţul exterior al Mei In primele 9 luni din 1922, Austria a importat mărfuri în valoare de 1176 milioane coroane aur şi a exportat pentru 780 milioane corome-aur. Balanţa comercială se soldează deci cu un deficit de 396 milioane coroane-aur. In ultimele 3 luni situaţia s'a ameliorat mart, căci din pasivul Mal de 396 milioane, s’au înregistrat la finele Mat 303 milioane cu un deficit trimestrial de 151mi. milioane pentru primele două trimestre■ și doar 93 milioane pentrual 3-lea trimestru. Din suma totală de 1176 milioane coroane-aur cât reprezintă im- pprtid pe 9 luni combustibilul se înscrie cu 131 milioane, articolele alimentare cu 112 milioane, materii prime pentru industrie cu 142 milioane, iar articole lucrate și semilucrate cu 191 milioane coroaneaur. ■ anul trecut valoarea mărfurilor este trecută în coroane hârtie, iar anul acesta ,în coroane mii. In comparaţie cu cifrele epocei corespunzătoare din 1921, exportul a trecut de la 49.5 milioane chintale la 55.4, iar importul a înregistrat din contra, o scădere trecând de la 22.7 milioane chintale la 16 milioane. : , O comiinatie intre valoarea comerţului exterior în aceste dom epoci este imposibilă, prin faptul cădustriale. IN C. F. Polone EXPLOATAREA UNEI SOCIETAŢI PARTICULARE Ministerul comunicaţiilor din Polonia lucrează la detaliile unui proect de exploatare a căilor ferate de către o societate particulară pe acţiuni La constituirea acestei societăţi statul polon va participa cu 50 la sută, reprezentat prin Întregul inventar actual al căilor ferate, iar aportul de 50 la sută adus de societate In bani, va fi întrebuinţat pentru ameliorarea liniilor existente şi a materialului rulant, precum şi pentru construirea de nouă linii. mi^n In ° wi Bancă Internaţională in Rusia Un sindicat de financiari suedezi, americani şi germani, sub conducerea bancherului suedez Olaf Aschberg,au obţinut autoritzaţia guvernului sovietic de a creea o bancă privata în Moscova. Capitalul băncii este de 10 milioane ruble-aur şi instalarea ei va fi terminată în luna Decembrie. Alături de operaţiunile pur bancare, banca va face şi operaţiuni comerciale pe comision, precum şi participări la întreprinderi in st* Aparatul fiscal Legea Mae si fie expliciţi ca si iui lase compliter exagerărilor funcţionarilor fiscali •Din ’discuţiunî, din tocmeli, din concesiuni, va esi o lege fiscală care s’o sperăm, va ţine seamă de doleanţele şi obiecţiunile întemeiate ale massei contribuabililor. Marea piedică a funcţionarei normale a nouei reforme constă însă în inexperienţa personalului nostru de percepere care se află în faţa unei munci cu totul neobişnuită. Negreşit, toate începuturile sunt grele şi e de prevăzut că după câţiva ani maşina va scârţâi mai puţin. Nu putem avea pretenţia că, din primul moment, aparatul nostru fiscal să funcţioneze cu preciziunea aceluia din Anglia sau Germania undefuncţionarul cunoaşte pe degete averea şi venitul fiecărui contribuabil, greşelile fiind aproape exclus. Nu cunoaştem însă metehnele noastre, ştim cu toţii că unele obiceiuri ale pământului sunt greu de desrădăcinat — indepedent de spiritul fiscal pe care d. ministru de finanţe se sileşte să-lîngrădească precum a deplarat-o. Slabă nădejde. Funcţionarul fiscal e pornit să vadă, prin chiar natura îndeletnicirei sale, în fiecare contribuabil un om care frustrează statul, tocmai precum—lichidatorul unei societăți de asigurare vede în fiecare sinistrat un incendiator, £ o latură profesională. Când însă la această latură se mai adaugă și meteahna de care vorbim, atunci e firesc lucru ca contribuabilul nostru să se sperie mai puţin de nivelul cotei, aplicată după spiritul şi litera legii, de cât de fanteziile şî exagerările unor agenţi fiscli cari, în materie de preţuire, au dat, anul trecut—la aplicarea legel d-lui Titulescu,—pilde cu totul extravagante. S’a întâmplat ca o comisiune să evalueze o pădure, o casă, o moșie, la o sută de ofi cât făceau. Dacă asemenea evaluări ce pălmuesc graul simț, s'au produs, atunici -nimeni, nici chiar buna-vointa ministrului, nu ne garantează că ele nu se vor rennoi, dând loc la sute de mii de procese; atunci însă când, din pricina evaluărilor defectuoase, apelurile se înmulţesc peste măsură, judecata se degradează la o simplă formalitate de câteva minute, cetăţeanul reclamant fiind ras cu siguranţă. Ori, nimic nu revoltă mai adânc pe contribuabil decitcunoştiinţa că e victima statului hrăpăreţ care-i ia zece piei. Nu e bine ca, cu prilejul unei unificări impozitare a Românei Mari, să revenim la moravuri fiscale ce înfloreau înaintea Regulamentului Organic. * 1:■ Soluţia nu poate fi decât una. Legea săie destul de explicită spre a mărgini la cazuri cu totul excepţionale putinţa pentru ■ agentul fiscal de a interpreta, de a preţui, de a evalua, într’un cuvânt de a dispune, aşa cum îl fac capul de averea cetăţenilor. Să plătim cu toţii cuantumul de impozit prescris de lege, insa nu de perceptor. . O lege care îngădue prea multe stabiliri forfetare ale vestului, adică permite tocmeli este o pacoste, căci la tocmeală, totdeauna nssaS are ultimul cuvânt. Sunt desigur* cazuri excepţionale — Ie vom semnala — unde evaluarea nu va putea fi înlăturată, însă regula fixă trebu© să fie stabilirea cotei după litera egei gi nu după preţuiri Spre a se ajunge la acest fel este isirăss o lingură cale î pâm îa proba contrarie, declaraţia contribuabilului trebu considerată ca fiind dată sub prestare de jurământ; iar când adminia-t raţia va dovedi că contribuabilul a fost necinstit atunci să facă drape? ţinta cu toate rigorile legei amende şi închisoare. Sub nici un chip însă nu se poate admite ca contribuabilul să facă dovada nevinovăţiei sale. Anecdota următoare, care are avantajul de a fi veridică, va dovedi în ce mod perfect funcţionează în unele ţări străine poliţia fiscală. Un domn din Bucureşti s’a stabilit acum doi ani într’un oraş din Bavaria declarând organelor fiscale de acolo că trăeşte din fcr’uc, venit de 24.000 lei ce’l trage din Romi-* nia. Declaraţia a fost pripită drept bună. După trecerea unui an, funcţionarul fiscal se prezintă din nou : „■ Venitul dv. nu e de 24.000 lec d, cel puţin de 48.000, căci că duceţi cu soţia şi copilul de trei ori pe lună la teatru, aţi făcut vara o vilegiatură de o lrnă la Wetsbadm* v’aţî plimbat des cu trăsura, eter“ Impunerea cu 48.000 lei a rămas, iar concluzia e că Românul nostru, stabilit în Bavaria, a scris unui prieten din București că perceptorul german „s’a impUtt ai 6000 bz't în minus“ căci venitul real e d? 54.000 M. _ • . * „ * Ga si îndîeeri : mîjlocul sigurde a compromite noua fefe impozita?* ră, este de a da carta blanche a agenților fiscali să opereze în libertate. Statul are nevoe de biruri pentru a lichida o situaţie financiară împovărată. Le vom plăti conform unei legiuiri care va avea consimţimântul nostru însă nu după interpretările şi evaluările acelor orga-* •ne cari au dat tristele exemple din anul trecut, Viator . Lucrători cehoslovaci SE ANGAJEAZA IN FRANŢĂ Criza perzistentă din Cehoslovacia a determinat un număr important de lucrători minieri să se angajeze în minele din Franţa, unde sunt cereri de lucrători Guvernul din Praga a hotărît să se acorde paşapoarte lucrătorilor. ■ Tratativele dintre organizaţiile muncitoreşti din Cehoslovacia şi delegaţii patronilor francezi simt pe cale de a fi terminate. A mai rămas să se convină asupra cererei ca indemnitatea de familie să fie plătită şi acelor lucrători ale căror familii au rămas în Cehoslovacia* Almanach ' ,ARGUS* Din viaţa juridică grttcalile 907 si 90S Cod de comerţ.—Abrogarea ior.—Teoria â-lui Heguiescu.-Creditori şi Am reprodus nute. mult, într’o.revistă părerile unor jurişti experimentaţi relativ la modificarea actualului Cod de Comerţ şi în special a art.1 908 din acest cod. 'Astăzi chestiunea art. 908 C. de Comerţ, pusă înaintea Curţilor de Apel, urmează să fie soluţionată, de instanţa noastră supremă, a cărei jurisprudenţă este aşteptată cu nerăbdare de lumea juriştilor şi a comercianţilor. E vorba de a se şti dacă un pretins ..debitor comerciant, căruia i s’a aplicat un sechestru asigurări sau o poprire conform art. 455 și 6 Pr. Civilă, și 908 Cod. Comercial, pote ridica această măsură depunât ocauțiune pe care .o, apreciază judcata conf.art. .617din Codul de. Prcedură. . Ori ..trebuie comerciantul să depnă Întreaga sumă capital interese, cheltueli. in conformitate cu art. 9 din Codul de Comerț? Cutalte'■ Cuvinte dacac art. 617 Sd Procedura Civilă din ,1900 a abrogi da, sau , ba, articolul ■ 968 din Cod Comerciel. . .O rapida, examinarea textelor ( lege,-- a jurisprudentei și a doctrina Textul de lege este art 740 din Codul de procedură. Civilă cu următorul cuprins: „Toate legile decretele si regulamentele contrarii legii de fată afara de dispoziţiunile de procedură cuprinse in codul de comerţ sunt şi rămân desfiinţate”. Jurisprudent, vechea constantă în admiterea, retroactivităţii (Vezi în special Cass II 10 Febr. 1908 „Curier ,Jud.” No. 32 din 1908 şi Cass I 22 Oct/ 1902 (Dreptul 75 din 1902). Cităm din doctrină interesanta părere a profesorului D. Negulescu (Vezi Codul de Proc. Civilă, vol. III, Teoria Poprirelor)., D. Negulescu face o distincţiune iptrediapoziţiuniie de „pură procedură' din Codul de Comerţ' Şi acela cami arată: condiţiunile' 'necesare pentru dobândirea unui drept şi-sunt deci dispoziţiunî de fond. ' D. Negulescu.'susţine că ar fi abrogat deCodul de Procedură civilă numai art.907 Codul Comercial retetiv la dreptul de a înfiinţa sechestrul sau poprirea iar art. 908 ar fi rămas neatins deoarece conţinea dispoziţiuni de pură procedură. Ne permitem a crede că pornind chiar dela această, teorie, distincţiunea făcută, de d. Negulescu între art. 907 și 908 C. Com. nu ar fi exactă în întregime. . Să examinăm aceste două articole: Art. 907. C. Com. Partea interesată în o cauză comercială va putea deodatăcu intentarea acțiunea să ceară a se pune sechestru asigurător asupra averei mobile a debitorului său conform art. 644 și următoarele din procedura civilă după deosebirile mai jos enunțate, va putea de asemenea să urmărească și să poprească pentru sumele cuprinse în titlul , său sumele sau efectele,datorite debitoruluisău de către un al treilea...“ Art. 908 C. Com. Sechestrul sau poprirea nu se va putea înfiinţa decât cu dare d© cauţiune afară de cazul când cererea de sechestru sau de poprire se va face în virtutea unei „cambii sau unul’alt efect comercial la ordin sau la puertător protestant de neplată. 2) „Judecătoria, se va pronunţa asupra sechestrului in copiera de con-, siliu ,fără O, prealabilă , chemare a părților. 1 , * 3) „Sechestrul asigurător nu poate fi ridicat decât dacă debitorul va consemna suma capital, interese .și cheltueli pentru cares*a înființat acel sechestru“. Dacă ’ examinam aceste două articole în ansamblul lor, vedem că ele conţin numai dispoziţiuni de fond relative la posibilitatea dobândirii dreptului de a înfiinţa sau ridica poprirea ori sechestrul afară de al. 2 din art. 908 care conţine dispoziţiuni de formă relativ la modul de judecată. Şi atunci dacă, în conformitate cu părerea d-luî Negulescu, legiuitorul din 1900 a voit să facă, o distincţiune între dispoziţiunile de pură procedură şi celelalte desigur că a voit să abroge toate punctele atât din art. 908 cât şi din art. 907 cari conţin altceva decât modul de judecată şi forma de judecată. Aceste şi numai aceste fiind dispoziţiuni de procedură în sensul adevărat al cuvântului * Dar voit-am■ legiuitorul din 1900 să facă, această distincţiune sau a înţeles el să conserve toate articolele din Codul de comerţ Cartea IV-a tale quale? Considerând lucrurile din punct de vedere al interesului practic, fără îndoială că condiiţiunile puse de Codul de comerţ pentru a ridica măsura de imobilizare a bunurilor sunt numai o piedică în comerţ şi nicidecum un folos. Acest punct este îndeajuns cunoscut tuturor negustorilor. Privind chestiunea din punct de vedere teoretic credem că ar trebui examinat fundamentul juridic pe care au fost întemeiate măsurile consevatorii pentru a vedea dacă legiuitorul procedure! civile din anul 1900 nu a făcut operă de interpretare a articolelor 907 ' și 90S C. Com. • :: * Fundamentul juridic pe care se sprijină aceea ce francezii numesc cu un angur cuvânt „la saisie conservatoire“ este articolul 1718 dinn Codul nostru civil după care: „Oricine este obligat personal răspunde faţă de creditorul său cu toata bunurile sale prezente şi viitoare In consecinţă eu creditor te urmăresc în Întreg patrimoniul tău se-, chestrând şi poprind ori şî tnde afară de cazul când îmi depui suma ce mi-o datoreşti cu procente şî cheltueli cu afectaţiune specială. Atâta timp cât nu ai făcut o asemenea declaraţiune în instanţă pot veni şi alţi creditori chirografari sechestranţi cari pot lua şi el toate măsurile, având şi el tot patrimoniul debitorului sau pretinsului debitor drept gaj. Inpractică comercială se ajunge însă astfel la rezultate monstruoase. Inchipuiţi-vă un negustor X dispunând de avere, care vrea să. şicaneze pe Y ce n’are mult numerar, ci numai mărfuri de primit din diferite locuri. X cheamă în judecată pe Y şi pe baza unor cauţiuni poate face popriri la infinit şi cum art 908 mai sus citat nu pomeneşte nimic special despre ridicarea popririi ar rezulta ca debitorul să depună în fiecare dată tot capitalul pretins cu procente, cheltueli, etc. Și aceasta până la, judecate, definitivă care se știe cât durează. Cunosc cazul unui pretins creditor care nu s’a mulțumit să sechestreze o* parte din maria debitorului pentru ridicarea cărui sechestru pretinsul’iUrmează foileton pag. II-a).