Argus, octombrie 1926 (Anul 17, nr. 4034-4060)
1926-10-01 / nr. 4034
Anul XVII Ale* 4034 ABONAMENT6: In Ţară 3 Un an 800 Iei 0 luni 450 * 3 luni 250 M in străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 * 3 luni 600 0 3 lei în tara, 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondator!; $« Paykars? H. F. Valentin A , ,a INDUSTRIEI $i FINANTE! Director ? Origora Gafeney flaen i OetoaiM« 192S FIECARE COMERCIANT^ A 1Í# DIN ^C^PRAGA ' 20-27 Marti« 1927 PUBLICITATEA s Concesiunea Exclusivă a Societățeî Generale de Publicitate Biedofi s «erei Schulder si S. Berger Str. Eugen!« Carafa (fosta Karagheorghevki a» Telefon 11194 BIROURILE: București. (rada Cărindar 1© — TELEFON: 6/03 şi 23/69 Acordul cu Italia De general Averescu s'a grăbit sa iscaleascä la Romna un acord, care în loc să precizeze o situaţie şi să fixeze obligaţii reciproce, indică doar începutul unei acţiuni diplomatice. Danii Mussolini şi Averescu şi-au strâr«» anâna, cu ochii atintiţi asupra Moscovei. Când Moscova se va rosti, vouş şti ce va» forează acordul. Până atunci, politica inaugurate de d. Averesen poate fi bună, acordul însă este, incontestabil, rău. El pune în discuţie ■ integritatea noastră teritoriali, slăbeşte autoritatea tratatului ai la Paris din 1920 şi micşorează eficacitatea excelentului şi complectului tratat de amiciţie încheiat igpsanta de curând cu Franţa. Nu putem, când judecăm acordul de la Roma sfl perdem din vedere pe acel din Paris. Asemănarea între cele două acte diplomatice, indică politica ce nu cuvine s’o urmăm: organizarea metodică a păceî şi întărirea statului quo prin convenţii precise, conforme noului drept internaţional. Să notăm că înţelegerea cu Italia are meritul să dea o însemnătate deosebită statului quo 8b. Europa Centrală, împotrivit aU'Be oricăror Proecte de Anschluss germano-austriac. In această privinţă, interesele Italiei şi ale nliistre sunt, deocamdată, identice. Ele se vor deosebi, poate, în zila când se va căuta o soluţie pozitivă pentru problema austriacă. Deosebirea între acordul ce ce leagă de Italia şi cel ce ne leagă de Franţa, indică măsura în care ne am depărtat de la politica noastră firească. Am scos o copie proastă după un original bun. Am rămas cu un hotar în afară de acord. fi In schimb am acordat în plus un ..protocol economic“. Se prevede în acest protocol întrunirea unei comisiuni mixte de experţi care să alcătuiască o convenţie comercială între Italia şi România. Nimic de spus. Avem novoe de legături cât mai strânse şi cât mai numeroase cu ţările occidentale. Italia de azi este un admirabil focar de energie, o pildă vie de muncă şi de, producţia Pătrunderea italiană la noi nu ne poate fi decât de folos. Nu ne putem ascunde însă că pe când problema capitală pentru Italia, nevoia de debușeuri, găsește în România înlesniri însemnate, problema noastră capitală, nevoia de credite, nu poate găsi în Italia decât un ajutor redus. De aceia un tratat comercial itato,român, oricât de bine și de echitabil ar fi alcătuit, nu poate compensa întru nimic, lipsurile acordului poliția Dimpotrivă, este un avantaj în plus pe care îl oferim împreună cu întreaga noastră prietenie. Și trebue să ne gândim cu multă băgare de seamă, că acest avantaj să nu micşoreze celelalte avantaje pe care nevoit vomţi să le oferim, atât prietenilor noştri, care ne au acordat alianţe fără rezerve şi restricţii cât şi acelor state care singure pot îndestula nevoiţi, noastră de credite. Jasma dreaptă între toate statele amice şi faţă de toate curentele* politice din Europa, e regula de 1|£.Petenie ce se impune diplomatine noastre. Schimbări adânci sunt, pe cale de a se înfăptui. Forte pot sa organizează. Puternice grupări, se alcătuesc pentru organizarea şi refacerea mult frământatului nostru continent. Datoria noastră este suflăm fiecăruia în măsura in care ne ajută, şi să promitem fiecăruia* în măsura în care ne va putea ajuta, Italia îi eî urmează, cu 0 energie uimitoare, propria ei politică mondială. Ea făcută pentru supraproducţia şi suprapopulaţia ei, colonii în Marea Mediterană, debuşeuri în Rusia şi în paleanî. Şi le caută cu acea metodă imperativă şi vijelioasă a fascismului, care, în politica internă a răsturnat toate obstacolele, dar şi politica externă se isbeşte de puternice îngrădiri. Ducele nu a avut niciodată o încredere deosebită jte Societatea Natiunilor. nil preferă politică limpede, imperială şi latină a unei înţelegeri mediferarteene. Şi în timp ce trimete în recea şi protestanta Geneevă pe excelente, jurist Scialoja, pentru a discuta diespre statutul păcii eterne cu d-niî Chamberlain, Briand şi Stresemarcn, d. Mussolini face la Roma, politică realistă, cu generalul Primo de' Rivera de la Madrid şi generalul Averescu de ls Bucureşti. Poate că pentru Itfalia, politica «Uni Mussolini e cea bună- Acest hol de om providenţial nu a cunoscut până azi, nici o înfrângere. Ideile pe care le apără, se impun, cu o uimitoare uşurinţă. In ce ne priveşte, se cuvine mai multă prudenţă La Geneva se petrec lucruri care merită să fie meditate. Politica de la Locarno păşeşte încet printre mii de greutăţi şi de obstacole, spre înfăptuiri practice de o însemnătate de netăgăduit Franţa şi Germania se apropie, se împrietenesc se alătura una de alta pentru o muncă comună. E adevărat că acest proces de împăcare e departe de a avea simplicitatea şi limpezimea unui gest al d-lui Mussolini. Şovăeli, nemulţumiri, revolte necontenite îngreuiază mersul spre pacea desăvârşită. E tot atât de adevărat însă că un bloc franco-german, alcătuit sub auspiciile d-lui Chamberlain, constitue în Europa, o autoritate hotărâtoare, de nimeni contestabilă, şi singură în măsură să determine organizarea şi refacerea întregului vechi continent, închegarea acestui bloc, depinde azi, cum să ştie, de autorizaţia creditorilor americani şi de noi credite americane. Prin Franţa şi Germania, alăturate, aceste credite vor ajunge până la noi. O înţelegere cu Germa- nia, prin buna mijlocire a Franţei şi în spiritul de colaborare şi de reconstrucţie europeană de la Geneva, azi problema cea mai de seamă şi cea mai grabnică ce se pune ţarei noastre. In această privinţă, Franţa ne învaţă, ca mai întotdeauna, precauţiile pe care trebue să le luăm ca şi calea pe care trebue s’o alegem. Nu e nici un motiv serios ca să ne închidem această cale. GRIGORE GAFENCU Un complot descoperit în Persia LONDRA, 29. — (Rador) . Din Teheran se anunţă că numeroase arestări au fost efectuate în ultimul timp printre ofițerii superiori ai armatei persane, deoarece s-a descoperit un complot pentru detronarea şahului Persiei. TEATRU Teatrul slăbind, se ace, tnţîM« $* întărind virtuţile, face pe om mai bun. Dar eu nu de asta am să mă ocup, aci. Cum. n'am să mă ocup nici. de viaţa actorilor, dacă, de o pildă, actriţele sunt sau nu sunt mai cuminte decât celelalte femei, îndrăznesc numai să observ că fiece timp are felul lui de teatru, după cum fiece timp are felul lui de oameni, la Roma, după războaiele punice, versul şi muzica ei au luat o mai mare libertate,, iar pe scenă s'a introdus dansul şi luxul, costumelor pentru a interesa, astfel, pe spectatorul din topor, care umplea sălile. La noi, pe când nu aveam un minister al Artelor frumoase, se juca, la Teatrul Naţional, „Fântâna Blanduziei„Năpasta'1, t,Vlaicu.Vodă". Acum, după război, când avem un minister al Artelor, se joacă nCc tofana" jî, in acelat timp celelalte două scene principale dau „Povestea lupului“ şi ,,Maimuţa care vorbeşte", , Povestea lupului din fabulă, care îşi schimbă părul dar năravul ba, o ştim. Şi dacă toţi Iopii din fabulă sunt la fel, Lupu, pe care îl cunoaştem, noi, nu îşi schimbă părul, dar şi-a schimbat năravul, s'a înfrăţit cu oile şi se dă la ciobani Maimuţele care vorbesc ne impare slonau odată, când erau rare—numai şi panoramă. Rare sunt acum maimuţele, cari nu vorbesc. Pe cele vorbăreţe le auzim peste tot: la congresul primarilor, la acel al chelnerilor, la al avocaţilor, silvicultorilor, vodăoranilor. Grădinarilor, studenţilor, funcţionarilor, bărbierilor, moaşelor, notarilor, medicilor, industriaşilor, comercianţilor, experţilor,contăririi, pensionarilor, veteranilor, arhitecţior, pretorilor, femeilor române, veterinarilor, farmaciştilor, prefecţilor, scriitorilor, şahiştilor. Ia auzim la teatru, la palatul de rustiţie, la Cameră, la Senat, la ospelurile comunale, la mesele boiereşti Aproape nu-i maimuţă, care să nu vorbească. Simt şi ce alea car scriu. Dar ce rost are Coţofana? S-ou scos pe scenă pentru limbuţia ei î Cu neputinţă. Maimuţele cari vorbesc nu pot fi întrecute. A fost pusă Coţofana pe scenă, credem noi, fiindcă ţipătul ei, ascuţit şi prelung, aduce cu chiotul celor cari petrec, o petrec fără frâu, în vreme ce mulţi, mea, plină de necazuri, e silită şi acopere şi cheltuelile acestor petreceri • Mândra bea şi chiueşte Mândru tace şi plăteşti, Z P. Ştiri economice Statele Unite NEW-YORK.—Senatorul Wadsworth (republican, New york), la o întrunire politică locală ţinută la hotel Pansylvania, a lăudat politica preşedintelui Coolidge care este în contra, anulării datoriilor de război, declarând că ..anularea ar fi o crimă imposibil de iertat. Ar fi nedrept să transmitem asupra generaţiilor viitoare vreuna din sarcinae de războiu". Polonia VARŞOVIA — Situaţia industriei petroliere poloneze a fost în primul trimestru ,1926 destul de favorabila. Preţurile s’au menţinut la ISO dolari pro 10 tone. Puţurile în activitate au produs 175 497 tone faţă de 175.539 tone în aceiaşi perioadă a anului precedent. Exportaţiuni ie au fost de 91476 tone faţa de 92.558 tone în 1925. Transformarea produselor a fost efectuată de 28 rafinării.• Totuşi, e de notat că producţia de semiproduse şi de esenţă a suferit o regresiune, pe când aceea a parafinei şi asfaltului a sporit- Preţurile de cost, influenţate de hausse a utilajului şi a mânei de lucru, s’au sporit puţin. Ungaria BUDAPESTA. — Cu privire la negocierile actualmente în curs între Allgemeine elektrische gessellschaft, stabilimente Siemens- Schuckert şi Rhein Elbe-Union, cercările interesate cred că e vorba de crearea unui trust al electricităţii în Europa Centrală. Concernul ar grupa stabilimentele electrotehnice germane, elveţiene, austriace şi angara. luxemburg BERLIN. — Ziarele află că statul Luxemburg proectează introducerea unei moaște proprii. Rusia MOSCOVA. — Consiliul comisarilor poporului al republice! AzerbaidjaiBaku a hotărât să ia măsuri pentru ajutorarea micii industrii particulare. S'a hotărât între altele reducerea impozitelor, consolidarea, unei părţi din datoriile acestei industrii şi chiar distribuirea de subsida câtorva industriaşi. Mai mult, ,,Azneft“ va fi autorizat să dea „Koustary”-îlor materialul pe care ei nu-l utilizează şi care se găseşte în depozitele din Baku. Câteva legi restrictive vor fi modificate. In fine, preţul produselor petrolifere livrate de micii industriaşi va fi majorate. Basarabia va fi colonizată cu itaieni? UN ARTICOL CIUDAT AL OFICIOSULUI FASCIST „L'Informatîon“ anunţă "din Roma că ziarele italiene comentează pe larg rezultatele vizitei d-lui geneal Averescu in Italia. „Impero", organs f fascimului extremist, publică în această privinţă un articol foarte comentat După ce aminteşte că Basarabia se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 44.422 kilometri pătraţi şi că populaţia ei se compune din circa 100.000 români faţă de două milioane de ruşi, uktraînieni, cazacă, evrei, germani, bulgari, etc, ziarul „Impero” relevă că această provincie produce anual 300.000 vagoane de cereale, două milioane hectolitri de vin, 20.000 vagoane de fructe, 420.000 capete de vite. Şi „Impero“ observă: „O emigraţie italiană falite regiune atât de fertilă, al cărei pământ era considerat chiar şi sub ţari ca un grânar al Rusiei, nu poate să nu dea rezultate mai mult decât satisfăcătoare. O asemenea emigraţie nici n’ar constitui ceva nou, căci încă pe la sfârşitul secolului al ni-lea, genoveziî întemeiaseră D© Nistru o înfloritoare colonie. X Ce modificări se vor aduce legei de autonomie a C. F. R. Consiliul de administraţie nu se va desfiinţa, ci va fi primenit. « Se reinfiinţează diraţiunile regionale Am vorbit in ultimul timp ,despre intenţiunile pe cari le are guvernul de a modifica actuala lege de autonomie a căilor ferate. Motive de ordin politic determinau această schimbare, dacă nu şi noua concepţie a ministerului de comunicaţii în ceia ce priveşte conducerea drumului de fer. In ultimul timp, unele ziare din Capitală s’au ocupat de această chestiune, publicând fapte, al căror control reclamă o exactă pnere la punct a problemei. REVIZUIREA VECHEI LEGI DE AUTONOMIE Am cântat, ca întotdeauna, să ne informăm direct de la sursă, consultând în această privinţa persoanele cele mai autorizate a ce da lămuriri în această privinţă. Relatările obţinute le transcriem întocmai. Este adevărat că fu mmitferul 00- mamcatiilor s’a întocmit de curând un ante-proect de lege tinzând la modificarea actuala legi de organizare si exploatare a căilor ferate. Acest ante-proect, complect redactat, este menit să complecteze ve-Cii&ii ivge, uuiiCwlu, iii mCtcluSiÎtîTijj^ unde modificări în ceia Ce privește organul suprem de conducere al drumului de ter. In primele zile ale lună octombrie, va fi convocată în Capitală, o comisiune speciala, care va revedea acest proea, înainte de a fi depus în Parlament Din această comisiune vor face parte d-ntr. general Văleanu, ministrul comunicaţiilor, general Mihail, Ionescu, subsecretar, de stat la aceaşi departament, doi membri din actualul consiliu de administraţie ai căilor ferate — unul dintre ei este posibil să fie însuşi preşedintele acestui consiliu, d. ing. Al. Cottescu trei parlamentari guvernamentali și câte un inginer specialist in materie de căi ferate din Basarabia și Transilvania. Intr’un cuvânt vechea lege de autonomie a drumului de fer va fi modificată, fără a se aduce vre-o atingere principiilor cari stau la baza ei. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE NU SE DESFIINŢEAZĂ S’a alternat că în întenţiunea act®, alfloi conducători ai căilor ferate, aiîi să se desfiinţeze consiliul de administraţie C. F. R. Din izvor autorizat am fost solicitaţi sa dăm cea mai categorică desminţire acestei zvon. Fapt stabilit este ca se va aduce o modificare în alcătuirea actualului consiliu, care a fost numit sub regimul trecut. Există membrii ai consiliul de administrație al căilor ferate, cari sau incompatibili de a ocupa aceste demnități, cu toate prevederile clare ale la not la ev Acești membrii, sunt, bine înţeles, partizani politici cari nu convin actualului guvern. Legea de organizare şi exploatare a cfr. este categorică In această privinţă. In casStal de Edmisialistis nu var putea intra personaj, cari ocupă dîverse sitnafiua! la Stat. Totuşi printre membrii actualului consute, se găsesc doi profesori la şcoala politechnică din Capitală-Ministerul de comunicaţii sesizat da acest fapt, va lua măsuri de consecinţă. Totuşi nu este exclus da premenirea cadrelor consiliului de administraţie, să prevadă şi alte personagii cari, după cum am mai spus, nu convin regimului actual la cârmă. Locurile cari vor deveni vacant© se vor complecta cu personalităţi din tabăra guvernamentală Mu se mai afirmă totodată, că notariul membrilor din consiliu va fi diminuat, potrivit modificărilor p© care se va aduce proectul întocmit de ministerul comunicaţiilor. SE REÎNFIINŢEAZĂ REGIONALELE Actualmente căile ferate sunt exploatate cu ajutorul a 14 Direcţiuni de exploatare, cu reşedinţa la Bucureşti, Buzău, Piteşti, Craiova, Timişoara, Arad, Satu-Mare, Cluj, Braşov, Cernăuţi, Iaşi, Bacău, Galaţi şi Chişinău. Experienţa de până acum ar fi dovedit inutilitatea acestor direcţiuni de exploatare, întregul serviciu funcţionând prin oficial inspecţiorilor de mişcare, întreţinere şi tracţiune. In consecinţă proectul pentru modificarea legă de autonomie, se declară pentru desfiinţarea acestor direcţiuni şi întocmirea lor prin patru sau cinci direcţiuni regionale, cari existaseră înainte de autonomizarea căilor Urate. Aceste direcţiuni ar urma să fie instalate la Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj şi Iaşi. Principiul descentralizării va fi larg aplicat, pentru a da posibilitate întregei administraţii c. f. r. să se desvolte în condiţiuni normale şi fără răci o îngrădire. “ * G. MANTTA Producţia mondială a cerealelor Rezultatul recoltelor de grâu, orz, ovăz, porumb şi secară. - Situaţia agricolă io emisterul septentriopa, şi ince, meridional. - Proiducţia deficitară a Cempaculu După publicarea, buletinului din luna August, Institutul Internaţional de Agricultură a primit primele evaluări oficiale pentru recolta grâului, secarei, orzului şi ovăzului din Germania, Serbia, Lettonia, Portugalia, Suedia, Elveţia, Cehoslovacia şi Siria. Pe de altă parte, diferite ţări s-au revizuit evaluările lor anterioare. Făcând abstracţie de Uniunea Republicelor Socialiste Sovietice, totalul datelor cunoscute, pe care le publicăm mai jos, reprezintă actualmente aproape 90 la sută din recolta totală a emisferului septentrional pentru grâu, 95 la sută pentru secară, 85 la sută pentru orz şi ovăz. Lipsesc datele pentru U. R. S. S. şi pentru Franţa. Recolta cerealelor în unele ţări cari încă nu au publicat evaluările lor, are o importanţă relativ limitată. RECOLTA GRÂULUI la Europa, recolta de grâu da, în ansamblu, rezultate bune, cam aceleaşi cate 1923. Trebuie să amintim că rendementele din1923 au fost întrecute, in cursul ultimilor zece ani, numai de recolta excepţional de abundenţă a anului trecut America de Nord a înregistrat, de asemenea, recolte satisfăcătoare, care, după ultimele evaluări, ating, aproape, pentru Canada cifra excelentei recolte din 1925, şi care pentru Statele Unite întrec cu 42 milioane de chintale slaba recoltă a anului trecut. Puţin inferioare celor din 1925 sunt recoltele Asiei şi Africei de Nord. Ţinând, de asemenea, socoteală de recolta probabilă a Franţei, ale cărei date precise ne lipsesc pentru moment dar pentru care se prevede rendemente cert inferioare celor ale anului trecut, se poate spune, în momentul de faţă, că recolta grâului, pentru ansamblul ţărilor din emisferul septentrional, va fi aproape ca şi aceea din 1925 şi superioară cu aproape 10 la sută mediei recoltelor din 1920—24. PRODUCŢIA SECAREI Mai puţin satisfăcătoare e recolta secarei, care, pe baza datelor disponibile, e interioară cu 34 milioane de chintale celeia din 1925, deşi spupenoară cu 12 milioane de chintale mediei recoltelor din 1920—24 RECOLTA ORZULUI ŞI A OVĂZULUI In ce priveşte orzul, ţările europene au obţinut o recoltă, aproape egală. ceteia din 1933, recoltele Celorlalte continente producătoare însă sunt inferioare celora din anul trecut, astfel că rezultatele ultimei campanii supa, tm. ansamblul lor, puţin inferioare rezultatelor din 1925 deşi superioare mediei celor cinci ani precedenţi. In ce priveşte ovăzul, recolta Europei e abundentă şi e una din cele mai bune recolte din ultimii zece __ RECOLTA PORUMBULUI In ce priveşte porumbul, informaţiunile principalelor ţări producătoare europene sunt în general favorabile; evaluarea recoltei din Statele Unite s’a ameliorat faţă de luna trecută, dar rămâne totuşi inferioară cu 7 la sută recoltelor anului trecut şi mediei din 1820-24 , de notat, că studiind rezultatele recoltelor din emisfera septentrional, nu s’a ţinut socoteală de producţia U. R. S. S., pentru care informaţiunile sunt încă nesigur® şi nu permit precizSuni bine actinnia. IN EMISFERUL MERIDIONAL In ce priveşte emisferul meridional, starea culturilor în Australia promite o recoltă excelentă, dacă condiţiunile meteorologice din primăvară rămân favorabile ; după ultimele informaţiuni, situaţiunea grâului In Argentina este satisfăcătoare, cea a secarei, a orzului şi a ovăzului excelentă şî lucrările pentru’ însemânţarea porumbului s’a efectuat în condiţiUEÎ foarte favorabile. PRODUCŢIA GARTOFILOR In unele, din principalele ţâri producătoare europene starea culturilor ani; în America de Nord insă, rezultatele sunt, în genere, slabe. Recolta din emisferul septentrional e puţin inferioară celeia din 1925, dar rămâne superioară mediei producţiei din 1920—1924, de cartofi la 1 Septembrie şi mai puţin bună decât cea dîn anul trecut la aceiaş dată. Primele evaluări disponibile ale producţiei prevăd deasemenea o recoltă Inferioară cei aia dîn anul trecut, de Statele Unite, se crede că recolta va întrece slaba recoltă din 1925, dar va rămâne Inferioară producţiei din 1920—24- RECOLTA DEFICITARA A BUMBACULUI După evaluarea cea mai recentă, recolta Statelor Unite e Inferioară cu aproape 2 milioane de chintale recoltei, foarte abundentă, obţinută anul trecut, dar întrece cu 30 la sută recolta medie din ultmi cinci ani. De asemenea, noua recoltă din Egipt e inferioară■ cu aproape o fum, milion de chintale recoltei abundente din 1925, întrece insă cu 10 la tutit recolta medie din perioada. 1920— im. Cu toate stricăciunile cauzate de ploi excesive, in diverse centre producţie importante3 din India speră o recoltă satisfăcătoare^ . Producţia mondială a cerealelor Reproducem în tabloul de mai jos disponibile relative în producţia grâu, totalurile tuturor datelor actualmente lui, secarei, osului şi ovăzului- Şedinţa Camerei de Comerţ DESCHIDERI DE CREDITE. -OS PRUMUTUL CAMEREI DE COMERŢ DIN GALAŢI Eri după amiazi a avut loc şedinţa consiliului de administraţie al Camerei de comerţ şi industrie, sub preşedinţia d-lui dr. Ştefan Cerkes. Conform ordinei de zi urmau să se discute în afară de deschideri de credite şi desfiinţarea impozitului pe siura de afaceri, criza de numerar şi comunicările d-lor Şaraga şitestesen, întreaga şedinţă a fost ocupată cu discuţii cu caracter personal, aşa că ordinea de zi n’a mai putet fî epuizată. D. V STAICOVICI, secretarul, general al Camerei citeşte procesuî,verba! al şedinţei precedente, care a fost aprobat. D. DR. CERKEZ, preşedintele Camerei (je comerț cere aprobarea proectului de regulament interior al şedintelor Camere!. Spre a se evita discuţii lungi, se însărcinează o comisiune compusă din d-niî: N. Butculescu, Weisengrun, Matac, A. Goldstein, Em. Brancovici, loaniţescu şi Th. Foiculescu, pentru a studia anteproiectul de regulament DESCHIDERI DE CREDITE I. DR. CERKEZ cere deschideri de credite suplimentare în sumă de 1.370.000 lei, pentru reparaţîunî la interiorul palatului Camerei, mobiliare şi reparaţii, construcţii to oborul Olteniţa şi onorari! pentru comisiile de examinare la şcoala practică a Ca iî A AAm At-i A rt 4 AKVti kuVAUA vív VUüJW ^ 4UUUUa.l OU.M’ complectate prin reduceri la următoarele articole bugetare: întreţinerea imobilului din str. Argeş, Instalati, ini şi abonamente, laborator etc. D. A. ŞARAGA cere raportul coralisiunea bugetare. DR. CERKEZ arată că nu e necesar acest raport Consiliul de administraţie aprobă deschiderea de credite. ‘ ÎMPRUMUTUL CAMEREI DE COMERŢ DIN GALAŢI Continuând d, Cerkez, supunem, probării consiliului o cerere a Camerei de comerţ din Galaţi, de a i n împrumuta suma de 1JOOO.OOO lei pentru a termina lucrări in curs la clădirea şcoalei de comerţ din acel oraş. I. D. C. CASASOVICI cere raportul comisiunei bugetare, D. D. R. IOANITESCU, deputat, arată că în conformitate cu legea de organizaţie, Camera de comerţ nu poate acorda împumuturi, D. EM., BRANCOVICI e pentru, aprobarea împrumutului, D, D. P. NICULESCU.R1ETZ arată că suma de patru milioane lei e destinată în buget pentru antrepozite şi susţine că nu se poate schiria,, ba destinaţia, D. N. BUTCULESCU « pentru aprobarea împrumutului. Chestiunea e pusă la vot Consiliul de administraţie respinge cererea de împrumut a Camerei de comerţ din Galaţi. Şedinţa se suspendă. O parte din membri părăsesc sala, crezând ca şedinţa a fost ridicată, D. CERKEZ revine pe scaunul prezidenţial. Urmează o lungă dîssuţîe asupra chestiunii dacă şedinţa poate continua sau nu. 1 D. CHR. STAICOVICI spune câ'jşefdinţa a fost ridicată şi nu mai poate continua în mod legal. D-sa se retrsige dela masa prezidenţială. 1 D. ARGEŞIU deputat, cere st-şî ai voite comunicarea anunţată. ' / D-sa protestează împotriva fapte’ că nu s a acordat sporul de 25 la f funcţionarilor, deşi acest spor a ■ prevăzut un buget D-sa cere’ apr* rea plăţei sporului, punerea Ia ziţie a unui tablou de sumele, tir3®*, te de funcţionarii superiori şi tul profesorului Tânăsescu. D. C. CASASSOVICI, comitetul de direcţia arată’că le n’au fost sporite, pentru eproporţional mult mai mari dacât al» funcţionarilor Statului, şi ci se diază actualmente încadrarea, pentTu a nu se ajunge la anomalia funcfioni ai Camerei de comerţ s aibă lefuri mai mari decât miniştrii. D. CERKEZ adaugă că n’a luat nîci o hotărâre şi că studiază chestiunea D D. P. NICULESGURIETZ, spune că a stăruit pentru acordarea sporului. In ce priveşte contrastul Tănăsescu, îşi asumă toată răspunderea D-sa acuză pe d Staicovicî că se opune la orice iniţiativă, a comitetului de direcţie. D. STAICOVICI anunţa ci va răspunde în şedinţa viitoare la acuzaţiile d-lui D. P. Niculescu-Rietz. D. C. CASSASOVICI ia din nou cuvântul şi dă explicaţii asupra cazului profesorului Tânăsescu, angajat cu contract ca profesor, pentru ca să renunţe la recursul intentat împotriva faptului că n’a fost numit secretar al Camerei de comerţ. D. DR. CERKEZ ridică şedinţa la orele