Argus, decembrie 1924 (Anul 15, nr. 3485-3507)
1924-12-01 / nr. 3485. szám
Anul IV No 3485 ABONAMENTE: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 w 3 luni 250 M IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1CCO „ 3 luni 6CO „ 3 lei în varii* © în sfr£lr?tate BIROURILE: BUCURESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 693 si 23 69 ORGAN ZILNIC al Fondatori: & Pauker si H. F. Valentin INDUSTRIEI si FINANTEI Director: Origora Gafencu lom 1 peeemîrfe is74 PUBLICITATE Ai Concesiunea Exclusivă a Societfjtai Generale de Publicitate Directorli Carol Schulder *y &. Berge» Alanira Carafe IfosB ferauteriralierel) • îiWa B » Iluzii și prosperitate Confratele Viitorul răspunde te articolul nostru asupra trage* tului pa 1929. Arătam tu acel ar* Hoot oft progresele enorme constatate de ministerul de finanțe, arintr’un tablou comparativ, tatta e»«reia bugetului pe 1925 și «ei« pa 1921, au sunt reale, că o crestere până la 30 la sută, în n oul buget se constată pentru usele departamente, dar că In gesare, diferenţa Intre cele dontt bugete este aparentă si este da* ferită depreciere! leului. Tisem să Îndepărtăm, dela In* poat» bănuiala confratelui că sm fl fost animaţi in studiui nostra da dorinţa de a micşora me* sitele ministrului. Am recunoscut, întotdeauna, rolul de organisator al d-lui Vintilă Brătiaan. Apreciem munca sa, fără preget. Dar nu putem trece cu vederea nici pasta erorile sale de ordin teoretic, nici peste greşelile sale de calcul elementar, făcuta, evident, in spirit de propagandă politică. Am pus faţă In faţă bugetele 1921—1925, fiindcă aşa le-am găsit in Înseşi coloanele Viitorului, şi In expunerea făcută presei de către d. ministru al finanţelor. Iar dacă ne-am referit la Ura sterlină pentru a stabili raportul real Intre bugetele 1921—1925, am făcut-o din respect pentru adevăr. Nicidecum nu ne-a trecut prin minte gândul de polemică. In locul trei puteam alega dolarul sau francul elveţian. Rezultatul er fi fost acelaş. Celace nu putem Înţelege este el, nici In expunerea de motive a bugetului pe 1928» nici In expunerea făcută presei, ministrul de finanţe nu a făcut menţiune despre Influenţa depreciere!lentul asupra creşterei cheltuelilor şi veniturilor StatuluL Pentru noi această omisiune nu are numai valoarea unei erori de calcul, care s'ar putea rectifica dacă am adopta, drept măsuri, aurul In locul lirei sterline sau al delarului, cum crede Viitorul. Această omisiune Înseamnă că d. ministru al finanţelor refuză să privească realitatea In faţă ii se complace in iluzii pe cari le crează un joc de cifre, generoase cu dorinţele sale. Dacă ar fi să luăm In serios pe confratele nostru Viitorul, rezultatul ar fi că nu trebue să ne aşteptăm la nici o ieşire fericită din actuala situaţie, căci deprecierea mai departe a leului in loc să fie un motiv da alarmă va putea da in anii următori iluzia unei prosperităţi fantastice. Emisiunea de hârtie monedă pe care astăzi ministrul de finanţe o ţine sub presiune, scapă totuşi, încetul cu încetul şi este evident că realitatea va impinge din ce in ce mai mult la noi pţiţfiţfical Dacă admitem drept serioase şi reale calculele d-lui ministru de finanţe, vom emite hârtie pentru a evita ruina complectă a vieţei economice şi vom mări necontenit bugetul de cheltaeii şi de venituri, inchipuiadu-ne că ne îmbogăţim-Se ştia care este sfârşitul acestei politici. Exemplul Austriei şi al Germaniei sunt instructive. Eşirea nu o putem găsi pe calea pe care merge de ministrul finanţelor. Ne trebue o monedă stabilă, însănătoșirea trebue să înceapă de la reforma monetară, de la stabilizarea leului. Urmărind urcarea leului, găsim rezultate ffloritoare pe hârtie și ruină în realitate. A. De la Marca Hârtie la Rentenmark şi la Goldmark __ Ac Vîator Stabilizare şi excedente budgetare N1 a fost cu totul neaşteptată ştirea fitipă care Germania a desfiinţat toate legile restrictive referitoare la devize şi că, azi, oricine poate cumpăra devize în Germania fără controlul, stătuturi saual Reichsbăncei. îşi dă fiecare seama ce mare uşurare constitue acest fapt pentru comerţ Când acum câteva luni băncile germane au comunicat clienţilor lor prefacerea conturilor de bilioane într’o unitate valutară nouă, le-au auutat. In acela® timp apropiata supr mare a piedicilor ce Îngreuiază traficul monetar. Totuşi nu s’aaşteptat nimeni că, acest P&3.VB urma aşa de repede reformei valutare. Controlul devizelor si complicarea tuturor ‘ trannsacţiilor, mai ales frifr’o ţară cu structura Germaniei a fost resimţită ca o frână în viaţa economică. Acum, după ce împrumutul internaţional a realizat, Reichul ţine să demonstreze soliditatea nouei sale înjghebări monetare. După Polonia, Ungaria, Austria, Rusia, nu mai verbim de Lituania, Letonia, etc.. Germania înscrise, deocamdată seria ţărilor europene care au pus o rânduială în organizaţia lor monetară. Insă experimentul german presintă o Însemnătate mai mare ca în celelalte ţări ce au fost siate să atree un calvar identic în materie valutară, pentru că Reichul formează un corp economic mult mai complicat şi care a trebuit să resimtă mai adânc destrămarea banului său. Acei cari vor considera prăbuşirea veche! Reichsmark germane ca m rtiţiocrie Imită, a conducătorilor din Berlin şi a unor anumiţi reprezentanţi ai marei industrii şi înaltei finanţe ca o metodă pentru a scăpa de datorii, făcând pe alţii să le plătească, ar putea califica noul pas al, guvernului din Berlin ca un gest oarecum sfidător, spre a dovedi că a ajuns la capătul sforţărilor sale. Nu intrăm la asemenea controverse. Din punctul de vedere pur technic, guvernul german a făcut, în decursul unui an, o operă valutară demnă de admirat. La 15 Noembrie s’a împlinit anul de când circulara germană a fost stabilizată prin crearea lui Rentenmark, egală în valoare cu marcă aur antebelică. Statornicirea mărcai hârtie la proporția de un biion mărci hârtie egal cu o margă aur, sau o Rentenmark, a fost hotărâtă tindi zile mai târziu. Deşi lumea rămăsese neîncrezătoare, stabilizarea a reuşit, in mod extraordinar, cu un folos mare atât pentru nuantele statulu! cât și pentru economia , generare ‘a ţârei. $i marca hârtiei*« Conservat Intactă toată valoarea ei, tu sensul că un bfilon a rămas în permanentă contravaloarea unei vărci aur. Dup* un an, ca o urmare 4a planului Ciwars mcmqnil german trac* îs crearea unei mărci aur efective, acoperită, iar marca hârtie şi Rentenmark vor mai continua să circule câtva timp, fiind tratate de fisc, bancă şi comerţ ca mărci-aur. ■ ■ îndată după emisiunea Rentenmărcel preţurile s’au urcat enorm în Germania, iar în budget se iviră dificile atât de mari, încât o nouă inflaţie părea inevitabilă. Această primejdie care ar fi anihilat întreaga reformă, a fost învinsă. In primele luni din 1924, preţurile au mai scăzut, astfel că puterea de cumpărare a mărcei noul putea fi privită ca restaurată; deficitele bugetare se reduceau din lună în lună până ce echilibrul şi mai târziu excedente fură obţinute.. In ultimele luni ale inflaţiunei, veniturile statului german scăzuseră la două miimi din cheltueli. Motivul a fost că costul administraţiei şi al salariilor crescute în proporţie cu deprecierea mărcei-hârtie pe când produsul impozitelor creştea foarte Încet Insa această disparitate încetă până în câteva luni după stabilizare şi pentru acoperirea deficitului din răstimp statul a întrebuinţat un credit de 1200 milioane Rentanmark. înaintea epuizărei complecte a acestei sume, produsul impozitului a început să covârşească cheltuelile. Pe când în Decembre 1923 prima lună a valutei statornicite, deficitul fusese de 334 milioane mărci-aur, fch'ar în Ianuarie, deficitul dispăruse aproape, si exerciţiul financiar 1923 I— 1924 care s’a terminat în Martie 1924, arăta finanţe restabilite. In pri- J mele şapte luni ale noului exerciţiu J financiar. Aprile — Octombrie 1924, cheltuelile, inclusiv reparaţiile impuse de tratatul de pace, s-au urcat la 4 miliarde mărci aur pe când veniturile au fost de 4,22 miliarde mărci aur. Deoarece însă cheltuelile cuprindeau şi o sumă de 230 milioane pentru amortizări excedentul ei activ pe 7 luni arie de 400 milioane mărci aur. Cum toate impozitele şi taxele au dat plusuri, guvernul a considerat momentul sosit pentru a reduce impozitul pe venit, taxele la vânzări, o serie de taxe bancare şi pe transacting în bursă. Un rezultat palpabil al îmbunătăţirei financiare este scăderea numărului celor fără de lucru în teritoriile ocupate., Salariile s’au urcat şi întrec puţin nivelul antebetc. Insă viaţa fiind scumpă, nivelul lor real e sub cel din 1914. Experimentul valutar german nu s’a terminat încă cu utimele măsuri luate. Coducătorii din Berlin se vor mai găsi ,în fata sarcinei grele de a asigura paritatea cu aur in ciuta libertatei trafic curat cu devize. Ori cum, problema valutară germană a intrat într’un stadiu nou prin anularea legilor privitoare la devize. Până acum politica valutară a Germaniei a reputat succese constante în toate du-aetfii®. 6 Pierii Problema pâinei Agitalia brutarilor Consfătuirile de la Primărie şi de la Sfatul Negustoesc. Propunerile d-lui dr. Costinescu.—Brutarii resping greva.O soluţie provizorie dri dimineaţă, a avut loc la primăria Capitalei sub preşedinţia d-luî dr. Costinescu, consfătuirea cu brutarii, pentru clarificarea chestiunei pâinei La discuţie a luat parte şi d. Cezar Popescu director general în ministerul industriei şi comerţului, cum şi o delegaţie a „Sfatului Negustoresc” compusă din d-nii T. Dobrescu, Şt. Filipescu, Şt. Ardeleanu şi P. Firănescu. * * * D. dr. A. Müller în numele brutarilor, a înmânat d-lui dr. Costinescu un memoriu în care a arătat că preţurile actuale ale pâinei corespund la preţul de 70.000 lei vagonul de grâu, iar nu de 95—100.000 lei, cu cât se vinde grâul în prezent Memoriul, cuprinde apoi următoarele deziderate: Preţul pâine! să nu mai fie fixat până nu se va fixa preţul grâului şi al făinei. Sa se Înfiinţeze o comisie comnanală a pâinei Să se revizuiască regulamentul privitor la fabricarea pâineL • * • D. CEZAR POPESCU o- *bâTM»**cul ca. negocierea meazâ regimul statie jurnalul consiliului de miştri, ţi că tinde în nregre în nu nemotivat. Asa consideră că, w direg grânhzi e provocată de ofertele unor primării din fard. Or, aim aceste oferte nu Aseară la orele 6, In urma demersurilor dela primărie, brutarii s’au Întrunit la Sfatul Negustoresc, sub preşedinţia d-lui dr. Müller. Asistă la consfătuire un mare număr de brutari din Capitală. Comitetul sindicatului brutarilor aduce la cunoştinţa celor prezenţi discuţiile ce au avut loc joi seara în şedinţa comitetului central al Sfatului Negustoresc, în care după dorinţa d-lui dr. Müller, a fost pusă la ordinea zilei şi cauza brutarilor. In această şedinţă reprezentanţii brutarilor s’au plâns Împotriva d-lui Temistocle Alexandresen, el însuşi membru al Sfatului, care in loc să judece In mod obiectiv situaţia brutarilor, pare că face la primărie, in calitatea d-sale de vice-preşedinte al comisiunei interimare, o politică de prigonire nedreaptă a acestei bresle. D-sa, la toate plângerile şi arătările brutarilor că preţul pâinei trebue să fie consequent cu preţul făinei, răspunde acestora că dacă regimul actual nu le convine, să închidă brutăriile. La această obiecţiune, brutarii răspund insă că întreprinderile lor, ca ori cari pitele, au la bază o serie de cheltueli, cari continuă şi un caz de încetarea activităţii brutăriilor. Aceste cheltueli urmând f fi acoperite, închiderea brutăriilor nu constitue o soluţie, după cum nici negustorii cari cer vadul comercial, nu ar putea înceta comerţul lor, atunci când acest vad nu le-ar fi asigurat. La aceste observaţii ale reprezentanţilor brutarilor, s’a asociat şid. Niculescu-Rietz, care a recunoscut că d. T. Alexandrescu, face oarecare exces de zeu în această chestiune și în consecin* ță d-sa s’a declarat gata să ocazioneze brutarilor pentru Vineri, dimineaţa o consfătuire cu pri* marul Capitalei d. dr. Costinescu. Consfâtu'rea dela Primare La iconsfătuirea ce a avut loc ori dimineaţă la primăria Capitalei, ţi asupra căreia dăm relafiimi mai largi in altă parte, brutarii au înaintat un memoriu, prin care cer coordonarea, preţului pâinei in raport cu preţul actual al grâului ţi al făinei. In acest scop ei cer să se decreteze un preţ al făinei corespunzător preţilui grâului, şi după aceia să se stabilească preţul pâinei. In memoriul lor brutarii mai cer primarului Capitalei, ca să se înceteze cu sistemul de aţâţare a populaţiei împotriva brutarilor, prin Ştiri date ziarelor că brutăria, comunală, care scoate nu mai mult de tmp pâini pe zi, ar câştiga 2 lei 50 de fiecare pâine, corespund intereselor populaţiei, ministerul industriei, îţi ia obligaţia de a constrânge primăriile sa relnice în legalitate. D-sa, declară că ministerul industriei va obliga pe morari să vândă făina de calitatea I cu 16 lei kgr.; făina de calitatea Il-a cu 12 tei kgr. iar făina de calitatea Ill-a 7 lei kgr., in proporţie de 1 sac calitatea la, 2 saci din calitatea II şi 1 sac din calitatea IlI-a. In aceste condiţii, spune d-sa, brutarii vor putea continua pâinea ori preţurile actuale, până la î Ianuarie. » * * D. DR. COSTINESCU spune că faţă cu declaraţiile d-lui Cezar Popescu, primăria poate acorda brutarilor următoarele avantajj: Brutarii să poată fabrica pâinea cu o greutate de 900 grame pe preţurile următoare: Pâinea neagră să se vândă cu preţul de 7.25, iar pâinea albă (jimbra) cu 11 lei Franzela să se vândă la preţ Uber, ca şi azi D. TEMISTOCLE ALEXANDRESCU a declarat că la preţurile fixate de d. dr. Costinescu, brutarii câstic* ’’-font. partea brutaxiiv.,, a neclar*. -opunerile d-lor Cezar Porti. dr. Costinescu nu satisface brutarilor. d* * Cu această declaraţie, lor s’au retras. D. Acest câştig este iluzoriu, căci dacă primăria ar realiza asemenea beneficii, ar scoate un număr multia mare de pâini. Ea se mărgineşte însă la cifra de 1000 pâini pentru a pierde mai puţin, cu toate că brutăria comunală are avantagii, de cari nu se poate bucura un brutar particular. In consfătuirea dela primăria Capitalei, intervenind un incident intre d-nii dr. Mueller şi Temistocle Alexandrescu, nu s’a putut ajunge la a înţelege asupra propunerilor d-lui dr. Costinescu, ţi de aceia comitetul sindicatului brutarilor a convocat pe aceştia la consfătuirea de aseară, pentru a lua o hotărâre definitivă. Brutarii împotriva gravei După relatarea celor întâmplate la primărie, membrii comitetului, au cerut Aunărei să hotărască atitudinea brutarilor în viitor. Din discuţiile urmate, au reuşit următoarele: Brutarii se manifestă ca adversari absoluţi ai unei greve, care ar îngreuia şi mai mult traiul populaţiei nevoiaşe a Capitalei..Majoritatea brutarilor s’au declarat partizani ai ideiei de a fabrica cu începere dela 1 Decembrie numai uimblă, până la stabilirea unui regim convenabil. Nu cerem, scumpirea pâinei, au declarat o parte din brutari, cerem însă fixarea preţului făinei şi al grâului de aţa natură, ca acestea să corespundă preţurilor celor 3 calităţi de pâine pe care suntem obligaţi a le fabrica prin ordonanţa comunală. Propunerea d-lui dr. Cosminescu Lufindu-se in discuţie propunerea preşedintelui comisiunei Interimare, ca pe viitor brutarii să fabrice o pâine de 980 gr, in loc de 1 kgr. la preţurile de 7 şi 11 Iei, cea neagră şi de calitatea II-a, brutalii s’au opus, cerând greutatea reglementară, pentru că justiţia nu ţine seamă de ordonanţele comunale şi condamnă pe brutari la închisoare, cu toate că aceştia dovedesc cu certificatele primăriei că au fabricat pâinea cu această toleranţă pe baza ordonanţelor comunale. Este cazul, brutăriei Galsler, al cărei patron este condamnat la 15 zile închisoare, pentru faptul că a contravenit legal şi ren illament nini fabrice*simel pâinei, care prevede greutatea reglementară de 1 kgr. cu o toleranţă de numai 50 gr. Justiţia nu a ţinut seamă de ordonanţa comtnnei care a admis o toleranţă deMO gr. Hofirfrga ferutsrffsr In sfârşit după îndelungate discuţii, din care rezultă că brutarii prevăd scumpirea pâinei negre până la 12 lei, sau lipsa ei complectă în Capitală în Februarie 1925, — s’a ajuns la concluzia că problema pâinei în Capitală nu se va rezolva, până când nu se va lua măsuri pentru unificarea preţului făinei şi al pâinei în toată ţara. Pentru moment insă s’a ajuns la o soluţie provizorie, concretizată printr’o moţiune ce va fi înaintată primăriei şi din care extraism următoarele: 0 «Iulie provizorie Brut rii şi franzelării în umna altitudine d-lui Tom. Alexandrescu, viceprezdinte în comisiunea interimară - întrucât d-sa este şi membru al fătului Negustoresc — refuză de a mai trata în viitor chestiunile i breaslă cu d. T. Alexandrescu, Bruta a cceptă pentru moment propuneri *-bd dr. I. Costinescu ca preţuri«. vânzare pentru pâine să fie pe decembrie următoarele: Pâinea neagră a fai 7 cu toleranţă de 50 gr.; pa., tot de 900 gr. cu o toleranţă de gr., lei 11. Primăria să garanteze că morarii vor fi obligaţi să vândă făina cu următoarele preţuri înţelese nettoţi maximal: Lei 7 kgr. făină neagră de tip 22 la sfttăţ lei ft kgr. făină albă, fiind Stabilit de primărie ţi 16 lei kgr. făină albă de jimblă. Proporţia va fi 1 sag făină neagră, 2 saci albă ţi 1 sac jimblă. Dacă nu s’ar găsi făină cu aceste preţuri, primăria să încaseze costul făinei dela brutari şi să predea direct făinurile din mori. Brutarii cer să se instituie comisiunea de oameni competenţi, cari să revizuiască pe bază de socoteli preţurile de vânzare ale pâinei în Capitală,.m * ♦ La această moţiune, care admite propunerea d-lui dr. Costinescu, cu rezerva de a se acorda brutarilor făina In condition!, cari nu corespund preţului actual al grăulei, problema nu e încă rezolvată şi este sigur că ea nu se va rezolva, până când nu se va da o soluţie radicală preţului făinei, care trebuie neapărat să corespundă preţului grâului, lăsat şi acesta la rândul sâu să atingă Umilele preţului mondial. Concomitent cu această soluţie, trebue observată cu stricteţe unificarea preţului pâinei in tot cuprinsul ţărei, ceiace va înfrâna urcarea preţului grâului peste cifra preţului mondial. L RADU Consfătuirea de la Sfatul Negustoresc Petroliştii japonezi vizitează Jalea Priluvai Am anunţat la timp sosirea unei delegaţii de petrolişti japonezi în ţara noastră. Delegaţia se compune după cum am spus din d-nii Sasaji Tamagutchi, directorul celei mai mari societăţi petrolifere din Japonia „Nippon 03 Company” şi inginer Seiichi Nomoto. Societatea „Nippon Oil Company”, ale cărei exploatări sunt la Niigata, produce ea singură 500.000 tone de petrol anual, producţia totală a Japoniei fiind de circa 600.000 tone. Capitalul acestei societăţi este de 80 milioane yeni, adică circa 8 miliarde lei iar directorul ei, d. M. Tamagotchi este unul din cei mai bogaţi oameni din Japonia şi e In mod obişnuit, delegatul celor mai puternice consorţii financiare de acolo. In ce priveşte cel de-al doilea delegat japonez el este un cunoscut şi vechi inginer specializat in chestiunile petrolifere. In puţinele zile de când se află la noi, această delegaţii, care nu are nici o mistiune oficială, a luat contact cu oficialitatea petroliferă din Capitală, interesându-se de aproape da chestiunile în legătură cu petrolul Azi de dimineaţă, însoţiţi de d. N. Ogawa, primul secretar al Legaţiei Japoniei din România, cei doi petrolişti au plecat să vizitele valea petroliferă a Prahovei. Vizita aceasta va dura două zile şi va avea ca principal obiect centrul de exploatare de la MorenL li Bmwiiiiiii'iiii Mii Titai T' Situaţia Politică Problema pâinei, a pâinei noastre de toate Alde, se pune, iarăşi, brutal şi îngrijitor. Brutarii declară că nu mai pot vinde pâinea cu preţurile actuale, — deşi aceea pe care ne-o servesc este fabricată in condiţii deplorabile. Adevărul este că preţul grâului— 90—95 mH lei vagonul — se apropie de preţul mondial, iar dacă ţinem seamă ţi de taxa de export, preţul actual este peste paritatea celui mondial, — 115 frs. belgieni, la Anvers, deopildă. La acest rezultat trebuia să ne aşteptăm, din momentul, când s’a lăsat liber comerţul grâului în interior. Stocurile interne nefiind abundente, grâul prin urmare, nefiind o marfă de export, preţul lui atinge preţul mondial şi chiar îl va ,,Situaţia noastră este excelentă. Relaţiile cu străinătatea se îmbunătăţesc pe zi ce trece, prosperitatea economică creşte, finanţele se întăresc, bugetul se echilibrează”. Aceste cuvinte, ce ne par atât de familiare, au fost totuşi rostite întro limbă ce ne este cât se poate de străină, nn limba bolşevică a d-lui Zinovic. Preşedintele internaţionalei comuniste a făcut, cu prilejul celei de a 7-a aniversări a revoluţiei ruseşti bilanţul activităţei bolşevice- n-’matice ţi economie* — , . credinţele atât de cuvuste ale d-lor Ducaţi Vintilă Brătianu, la un loc. Dârmitorii Rusiei devin burghezi ţi oameni, de guvernământ, cel puţin in această privinţă. In celelalte, ei se silesc, prin declaraţii a căror autenticitate nu poate fi negată, să agite flamura roşie a revoluţiei internaţionale. Reţinem din interesanta expunere a d-lui Zinoviev următoarele puncte principale: 1. Recunoaşterea franceză înseamnă începutul unei noi epoci în Istoria comunistă. Revoluţia este de acum pe deplin legitimată. 2. Reacţiunea engleză va încerca ■ă lupte împotriva Sovietelor şi a propagandei lor. Ea este însă slabă întrece, până la limita costului grâului ce ar putea fi importat din străinătate. Proprietarii, cei cari nu au nevoe de bani, nu se grăbesc să vândă marfa lor, fiindcă este o marfă-aur pe care o vor vinde cu atât mai scump, cu cât trece vremea. Statul scumpind toate produsele lui, chiar peste preţurile dinainte de război, pâinea atingând preţul mondial. — iată venit momentul tragic al rupturei, când salariile vor trebui să fie urcate şi ele, forţat, la nivelul indicelui de scumpete. E tragic pentru politica noastră economică, dar nimeni, absolut nimeni nu poate opri să se îndeplinească ceea ce, fatal trebue să se îndeplinească.. T. P. FXTE^ft căci antagonismul franco-englez a reînceput Frontul burghez nu se poate închega. 3. „Era democrato-pacifist”? Macdorhdld-Herriot a ţinut un an şi s’a prăbuşit. Cu atât mai bine mn ’mi revoluţie şi postulatele ei radicalei I. Mai însemnate decât relaţiile cu Apusul, sunt bunele relaţii bolşevice cu Asia, în special cu China, unde „sute de milioane de pertizani ai revoluţiei se vor putea ridica,, ît curând’ u,şi propaganda in Apus nu trebue neglijată: principalul scop este de a forma un puternic partid comunist în Anglia, revoluţionar, adică antidemocratic şi antiparlamentar. 6. Politica economică se „consolide azi“. Reforma monetară dă rezultate buni. Producţia industrială creşte. Şi acuma două puncte negre, două îngrijorării: 1. Bolşevismul nu pătrunde pt sate. Ţăranul rămâne refractar. Trebue bolşevizată ţărănimea şi mod sistematic şi conştiincios. II. Credinţa scade. Mulţi bolşevici convinşi se debolşevizează. Ghidurile trebue strânse, flacăra trebue înteţită, trădătorii trebue pedepsiţi. Aşa a grăit Zinoviev, G. G. Situaţiunea generală a pieţei româneşti După informaţiunile „Oficiului Comercial Francez" din România Numărul pe Decembrie al „Buletinului Oficiului Comercial Francez” din România publică următoarea caracterizare a pieţei româneşti din ultima lună: Se pare că de o lună încoace se constată o foarte uşoară mişcare atât la import cât şi la export. Aceasta mişcare, datorită probabil unui concis favorabil de împrejurări trecătoare, este de altfel neînsemnată, fortul Constanţa în special, reflectează această, situaţie. CRIZA DE NUMERAR Criza de numerar perzistă şi jena de care vorbim continuă să fie tot aşa de Intensă In toate tranzacţiunile comerciale. Mai toate Casele de comerţ lucrează pe credit şi in afară de faptul că fac afaceri puţine, sunt obligate să dispună de un capital disproporţionat. Stocurile de mărfuri scad, neputând fi rericite din pricina dificultăţilor monetare şi Întârzierilor aşa de frecvente ale plăţilor. Semnalăm in Industria petroleului un mic spor al preţuia! petroleanul brut. Transporta""-' ne calea ferată sunt tot anevoioase si riscate. CIRCULATIA FIDUCIARA In ultima sa situaţie, Banca i »Naţională a României arată o circulaţie fiduciară de 19 miliarde 200 milioane Iei hârtie, adică cu circa un miliard şi jumătate de lei mai mult faţă de anul trecut. IMPORTUL La import ni se semnalează din Constanţa o uşoară activitate la piei, ţesături, motoare germane şi belgiene şi fier în bare din Franţa. Imp.- 'ul ţesăturilor în Chişinău a scăzut. EXPORTUL La export, Constanţa este mai activă ca în » '—--•» 'antă, mai cu seamă In ce priveşte po-. rombul, fasolea, lintea, ovăzul şi netronuL De asemenea c’-u exportat cantitaţi destul de importante de nuci şi muştar. In Bar'— ’ - ’■iftunea --roducătoare de cereale şi fructe, re* colfa a fost destul de rea, şi de aceea exroT*--’ ----' '~r n *~ i simţitor mai mic ca tn anii precedenţi. Din contră, rortul strugurilor în Fronia a fost important. Se crede că Polonia a plătit Basarabiei numai pentru acest articol circa 290 milioane lei. Recolte racilor a fost bună şi s’au exportat citaţi apreciabile şi in America. Exportat prunelor uscate, considerabil altă dată, a fost nul in 1924. DIFICULTĂŢILE SOCIETĂŢILOR DE NAVIGAŢIE Din Constanta ni se semnalează dificultăţile financiare pe cari Ie întâmpină cea mai mare parte din societăţle de navigaţie cari deservesc acest port. Notăm că numai companiile Fraissînet şi Fabre ating portul în mod mai regulat şi că prin punctualitatea lor, îşi atrag o mare parte din navlul regiunii. DIN PROVINCIE Notăm că o societate franceză, care are în întreprindere Halele din Bucureşti, corastrueşte actualmente o piaţă acoperită la Iaşi. La Timişoara, banca Timişana soc. anon. a fuzionat cu banca Casa comunală de Economie. In acest oraş s’a întemeiat o febrică importară modernă, de articole de bronz. Demisia cabinetului tare EILVESE 28. La Londra soseşte ştirea din Angola după care Mothl Bey ar fi demisionat din funcţiunea de ministre preşednte.