Argus, ianuarie 1926 (Anul 17, nr. 3809-3832)
1926-01-01 / nr. 3809
Anul XVII fio. 3809 MCNcitiRil. V DE ORI CE JFiL r lN TOATE ZIARELE ' • PRIN .'V ‘1 CAROL SCHULDER)) 1BERGER * ^tr karaqe°RGE^9. *•: ABONAMENTE: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 „ 3 iuni 250 3 lei în țară. 6 Ut 6TREINATATE Un an 1800 iei 6 luni 1000 3 iuni 600 tei in străinătate »» § mmm0 Vineri ! Ianuarie I9f® * in toa^e iZrARekE M ' I u jlMfiuiiIh ii ii ifiUj CAROL SCHULDER)f S.BCRGER T, VV,. M*. KARADfeORCEVIC!1991 • v TEL: 11/84- 1,rV^ PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusiva a Societăței Generale de Publicitate directe rl t Carol Schulder • S. Serger st?. BimliEsFiia (M tapeorjiaiilii §) n\m mu ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: Grigore Gafencu TELEFON: 6/93 şi 33/69 BIROURILE: Bucureşti, Strada Sărindar 19 Feşti şi Calendaru Ioaita Bişu a fost mânat, pentru a treia oară, înainte de Crăciun, la Bucureşti, de obştia satului Lipia, pentru ca, sprijinit de dr. Lupu, să capete învoirea de a se sluji, la biserica satului şi de Crăciunul stilului vechi. Dus la patriarhie, prea fericitul patriarh Domnul Domn Miron Cristea, îi vorbi aşa: _ — Zi că te duci la gară, la tren şi la ceasul tău e 10. Ajungi la vreme, dar trenul era plecat. La ceasul gării era 11. Ceasul tău merge cu o oră în urmă. Ce faci? II laşi tot aşa ori îl îndrepţi? Vezi bine’că-l îndrepţi Aşa e şi cu calendarul. Dacă nu îndrepţi ceasul după al gării şi calendarul după mişcarea soarelui şi a pământului, Pierzi toate trenurie şi, la urmă, ajungi că râde lumea de tine şi te arată cu degetul: uite, ăsta e cel care pierde, totdauna, trenul,u întâmplarea lui Ioniţă îmi întoarse gândul, îndărăt, la alte vremi. Îmi adusei anunţe de Galaţi, când copil încă, am rămas, minunat auzind că Lenuţa, fata mamei Safta, cunoscuta precupeaţă din mahala, va merge, a doua zi, la Dunăre, să aducă apă neîncepută. Când Lenuţa scoborî vadul de la Coada Râinii, eram la pândă. Fata, după ce își umplu cofa, porni spre casă, cu pas hotărât, privnd drept înainte, fără să schimbe donița dintr’o mână în alta, fără să răspundă la salutul ori la întrebările celor ce îi iesau in cale. sLa ce servea apa neîncepută, a’am știut atunci. Dar, întâmplarea însufleţise toată mahalaua şi fete multe se adunară în jurul Lenuţei, care, solemnă şi tăcută, împărţea apa ca şi cum ar fi oficat o slujbă divină. Aflai, mai târziu, că apa neîncepută, bună de dragoste, era locuitoare de boli şi de multe rele.Târziu, iarăşi, îmi dădui seama. Cel înţeles, aveau săriturile peste locui, ce, boi copia, li aprindeam în ogrăzi şi pe locurile virane, la începutul lui Martie, o străveche practică religioasă păgână, pentru izbăvirea omului, prin focul purificator. • Şi abia când citii pe Homer, înţelesei cuvintele, pe care, nu odată le auzisem: „să-ţi pui cenuşe în cap’. Când fu vestit de moartea lui Patroclu ...ochile cuprins deodată de besna durerii iute cu pumnii apucă din vatră cenuşe cernită, §1 peste cap o împrăştie, faţa-i frumoasă aiuţindu-şi. Dumnezeescul vestmânt 11 se umple de neagră cenușe, însuși în pulbere, apoi, cât este de mare, se’ntinde. Aceste toate, toarce din cadrul amintirii. îmi spun că depinderile și moravurile nu sunt . asemenea cotului,pe care îl putem înlocui, ori când, cu metrul. Nu se pot aștemnui nici cu ceasorncul, — cumpărat dela negustor —, al cărui mers nu e, totdeauna, necesar să îl potrivim după ora gării, ca să nu scăpăm Trenul. Deprinderile şi moravurile,nu sunt rezultatul agonsirii de o zi. Plămădite din suferinţele şi bucuriile, în temerile şi speranţele noastre, ele sunt moştenii din strămoşi, trecute in sângele şi în sufletul nostru. Sunt comori, fără preţ pe cari omul le păstrează, de veacuri, cu multă avariţie şi tot cu atâta credinţă. De aceea nu ne surprinde că tortul mor apărându-şi fesul, acest simbol al credinţei musulmane, pe care reformatorii micrasiatici vor să-l suprime dintr’odată şi cu atâta silnicie. De aceea nu ne miră că schimbarea unui calendar, făurit şi statornicit odată cu închegarea neamului nostru, pricinueşte atâta tulburare în sufletul lui Ioniţă Rişti, a sătenilor din Lipia şi din multe părţi ale ţarei. Căci calendarul nu e nici cot, nici metru, nici gard. Nu e nici ceasornic. E o trainică legătură a omului cu îndeletnicirile lui de toate zilele, cu fenomenele naturei, cu Cerul. Când plouă de Sf. Iile, va îi belşug în recolta porumbului. Păstorii, cu oile lor, scoboară din munţi şi plaiuri, de la 6 August. — Schimbarea la faţă- La 14 Septembrie, ziua Crucii, începe culesul viilor. De vremi, ce se pierd în negură, toate popoarele, dar mai ales cele agricole, trăesc în credinţa că mersul anului, cu anotimpurile, cu zilele, cu sărbătorile, e o rânduială dumnezeiască, potrivită îndeletnicirii lor si de care n’au decât să se folosească. A schimba ordinea statornicită, e a nesocoti rânduala lui Dumnezeu. Așa crede poporul. Si dacă e adevărat că, la noi, nu s’au ridicat spânzurători ca să impună calendarul, cum s’au ridicat, cu sutele, la Stambul, la Erzerum, la Diaberkir, ca să se suprime fesul, de ce am trece, cu inimă uşoară, peste o seculară credinţă a poporului? Acum ce-i de făcut ? Cine poate spune ? Leacul să ni-i dea vremea şi cuminţenia românului cea de pe urmă. Răbdător şi zeflemist, plin de buh simţ şi deştept cum e, nu-i va fi greu să vadă că nu e nici un bine dacă nu cântă cucul în ziua de Sân-Petru, după calendarul vechi, cum nu e nici un rău dacă el cântă, „dehnesc pădurile“, dune calendarul nou, mari ori mai mărunţi, sau grij fără chibzuire, să fie e! chibzuit. Sărsă vadă, de drum. Să nu se încurce între două calendare, cum s’au încurcat turcii între fes și pălărie- T. Pisami BELGRAD, 30. (Rador). — „Pravda“ anunţă că din cauza vizitei primului ministru polon la Fraga şi din cauza călătoriei d-lui Reneş la Geneva în cursul lunei Februarie, conferinţa Micei Antante va suferi o amânare. Conferinţa va avea loc la primăvară, şi se va ţine probabil la Mied, în Slovenia. Luptele din China LONDRA. 30. (Rador). O telegramă oficială sosită aici declară că trupele din Chantung au capturat un mare număr de puşti aparţinând trupelor lui Feng şi purtând iniţialele „U. S. S. R.“ 1925. Telegrama adaugă că sute de ruşi au fost zăriţi în armata lui eng. V*, -r IN ACEST NUMĂR COMERȚUL DE CEREALE IN 1925 de S. A. Focşăneanu (pag. 2) SAPTAMANA BURSEI de Viator (pag. 2) BILANTUL NAVIGATIE! PE DUNĂRE IN 1925 de Const. Tonegaru (pag- 3) DATORIA PUBLICA LA 1 IANUARIE 1926 (pag 4) CAPITALUL INVESTIT IN SOCIETĂȚILE ANONIME IN 1925 de Dr. I. Teodorescu (pag- 4) EUROPA IN 1925 de Gr. Gafencu (pag. 5) ANUL ECONOMIC ŞI FINANCIAR 1925 de Viator (pag. 7-8) ANUL JURIDIC ŞI LEGISLATIV de C. Hamangiu şi H. Aznavorian (pag. 10) ANUL AGRICOL 1925 de G. Ionescu-Şişeşti (pag- 11) MONOGRAFIILE „ARGUSULUI“ (pag 12-13) COMERŢUL IN 1925 de Gr.L. Trancu-Iaşi si Gh. Stroa (pag. 14) IN NUMERILE VIITOARE ANUL INDUSTRIAL 1925 ANUL FORESTIER ANUL PETROLIFER MERGÂND pe C. F. R. in 1925 DATORIILE INTERALIATE ÎN 1925 de Ing. Cezar Popescu de H- Branner de R.Cuianu de Ing. C. Apostolescu de Al. Hutig 31 Decembrie 1925 Situaţia politică internă - Anul ca se închee acum a fost din punct de vedere politic un an calm, am putea zice , anormal de calm. Era de aşteptat, ca în al patrula an de guvernare liberală, partidele de opoziţie să dea dovadă de o activitate politică mult mai intensă decât în anii precedenţi. Şi era natural ca din frământările anului 1925 să iasă guvernul care va prezida alegerile generale din primăvara lui 1926. Ceea ce era de aşteptat nu s’a întâmplat, însă. Partidul naţional, întărit prin fuziunea lui cu partidul naţionalist-democrat de sub şefia d-lui Iorga a urmat negocierile cu partidul ţărănesc pentru stabilirea unei înţelegeri de colaborare la guvern. La această înţelegere nu s’a ajuns- Dar colaborarea de opoziţie, închegată cu prilejul hiddentului Halipa, a fost menţinută în Parlament şi a dat rezultate favorabile opoziţiei în toate alegerile, la cele patru Camere Agricole ca şi la cele parţiale pentru Cameră şi Senat. Activitatea parlamentară a opoziţiei unite i-a dat isbânzi de netăgăduit în unele chestii de cârmuire curentă, dar nu s-a ridicat, decât foarte rar, la înălţimea unei critici generale a activităţei politice şi economice a guvernului- O excepţie a fost discuţia la buget în care sistemul politico-financiar al d-lui ministru de finanţe a fost supus unei amănunţite critice, iar din cuvântările fruntaşilor celor două partide, reiese posibilitatea alcătuirei unui comun program financiar și economic. Dar cele două partide nu au tras toate foloasele politice din succesele lor parlamentare și electorale. Negocierile duse pentru stabilirea unei înțelegiri .V* oc! ~ ’* veni s’au terminat cu declararea de la 20 Decembrie făcută de partidul ţărănesc, că lupta comună de opoziţie e menţinută, dar rămâne a se hotărî mai târziu modul de înţelegeu pentru o comună guvernare. Cele două partide nu şi-au marcat, astfel, prin lipsa lor de unire, locul lor de moştenitori ai guvernului liberal, rămânând în cumpănă cu cel de al treilea partid de opoziţie, cu partidul poporului, de sub conducerea d-lui general Averescu. Partidul poporului, mai puţin combativ, a dus o politică inserată de credinţa sa în nevoia continuitatei activităţii de guvernare, păstrând bunele raporturi cu guvernul actual, evând polemica politică şi stătând numai asupra punctului său de vedere financiar şi economic. Succesiunea la guvern o urmăreşte, nu pe calea de luptă cu partidul liberal, ci pe calea diplomaţii. Şi pe când în lagărul opoziţiei lucrurile au rămas şi în 1925 aproape în aceiaşi situaţie în care erau în 1924 guvernul a continuat opera lui netulburat. Nu vom face aci aprecieri asupra operei guvernului liberal în 1925, dar e necesar să spunem că atât primul ministru care a luat asupra sa consolidarea şi unificarea politică a ţării, cât şi fratele său mai mic, d. ministru de finanţe au ajuns în decursul anului expirat la îndeplinirea aproape complectă a programului în numele cărui liberalii au luat puterea în 1922. Legea administrativă pusă în aplicare şi legea electorală în curs de desbatere la Camră, complectează programul politic, al d-lui Ionel Brătianu, după cum convenţia cu banca Naţională şi consolidarea datoriilor statului nostru faţă de Statele Unite ale Americei, complectează programul economic şi financiar al d-lui Vintilă Brutanu. Ne găsim deci în pragul anului 1926, cu un guvern la sfârşitul programului lui, cu un parlament la sfârşitul legislature! şi cu o opoziţie împărţită în 3 partide, în ceartă asupra formărei viitorului guvern. ’N oCĂ* Ut 5 03 Ianuarie2 38 10,65 924 194 5,94 8.300,27,75— 10 37,90 10,45 934 194,50 46 5,87 8,230 27,50 36 20 37,10,43 919 191,75— 5,76 7,990,27,25— Februarie3 37,35 10,48 926 193,25 465,74 8,07 0,27,28 36 10 37,56 10 46 929 194,25 465,73—, 8,090,27,43 36 20 37,85 10,56 960 201,50 485,99 8,290,28,50 38,85 Martie2 39,27 10,46 971 203 25 496,02 8 27 28,80 39,50 10 39,35 10,44 673 204,25 48,75 6,06 8,34 28,70 39,75 20 40,60 10,88 1004 209,25 50,25 6,26 8,56 29,70 40,50 Aprilie1 42,40 11,64 1050 219,75 52,25 6,48 9,10 30,90 42,75 10 42,45 11,32 1050 218,50 52,25 6,50 9,00 30,90 42,50 24 43,77 11,80 1083 225,75 53,75 6,73 9,30 31,85 *13,75 Mai2 42,15 11,45 1056 217 51,75 6,52 8,99 31,07 42,25 11 40,05 10,78 1001 205 496,13 8,51 29,10 39,50 209 41,20 10,95 1029 212 50,50 6,29 8,57 29,90 40,90 Iunie 1 40,75 1054 1021 209 506,26 8,36 29,65 40,10 10 42,10 10,74 1053 215,75 51,60 6,41 8,64 30,40 41,70 22 4247 10,35 1066 218,75 52,256,52 8,38 31,00 42,25 Iulie1 42,70 9,93 1066 218 25 52,35 6,51 7,80 30,90 42,25 10 40,65 9,80 1015 209 50,10 6,20 7,68 29,60 40,35 21 40,45 9,86 1026 208 49,50 6,18 7,75 29,40 39,75 August3 38,05 9,26 950 195 50 46,70 5,79 7,17 27,70 36,70 10 37,75 9,10 942 193 25 , 46,25 5,77 7,98 27,45 36,20 21 38,35 9,27 959 197 47 5,84 7,18 27,80 34,70 Septembrie1 39 27 9,54 1 984 201,25 48,50 6,01 7,62 28,65 36,37 10 39,60 9,67 994,50 204,25 48,75 608 8,58 28,87 36,60 21, 40,35 9,92 luli 207,50 49,80 6,20 8,62 29,50 35. Octombrie1 41,07 10,101031,501 212 50,75 6,31 8,67 30, 35,95 10 40,12 39,60 . 1008 206 25 49,50 6,18 8,37 29,35 3525 20 40,70 9,40 1020 210 50,50 6,25 8,45 29,75 34,90 Noembrie2 40,60 8,88 10 19,50 209 75 50,15 6,25 8,35 29,80 34,95 10 41,27 8,52 1036 213,50 51,10 6,35 8,52 30,20 35,50 20 42,80 8,90 1070 220,50 52,85 6,57 8,85 31,50 35,40 1 4325 6.og. 107** 222 2b 53.25-5,61 -9, 10 31.50 33,50 Dece.-nbrie 10 42.20 8.20 218 52,25 26.50 8 84 30.95 28,25 19 42,8,34 1051 216 52, 6,46 3,79 30,50 22,25 i Skyg& cS u. elu 9 Consfătuirea de la ministerul de industrie şi comerţ dri dimineaţă a avut loc la ministerul de industrie şi comerţ o consfătuire prezidată d- d Tancred Constantinescu, ministru de industrie şi comerţ şi la care au luat parte reprezentanţii următoarelor societăţi petrolifere : Steaua Română, Creditul Minder, Columbia, 1. R. D. P, Petrol Govora, Subsolul şi Sindicatul Rafinarilor Români, precum şi d. inginer Damaschin, directorul general al minelor. SCOPUL CONSFATUIREI O. Tancred ConstanţinessUn ministru deindustrie şi comerţ a expus reprezentanţilor societăţilor de petrol scopul pentru care i-a convocat. O-sa a apelat la concursul lor în vederea înfiinţării linei noui societăţi de explorări petrolifere din care să facă parte şi Statul precum şi toate societăţile petrolifere româneşti cât şi acele societăţi petrolifere cu capital străin dar care au accepţiat să se naţionalizeze in conformitate cu prevederile legei minelor. . Societatea de explorări se va înfiinţa cu scopul de a se descoperi nouă regiuni petrolifere, azi încă necunsoscute pentru a putea fi exploatate atunci când actualele terenuri nu vor mai confine petrol. PETROLISTII AU ACCEPTAT IN PRINCIPIU In urma expunerii făcute de d. Tanered Constantinescu reprezentanţii societăţilor de petrol, t au comunicat că acceptă în principiu propuneri fă- cută de d. miniştrii al industriei. S’a hotărât ca imediat dam sărbători să aibe loc o consfătuire între societăţile de petrol cari doresc să ia parte la constituirea nouei societăţi de explorări petrolifere, cu care ocazie se va discuta şi întocmi anteproectul de statut al nouei societăţi. Prin statut se vor reglementa raporturile dintre societăţile de petrol ce vor lua parte la constituirea societăţii de explorări petrolifere, precum şi raporturile dintre grupul de societăţi şi Stat. Tot prin statut se va prevede si modul de participare a fiecărei societăţii in noua societate de explorare. După ce aceste statute vor fi întocmite ele vor fi înnaintate spre examtare ministerului de industrie,şi comerţ DE TERENURI VOR FI EXPLORATE Apoi, dacă statutul nouei societăţi va fi acceptat de ministerul de industrie şi comerţ, institutul geologic al României va indica noilei societăți cari anume terenuri urmează a fi explorate. Aceste terenuri se vor alege numai din acele cari manifesta oareșl cari probabilități de existentă de petrol si cari sunt in continuarea anticrita’ului unde s’a mai descoperit petrol. CAPITALUL NOUEI SOCIETĂȚI După toate profoafoîlîtS» f 50©j capstaluS msuei soc îs tăţâ de explorări petrolifere va fi Sa început de Mb'î sulă mâlioame Sei, repartivit între societăţile gee'8 vor lua parte la constituire şi Stat. Acest capital va fi sporit pe măsura necesităţilor. CÂND VA LUA FIINŢA NOUA SOCIETATE Se speră ca noua societate de explorări petrolifere să poată lua fiinţă cel mai târziu pe ziua de 1 Aprilie 1926, deoarece ministerul de industrie şi comerţ doreşte să se înceapă cât mai curând nouile lucrări de explorări petrolifere, ceace ar avea ca urmare sporirea bogăţiei naţionale a ţării. M. BUCUR ai I „ARGUS" - EDîȚIA FRS.NGEZA lEtrâerd fa el îr s! ea an da aps?i£ie, sîisbîisă In sus» suiaceia îi isEnrarie un fesgtai nsaSer.sî te sSsj» d.s cifre șl dSscuhteRle asupra jîntregii se Mfâfi f nan- I dare cconoaieo &n ani19.§ Bucurându-se d'o colaborarea celor mai autorizați factori din domeniul economic - financiar | acest numar din „AKGSign* -ed.pa frssîcezât constitue o! j adevărulâ monografic a anu-u lui încheiat j i Consiliul de Coroană de la Sinaia In urma, prelungitei şerderi a Prinţului Moştenitor în străinătate, sia socotit necesar a se convoca un consiliu de Coroană. Consiliul se întruneşte chiar astăzi la Sinaia, şi vor lua parte ■membrii guvernului, foştii preşedinţi din consiliu şi şefii partidelor politice» Elfii 11 WASHINGTON, 30. (Re., dor). — Vorfeimel de situaţia din industria cauciucului, d. Hoover a nreconstatc reducerea întrebu»ânţării acestei treaterii la cei mai strict minimum şi ©rgawBzsrjaa izster sursie isBinef&ewdkiwve de aprovizionare. Stare-Je arată că Heimer ar fi anunţat că un răziaci comercial ameninţă să isp&tzcmească între America şi Easrcepa deoarece wecaaissl continent stinţţfae peşte prin diferite mono« ’ poluri ÎEndustria Statelor tisuite. IKU ti Mm BERLIN 30. (Rador). — Numărul someurilor a atins un milion, fără a tine seamă de muncitorii concediaţi de la 13 Decembrie până acum. „Vossische Zeitung" crede că numărul real al someurilor din Germania este tot atât de mare ca Si in Anglia. Ajutorarea sinistraţilor din Ardeal.— In preajma Consiliului de Coroană Un important Consiliu de miniştri s’a ţinut eu la orele 5 la Preşedinţie. A prezidat d. Ion I. C. Brătianu. Dintre miniştri au lipsit d un general Moşoiu care se află la Bruxelles, tieneral Văilianu, care se află la Bertin, d. Gh. Gh. Mârzescu, care se silă la Iaşi şi d. general Mărdărescu. Desbaterile au durat o oră, păsrându-ii cel mai strict secret asupra soluţiunilor la cari s’a ajuns în unele din chestiunile desbătute. INUNDAŢIILE DIN ARDEAL Reprezentanţilor presei s’a comunicat numai desbaterile privitoare la inundaţiile din Ardeal. S-a arătat astfel că d-nii miniştri Al. Constantinescu, Chirculescu, Săveanu şi Cipăianu, au făcut câte o expunere aspra întinderei şi consecinţelor inundaţiilor din Banat şi Ardeal. D. Al Constantinescu a arătat că intre Hia şi Hunedeoara pe o distanţă da 40 km. este o mare de apă din care nu se vede decât linia drumului de fier, pe care trenurile trec prin pilotare. De asemenea Câmpia Turdei este inundată de apele Arieşului care a revărsat acoperind şi Valea ,până la Abrud. Sloiuri mari s’au strâns în Câmpie şi circulaţia trenurilor e întreruptă. In partea de nord a judeţului Alba, până aproape de Alba Iulia( întreaga câmpie e sub apă. De asemenea în Dunat s’au revărsat a.pele Timişului şi canalul Dega inundând zeci de kilometri din ■x nbele maluri. In general din amănunţitele rapoarte aia miniştrilor rezultă că dezastrul întrece tot ce se poate înţiile actuale atât din Banat cât fi in Ardeal. Pagubele sunt enorm de mari, nenumărate case find dărâşşţuâ, nenumărate vite inecate şi numerice?, depozite de cereale tVha Litîce ne ape. De asemenea agricultura a suferit foarte mult, recoltele fiind îndecate şi cu totul distruse. Victime omeneşti, din fericire, sunt puţine. Numeroase comisiuni au fost formate spre a lucra la stabilirea daunelor. Deocamdată guvernul a dat puţine ajutoare în lemne, bani furaje şi hrană. ’ ir Consiliul de aseară s’a hotărât să se trimită în ţinuturile dăunate un prim ajutor de 10 milioane leiS’a cerut deasemenea ministerului de finanţe deschiderea unui credit însemnat pentru satisfacerea primelor nevoi ale populaţiei dăunate.* In celelalte chestiuni ce n’au fost divulgate presei, se pare că Consiliul n’a luat nici o hotărâre, stabilindu-se ca discuţie să urmeze în CONSILIUL DE COROANA ce se va ţine azi la orele 4 la Sinaia, la Castelul Pepeş. In acest scop au plecat din Capitală azi dimineaţă cu un tren special toţi miniştrii. D. Ifiârsescu, care se suă la Iaşi a plecat încă de ieri teară direct la Sinaia. La acest Consiliu de Coroană, vor lua parte şi şefii de partide precum şi foştii prim-miniştri. Hotărârile ce se vor lua la Sinaia sunt de cea mai mare importanţă pentru Ţară. Ele vor fi probabil aduse la cu