Argus, august 1924 (Anul 15, nr. 3381-3406)
1924-08-01 / nr. 3381. szám
ft noi XV Ro. 3281 ABONAMENTE: IN TARA IN STREINATATE On an 650 tel Un an 1200 tel 6 luni 350 . 6 luni 700 . 8 luni 180 . 3 luni 400 * 2 lei in tară. A lei in străinătate Onor. Revista Transilvania Sisiu ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directori Grigore Gafenc** Vineri 1 August 1924 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder şi S. Berger Str. Egnis strada tvistă Karagfisingherien 9 Telutón 110 BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6\93 și 23\69 . In liniştea şi frumuseţea de la Băile Govora, unde am venit să mă odihnesc, am citit cu mare atenţia ţie o lucrare de mare interes politic, istoric, cultural şi administrativ, Intitulată ,“Moldova dintre Prut şi Nistru”. Este vorba de Basarabia ţi este opera doctorului P. Cazacu, Im român basarabean, venit cu mult înainte de războiu în Iaşi, unde a ocupat şi ocupă o înaltă însărcinare în adstraţia Serviciului Sanitar, fost director în consiliul de directori la Chişinău după unire şi delegat technic la conferinţa română-rusă de la Viena. Nimeni nu cunoaşte mai bine Chestiunea Basarabiei decât d-rul Cazacu şi pentru aceasta s aduc felicitările mele şi tributul meu de admiraţie. Volumul cuprinde 7 capitole referitoare la situaţia în Eusia înainte de marele războiu, la descompunerea imperiului rus, diespre Moldova, dintre Prut şi Nifetru sub imperiul rus, Moldova, dintre Prut şi Nistru sub republica rusească, republca democratică moldovenească în federaţa rusească, republica moldovenească democratică independentă şi despre unirea Basarabiei cu România. • O analiză complectă asupra acestei opere atât de interesantă şi preţioasă, nu se face într’un articol de ziar. Ea trebueşte analizată temeinic în mai multe articole dintr’o revistă ştiinţifică. Până atunci îmi permit să atrag atenţiunea tuturor acelora cari vor să cunoască Istoria şi stările din Basarabia şi în special a amicului meu de ministru al instrucţiei publice, care după ce o va citi, să amâne pentru mai târziu construcţia unei aripi de la o şcoală oarecare şi cu fondurile să traducă această carte în cât apar multe limbi, răspândind-o în străinătate în toate straturile pentru ca, din documentele precise pe ţari le arată d-rul Cazacu, din rapvartere a peste 70 la sută ale foştilor guvernatori ruşi să se convingă toată lumea, că sub imperiu şi republica rusă s’a recunoscut că majoritatea populaţiunei din Basarabia a fost şi este moldovenească, şi că chiar guvernatorii şi scriitori ruşi au recomandat Ţarilor ca să i se lase limba, cultura, administraţia şi autonomia ei pro-Venirea acestei preţioase publicaţiuni îmi dă prilejul să expun în acest articol, cea ce ştiu, eu personal din Basarabia, cea ce am auzit dela prietenii mei de acolo, în special de la magistraţii Curţii de apel din Chişinău şi ce cred eu că ar fi bine să se facă dacă dorim ca să se resolve cât de curând in favoarea noastră, aşa cum este drept de atminteri, această chestiune a Basarabiei. Eu cunosc Basarabia din începutul anului 1917, când nu venise încă revoluţia. Am cunoscut-o sub guvernul Kerensky având misiune din partea guvernului şi am asistat la actul istoric al Unirei din Sfatul Ţării. Cunosc mulţi oameni politici din Basarabia şi cunosc perfect starea lucrurilor actuale. Nu aprob exageraţiunile ziarelor. Nu se pot contesta însă în mod absolut nedreptăţile organelor noastre administrative şi militare. Cu experienţa dobândită de mine timp de zece ani în diferite înalte însărcinări administrative de mare răspundere şi încredere, recunosc, că în dificultăţile de tot felul şi in special cele financiare este greu să avem acum un bun personal administrativ. Ne lipsesc oameni capabili, muncitori şi cinstiţi, care să facă apostolat, deoarece statul nu are mijloace să-l remunereze. Pe de altă parte până ce actualul proect de organizare şi descentralizare administrativă nu va fi votat, promulgat şi aplicat cu sinceritate de oricare guvern ar fi, nu se poate face nimic, căci vrajba dintre partide şi politică se amestecă şi cum-i promite orice bună intenţiune. Este inadmisibil ca guvernul să nu ştie mai tot ceea ce se petrece în Basarabia. Sunt de părere că nu putem aduce în desbatere publică tot ce se spune şi tot ce se reclamă. De cercetat însă trebuie cercetat şi trebuie aplicate sancţiuni. Până la votarea nouei reforme administrative şi până la ameliorarea situaţiei financiare, socotesc că s-ar putea recurge la o situaţie transitorie. Aşa fel ajung la propunerile mele cari sunt propunerile unui om desbrăcat de orice pasiune politică, căci sunt şi eu membru al partidului naţional-lberal şi când am făcut politică militantă nu m’au preocupat interesele personale. Este în interesul ţărei ca cestiunea să fie examinată în mod obiectiv şi cu înţelegerea tuturor partidelor şi a tuturor grupurilor politice, pentru că este vorba de au ras-, ts George Georgescu Font secretar general al uui isterulu de interne re interes naţional. In ceea ce priveşte modul cum ar trebui să se informeze guvernul, iată ce am de spus. Dacă s-ar întâmpla vreodată ca din greşeală un preşedinte de consiliu să-mi facă cinstea să mă ia ca colaborator numindu-mă şi pe mine subsecretar la ministerul de interne, eu mi-aşi lua postul în primire şi primul lucru ce aş face aş pleca în Basarabia însoţit de unul sau doi membri ai partidelor de opoziţie care şi-ar lăsa de-oparte pasiunile politice şi am pleca, fără să ne declinăm calităţile, fără vagon ministerial şi ca simpli călători, negustori de cereale sau altceva şi prin Galaţi să pornim la Cetatea Albă, unde am fost eu acum de curând. D-lui ministru al comunicaţiilor i-am spus cum se călătoreşte şi ce-ara constatat erori , merge în oraşe şi sate să adunăm informaţii asupra tuturor chestiunilor, administrative, sociale, poitice, militare, să formăm dosar de ele şi am continua ancheta şi mai departe. Bineînţeles că eu aş pleca acolo fără ca guvernul să ştie, mi-aş îndeplini această datorie cerând un concediu, fără ca să întreb ce se petrece în Basarabia pe colegul meu ministrul Basarabiei, fără să citesc rapoartele prefecţilor şi nici notele poliţiei administrative, ale siguranţei şi ale jandarmeriei. Făcându-se această anchetă în mod cinstit, obiectiv de oameni din diferite partide şi luându-se în discuţie serioasă de organele competente din Bucureşti, este imposibil să nu se ajungă la concluzia că chiar cu mijloacele de azi se poate îndrepta mult lucrurile.,, Soluţia ar fi ca partidele de ordine şi guvernământ să cadă de acord ca chiar cu legile de azi să se dea administraţia întreagă a Basarabiei pe mâna unui om pe 3—4 ani cu olege specială cu puteri mai mari, aşa cum s’a procedat la 1914 în Cadrilater. Omul există şi l’ar accepta toate partidele, este chiar autorul cărţei despre care am vorbit, d-nul Cazacu, care are toate calităţile cerute pentru a i se încredinţa un asemenea post. Este basarabean, cunoaşte limbile de acolo, institituţiile vechi şi noi, cunoaşte oamenii, moravurile, aspiraţiile şi intrigile lor. Este om cinstit, harnic, are calităţi de administrator şi inimos român. Să fie numit guvernator pe cel puţin trei ani, să i se asigure o remuneraţie mare, să i se dea toată răspunderea, dar să i se dea şi drepturi în special să aleagă pe cei 9 prefecţi şi pe toţi subalternii lor cărora să li se asigure un onorariu deosebit pentru posturile lor de sacrificiu; săi se dea un drept de control efectiv asupra tuturor funcţionarilor, afară de magistraţi şi militari. In afară de asta să fie ascultat şi consultat de guvern în toate chestiunile care interesează Basarabia şi mai cu seamă când este vorba să se satisfacă cererile oamenilor politici locali. Este bineînţeles ca guvernul în limitele posibilităţei trebuie să-i pună la dispoziţie cu formele prevalate de lege fonduri pentru îmbunătăţirea căilor de comunicaţie şi a serviciului sanitar şi asigurarea ordinei publice pentru răspândirea culturei şi altor instituţiuni de ordin social şi economic. Procedându-se astfel, socotesc că ’ar face foarte mult cu asentimentul şi sprijinul partidelor şi ar pregăti definitiv nu numai unirea teritorială, dar unirea sufletească. GEORGE GEORGESCU | Fost secretar general al ministerului de interne II—N ....■'.....■■■—■■■■ | înfiinţarea unui liceu comunal in cartierul Grozăveşti Din iniţiativa unui comitet de cetăţeni se va înfiinţa un liceu comunal in cartierul Grozăveşti, care e populat in majoritate de industriaşi, meseriaşi şi mici funcţionari şi al căror copii urmează să frequenteze cursurile noului liceu. Comitetul de iniţiativă pentru înfiinţarea acestui liceu comunal se compune din d-nii M. Bercianu ajutor de primar. Ion Roban, Cezar Popescu, P. Ghiţescu, Cezar Hârjescu, ing. Th. Săvulescu, ing. C. Mititelu, Sever Herdan industriaş, E. Duca, D. Podani institutor şi preotul I. Muşăteanu. Noul liceu, va funcţiona circa 1 Septembrie în şoseaua Grozăveşti No. 9. Noul regim al pâinei şi al grâului Schimbul de vederi din sânul consiliului economic superior întrunit ori la ministeri de externe Se va măsline expartul grâului. ~ Preţul mondial, criteriu pentru fixarea preţului interor. -- Se va renunţa la preţul de comprimare al fainei negre ? Măriri definitive se vor lua in consiliul de miniştri Eri la orele 5 d. a. s’a întrunit la ministerul de externe Consiliul Economic Superior al guvernului, participând d-nii miniştri: I. G. Duca în calitate de interimar la finanţe, Gh. Mârzescu ca interimar la Industrie şi comerţ, d. Cipăianu subsecretar de stat, reprezentând ministerul de agricultură în locul d-lui ministru Al. Constantnescu aflat la Vichy şi d. dr. I. N. Angelescu secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ. ORIENTĂRI PREGĂTITOARE Consiliul a luat in discuţie necesitatea revizuirii actualului regim de preţuri al pâinei şi, eventual, de extracţie al fainei şi, în legătură cu aceasta, stabilirea bazelor noului regim al grâului pentru toată ţara. A fost o şedinţă preparativă, in care d-nii G. Cipăianu şi dr. I. Angelescu au făcut expuneri documentate asupra disponibilităţilor de grâu, pe care se mai poate conta din recolta anului trecut, înfăţişând date şi asupra producţiei aproximative de grâu din recolta anului în curs. S-au prezentat apoi tabele cuprinzând preţurile de vânzare cu rente ale grâului pe diferitele piele din interiorul ţării, cum şi tabele cu preţurile grâului pe pieţele mondiale. S'a examinat cu alte cuvinte tot materialul informativ în legătură cu situaţia de fapt a nouei recolte şi a preţurilor de vânzare, pe piaţa internă şi externă, spre a se vedea cadrul şi condiţiunile înnăuntrul cărora se poate fixa noul regim al grâului. PRINCIPIILE LA CARE S’A OPRIT CONSILIUL ECONOMIC In principiu, Consiliul Economic a opinat: 1) pentru menţinerea libertăţii de export a grăului şi a făinei albe: 2) pentru sporirea preţului interior al grâului din noua recoltă Inundase de bază preţurile mondiale, rectificate ii taxele vamale de export Norma la care se va opri deci, guvernul pentru fixarea preţului interior, va fi aceea, ca atest, preţ, augmentat cu taxele de export, să nu depăşească standardul preţurilor mondiale. PROBLEMA PÂINEI NEGRE S-a luat în discuţie şi măsurile pentru asigurarea aprovizionării populaţiei nevoiaşe cu pâine neagră. D. dr. I. N. Angelescu a arătat eroarea economică ce a stat la baza regimului actual, caracterizat prin tendinţa de a impune un preţ minim de desfacere pentru pâinea neagră şi prin sacrificat cerut celorlalte categorii ale consumatorilor de pâine mijloce şi albă. Acest sistem a condus la dispariţia pâinei negre din comerţ sau la fabricarea ei în condiţiuni detestabile. Experienţa de până acum, impune criteriul ca în viitor preţul pâine! celei mai ieftine să fie cel puțin echivalent cu pretul de vânzare al grâului la producător. * Acestea au fost părerile exprimate în sânul consiliului economic superior tinut ori d. a. la externe, fără să se îî ajuns la hotărâri definitive. Consiliul se va întruni 'zi din nou la ora 9 dimineaţa la ministerul de finanţe, când se vor fixa în chip definitiv bazele noului regim al pâinei şi al grâului. Hotărârile consiliului economic superior vor fi supuse discuţiunei unui apropiat consiliu de miniştri. De la Asociaţia proprietarilor de cazane şi maşini Organizarea inspectoratelor. Textul acordului cu ministerul muncii Eri după amiază a avut loc în palatul Camerei de Comerţ şedinţa comitetului Asociaţiei generale a proprietarilor de cazane şi maşini. A prezidat d. Şt. Cerkez. Erau prezenţi d-nii ing. Mircea, N. Butculescu, ing. Băcan, dr. Lakatos din Târgul Mureş, dr. Lendvvay din Temişoara, d. Gras din Braşov şi d. ing. Osiceanu. ORGANIZAREA INSPECTORATELOR S-a luat în discuţie chestiunea organizată inspectoratelor Braşov, Timişoara, Târgu Mureş şi Cluj, stabilindu-se ca aceste inspectorate să respecte cu totul înţelegerea care a avut loc intre ministerul muncă reprezentant prin d. inginer B. Alexandrescu şeful serviciului technic al Casei centrale a asigurărilor sociale şi d. ing. M. Bacan directorul Asociaţiei proprietarilor de cazane şi maşini. TEXTUL INŢELEGEREI CU MINISTERUL MUNCEI Iată textul înţelegerei intervenită între ministerul muncei şi reprezentantul Asociaţiei: Subsemnaţii: inginer B. Alexandrescu, şeful serviciului tehnic al Casei centrale a asigurărilor sociale şi inginer M. Bacan, directorul asociaţiei de cazane, maşini, instalaţiuni mecanice şi electrice. Intrunindu-ne astăzi pentru a stabili normele după care trebuesc aplicate legea şi regulamentul la cazanele de aburi, maşini, instalaţiuni mecanice şi electrice, am stabilit următoarele: 1) Membrii înscrişi sau cari se vor Înscrie in asociaţia proprietarilor de cazane, atât din vechiul regat cât şi din teritoriile alipite, vor fi controlaţi exclusiv de către organele asociaţiei. Încheind procese-verbale de verificările şi constatările făcute, din care un exemplar va fi înaintat de către direcţiunea asociaţiei, serviciului tehnic din direcţiunea generală a casei centrale a asigurărilor sociale din ministerul muncei. II) Stabilimentele industriale neinscrise in asociaţie, vor fi controlate direct de organele ministerului muncei. III) Ministerul muncei, prin organele sale tehnice, va controla dacă membrii înscrişi in asociaţie, au fost verifcaţi la timp de către organele asociaţiei semnalând serviciului tehnic, neregulile constatate, care la rândul lui, va comunica asociaţiei pentru a lua măsuri în consecinţă. IV) Orice membru înscris în asociaţie, va avea o carte de membru, pentru a faca dovadă omanilor ministerului că este înscris în asociaţie. Pentru ca organele statului din diferite regiuni, să poată cunoaşte întreprinderile industriale înscrise în asociaţie se va comunica de către direcţiunea asociaţiei, in fiecare lună, serviciului tehnic, un tablou de membrii noul înscrişi sau de cei retraşi in cursul lunei precedente. V) Membrii înscrişi In asociaţie sunt obligaţi a plăti pentru verificările făcute de organele asociaţiei, taxele stabilite în fiecare an de către consiliul de administraţie, de comun acord cu ministerul muncei. VI) Din taxele şi cotizaţiile percepute fie asociaţie, se vor vărsa ministerului muncei de către direcţia a Lei 0.20 la mic din valoarea instalaţiunilor mecanice şi electrice a Întreprindere!, conform art. 5 din lege. b Lei 25 de probă sau revizie interioară de fiecare cazan. ci Lei 0.50 de fiecare cal putere pentru maşini, motoare termice sau hidraulice şi dinamuri, cari se vor autoriza de a fi puse in funcţie. VID) Procesele verbale încheiata de organele de control ale asociației sunt recunoscute ca autorizații definitive de funcţionare, conform prevederile legale. VIII) Copii după prezentul procesverbal se vor înainta atât organelor de control ale ministerului muncii cât și organelor de control ale asociaţiei pentru a se conforma. Pentru care s’a dresat prezentul proces-verbal in dublu exemplar, din care unul s’a înaintat ministerului muncei şi al doilea asociaţiei proprietarilor de cazane din Bucureşti. In baza acestei înţelegeri, membrii actuali şi cei cari se vor înscrie în asociaţie urmează a fi inspectaţi de către inspectorul asociaţiv, bineînţeles sub controlul superior al ministerului muncii din punct de vedere al siguranţei muncitorilor. S-au luat apoi în discuţie statutele inspectoratului Braşovcari au fost aprobate. Şedința a luat sfârşit la orele 7. STYX............ mtfrt r ----------* Sporirea preturilor maximale la produsele petrolifere Preţurile maximale la produsele petrolifere au înregistrat câteva nodificărL Benzina uşoară s’a urcat cu 0,500 ani la kgr. Motorina cu Iei 20 la suta de kgr. benzina grea va fi urcată probaşi cu 1,50 lei la kgr. 0 convorbire între d-nii Titulescu și Macdonald PARIS, 29. — (Rador). — Havas ne transmite după „Echo de Paris” următoarea convorbire care a avut loc intre d-nii Titulescu și Macdonald: D. Titulescu l-a întrebat pe d. Macdonald dacă statele mici vor f consultate când se va decide convocarea Germaniei la conferința de la Londra. D. Macdonald a răspuns: Au fost consultaţi de curând şi noi am luat o hotărâre în principiu în această privinţă. Pentru a o aplica în momentul oportun, statele mari au nevoie de un schib de vedere care va dura cel mult două minute. D. Titulescu a răspuns că e fericit să audă că statele mari pot cădea de acord asupra unei chestiuni oareșicare în două minute. Dacă vom fi în încurcătură, a întrerupt d. Macdonald, nu vom întârzia să facem apel la ajutor României. La aceasta d. Titulescu a replicat: In numele României ,vă declar că ea este gata să vă ajute Plata datoriei otomane ANGORA__Conform unui mesaj din Angora, guvernul otoman a numit o serie de comitete pentru a discuta chestiunea cupoanelor datoriei externe otomane. Stocurile fie grâi şi făină in Capitală Pe ziua de eri, în morile din Capitală, au fost următoarele stocuri de grâu şi făină. Grâu 127 vagoane. Făină de lux 124 vagoane. Făină de jimneagră 34 vagoane. Secară boabe 7 vagoane şi făină de secară 2 vagoane. CRONICA ZOOTECHNICA Expoziţiile de animale de prof. dr. G. K. Constantinescu Suntem’ în plin sezon al expoziţiilor zootechnica O mişcare neobicinuită în această direcţie s-a pronunţat aproape brusc, odată cu înfiinţarea comisiilor zootechnice judeţene, începând cu anul 1923. Este uimitor de constatat că de unde în 1922 abia am putut avea câteva expoziţii de animale, îni 1923 au avut loc 76, iar anul acesta numărul lor va fi şi mai mare. In fiecare provincie, în fiecare judeţ, în fiecare centru mai important de creştere de animale se organizează expoziţii unde crescătorii vin să se măsoare unul cu altul, expunându-şi rezultatele muncii şi priceperii lor. ROLUL EXPOZIŢIILOR ZOOTECHNICE Expoziţiile zootechnice sunt un admirabil mijloc de încurajare a creşterii animalelor. Ele stimulează pe crescător şi fac să încolţească în sufletul lui ambiţiunea de a-şi întrece colegii, căci fiecare expozant doreşte săcapete el premiul cel mai mare. Apoi, prin mii cari se distribue ca premii, expoziţiile sunt, chemate să ajute materialiceşte pe crescători, stabilind în acelaş timp şi reputaţia crescătoriilor mai bine conduse, care, prin aceasta, se impun atenţiunili cumpărătorilor. Animatele premiate capătă imediat o valoare mai mare, iar pentru cumpărătorii acest triaj efectuat de juriile expoziţiilor este un criteriu din cele mai sigure. In altă ordine de idei, o expoziţie este şi un excelent mijloc de educaţie, căci fiecare poate vedea pentru ce nu se premiază un animal şi pentru ce se premiază altul, aşa că pleacă de la expoziţie cu un important bagaj de învăţăminte tehnice, care-i vor servi în gospodăria hi’. Şi în sfârşit o expoziţie în mâna organizatorilor este pe de o parte un mijloc de a realiza anchete zootechnice asupra stărilor de fapt şi în acelaş timp mai ales un mijloc de a determina anumite directive în creştere, căci organizatorii expoziţiilor pot da premii mai mari şi mai multe pentru o anumită rasă de animale, îndemnând astfel indirect şi pe nesimţite crescătorii către o directivă sau alta. CUM POT FI ORGANIZATE EXPOZIŢIILE ZOOTECHNICE Expoziţiile de animale pot fi organizate separat şi independent de alte expoziţii, adică pot fi pur zootechnice, cum se întâmplă în multe părţi, în Franţa, în Elveţia, în Germania, în Anglia, etc., sau pot fi numai secţiuni ale unor expoziţii cu cadru mai larg, cum sunt de pildă, ca să dau numai un exemplu, renumitele expoziţii agricole ambulante ale societăţii germane de agricultură. La noi, întrucât ele sunt organizate de comisiile zootechnice judeţene, care sunt organe pur zootechnice, nu cuprind decât animale şi produse de origină animală, căci ele au fost chemate la viaţă în scopul precis de a servi la ameliorarea raselor de animale. De aceea mi se pare curios că găsesc aceste expoziţii zootechnice sub denumirea de „expoziţii agricole" în unele publicaţiuni de agricultură, care comit şi scăparea din vedere de a arăta că ele sunt organizate de comisiile zootechnice judeţene. Prin aceste expoziţii comisiile judeţene au dovedit anul trecut că iniţiativa locală este capabilă de opere de mare însemnătate pentru economia naţională şi acest merit nu trebuie umbrit, ci, din contră, avem datoria să-l scoatem la iveală. REZULTATUL EXPOZIŢIILOR ZOOTECHNICE DIN ANUL TRECUT Dacă aruncăm o privire asupra expoziţiilor de animale care au avut loc anul trecut, constatăm că rezultatele sunt mai mult decât imbucurătoare. Am avut 76 de expoziţii în 55 de judeţe. Cele mai multe au fost în Transilvania, ceea ce era şi firesc,, căci aici creşterea animalelor este mai înfloritoare şi lumea e mai obişnuită cu astfel de manifestaţiuni. In vechiul regat şi in Basarabia sunt localităţi care în 1923 au făcut cunoştinţă pentru prima dată cu o expoziţie zootehnică. In asemenea localităţi populaţia de sigur a fost la început mai neincrezătoare, dar cu timpul sistemul va prinde rădăcini, căci pretutindeni începuturile sunt in mod fatal slabe. In schimb unele judete au avut mai mult decât o expozitie si sub acest raport numărăm în jud. Caras. Severin 6 expoziţii, in jud. T miş. Torontal 3 expoziţii, in jud. Dorohoi 4 expoziţii, în jud. Ilfov 5 expoziţii, in jid. Bistriţa.N. 5 expozitii, in jud. Ismail 2 expoziţii, in jud. C.Albă 2 expoziţii, in jud. C-Lung 2 expoziţii, în jud. Iaşi 2 expoziţii. Sume acordate ca premii expozanţilor au provenit din subvenţii recreate de Mniserul Agrigriculturii, precum şi din bugetele comisiilor zootechnice j^datvue «an din donaţiuni particulare. In total s’a dat ca premii suma de 890 600 lei, pe lângă numeroase diplome şi medalii de argint şi bronz. O astfel de activitate este cât poate de lăudabilă şi efectele el s’ar putea vedea In timpul cel mai scurt, dacă toate aceste eforturi sincere şi sacrificii reale n’ar fi anihilate Prin regimul absurd al exportului de vite, care oprimă industria noastră animală. EXPOZIŢIILE ZOOTECHNICE DIN ANUL ACESTA Anul acesta pretutindeni s-a remarcat la expoziţii un progres în organizaţie şi în animaţie faţă de anul trecut. Unele din ele au avut un succes admirabil atât prin calitatea animalelor expuse, cât şi prin numărul expozanţlor. Anul trecut expoziţiile zootechnice au culminat prin secola pentru animale de la expoziţia agricolă a Moldovei vntregite, care a fost cea mai mare expoziţie zootechnică, ce a avut rod vreo dată în România. Anul acesta se organizează o expoziţie de animale la Cluj pentru Transilvana şi Banat, expoziţie care desigur va fi superioară celei de la Iaşi. Se lucrează de pe acum cu multă asiduitate în acest secol şi este demn de semnalat faptul că toate comisiile zootechnice judeţene ale Ardealului şi Banatului au destinat câte o sumă importantă pentru organizarea acelei expoziţii. Ea va avea loc în zilele de 17 m îi Septembrie şi va coincide cu congresul de zootechnie şi higienă veterinară organizat de Asoada generală a medicilor, veterinari din România. * Toate aceste constatări sunt de natură a ne da speranţe pentru viitor şi denotă că orientarea producţiei noastre naţionale către creşterea vitelor preocupă cercuri din ce în ce mai largi. Dorim să vie cit mai curând vremea când toată lumea va înţelege acest lucru elememtar că, în ţara noastră agricolă, industriile cele mai fireşti sunt acetea care se bazează pe cultura pământului şi dintre acestea cea dintâi, cea mai importantă şi mai rentabilii, singura care va putea restabili balanţa comerţului nostru, exterior este industria animală. Dr. al. Constantinescu Profesor de zootechnie la facultatea de medicină veterinară . Situaţia Politică Partidul comunist a fost sugremat, printro simplă hotărâre, administrativă, bazată pe o ordonanţă a Comandamentului militar. Nu ne vom înduioşa asupra soartei acestui partid. Statele ca şi indivizii au datoria să-şi apere cu bărbăţie şi cu hotărâre, existenţa. Concesii de ordin sentimental, şovăeli pe jumătate umanitare, pe jumătate tembele, sunt primejdioase şi vinovate. Partidul comunist s’a aşezat, el singur, în afară de legi şi a dovedit acolo unde a învins, că este cel mai crunt vrăjmaş, nu numai al ordinei de stat, aşa cum o pricepem, dar a întregii civilizaţii moderne. Ţările apusene, puternice şi bine organizate, sprijinite pe o tradiţie seculară de ordine, îşi pot ingădui luxul de a adăposti în cadrul aşezămintelor lor politice, partidul revoluţii bolşevice. Nouă însă, vecini ai imperiului sovietic, ne lipsesc şi cultura necesară şi experienţa politică pentru a lupta numai cu dispreţul împotriva bolşevismului. A nu întrebuinţa deci singurele arme ce ne stau la îndemână ar fi — cum ar spune Nietsche — „o prostie şi o laşitate ! ‘ Dar bărbăţie nu înseamnă antitrar, hotărâre nu înseamnă capriciu şi severitate înţeleaptă nu înseamnă ordonanţe militare. Dacă nu ne este îngăduit să urmăm pilda Apusului, in lupta noastră împotriva bolşevismului, să ne inspirăm măcar de la vecinii noştri direcţi: Sârbii şi Bulgarii. In amândouă aceste ţâri, partidele potrivnice ordinei de stat sunt interzise prin legi speciale. In Bulgaria, interpretarea acestor, legi este rezervată Curţii de Casaţie. Astfel ordinea de stat este apărată cu aceiaşi energie, dar cu mai multă autoritate, întrucât să respectă toate uzurile vieţii constituţionale. G. G. %