Argus, februarie 1927 (Anul 18, nr. 4134-4157)
1927-02-02 / nr. 4134
Anul XVIII No. 4134 AUTOMOBILE abonmnente in Tară Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 300, 3 lei în țară. 6 In Străinătate Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 8000 lei în str&in&t&te BIROURILE: ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori gr. Pauker $1 H. F. Valentin INDUSTRIEI $i FINANTE! Directori Grigore Gafencu Mercur 12 Februarie 1928 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societiţei Generale de Publicitate Ciracterie Carol Schulder şi s. Borger Str. Eugeniu Carada (fosta Karagheorghevici 9) Telefon 11849I, S tr S & F TELEFON: 6/03 și 23/69 Părerile unui expert Ce ne declară d. prof. Gaston Jèze: Politician» nu trebue sä se ocupe de finanţe Statul nu trebue sä se ocupe de monetă Revalorizarea francului de la 210 la 120 lira sterlină şi felul cum, a trecut gospodăria franceză prin ace de salturi valutare, adaptându-se noului curs, fără a perde aproape nimic din puterea ei de producţie, au uimit cu drept cuvânt lumea. Deseori, în crizele pe cari le străbate Franţa, împinşi de patimi politice şi de temperamentul lor individualist, francezii se sitesc, parcă, să agraveze ei înşişi situaţia,, Astfel la începutul anului trecut, aspectul Parlamentului, diferitele soluţii politice susţinute de partide, atât de primejdioase propăşirii unei gospodării capitaliste, nenumăratele schimbări, de guvern, atât de dăunătoare autorităţii unui Stat, împingeau francul în prăpastie. Dar, Franţa a reacţionat. Organizaţia de stat franceză, politică şi economică, e vechie, şi ajunsă la maturitate. Elementele care o compun au, drepturi inprescriptibie şi pretenţii justificate la viaţă. Statul nu se poate reface împotriva, unei clase sau în dauna unor cetăţeni. El nu poate jertfi pe producători, după cum nu poate strivi pe rentieri şi pe micii capitalişti. Reînălţarea Franţei nu e numai un spor de vilitate, E în aceaş timp o operă de echilibru şi de dreptate, E o reacţtiene prin toţi şi pentru toţi. Deaceia, Franţa iese tot mai întreagă şi mai desăvârşită din fiecare criză. Cuminţenia ei politică şi uimitoarea mlădiere a organismului ei economic, întăresc puterea şi independenţa de care are nevoe pentru a-şi putea urma înalta ei menire. Şi e o mnâingdere pentru toate statele europene, mai ales pentru cele mijlocii şi mici, că in ciuda crizelor economice şi a prăbuşirilor valu „Criza s’a potolit. Una din cele mai importante cauze ale crizei a rămas, însă, datoria noastră flotantă e neconsolidată. ..Ca technician, veţi pricepe ca mă interesează mai puţin încrederea, de altfel salutară, pe care o inspiră guvernul actual, decât masurile practice care se iau, sau care ar trebui luate, pentru a curma răul din rădăcini. ..In această privință, socotesc că nu s-a făcut destul. Politica noastră nu a prezintat nici o continuitate de ordin technic. ..In România, de pildă, cred că s’a urmat o cale mai bună. D. Vintilă Brătianu şi-a propus un scop precis, pe care l’a urmat în mod sistematic, echilibrând bugetul şi consolidând datoria flotantă. E baza oricărei politici financiare. ..Socotesc, fireşte, că orice încercare de „deflaţie‘‘ prin restrângerea circulaţiei, pentru răscumpărarea de către Stat a datoriei lui către Banca de Emisiune este o greşeală. „Statul nu trebue să stânjenească circulaţia, după cum nu trebue, de altfel, să se ocupe de monetă“. (Profit de această împrejurare pentru a supun© d-lui profesor, proectul pentru comercializarea recoltei susţinut de „Argus“ In primăvara trecută. Părerea d-lui Jose e următoarea : _— Nu cred că aţi fi reuşit să stabilizaţi leul fără a vă fi procurat şi credite în deviză forte. In orice cate emisiuni tutui, pe buză de aur sau devize aur, la, cursul zilei nu prezintă, din punct de vedere technic nici un risc şi nu constituesc o inflaţie. E O ADEVARATA EREZIE DE A LE CHEMA ASTFEL. Inflaţie sunt emisiunile pentru stat şi nevoile statului Apoi, d. Jose îşi reia firul expunerea : — Repet: Statul nu trebue să se ocupe de monetă, căci Statul e cel mai crunt duşman al monetei. „Moneta şi politica trebue să fie despărţite. Pe pragul Băncei de Emisiune ar trebui să păzească un Arhanghel cu sabia în mână, la nevoe cu o furcă, pentru ca Statul să nu pătrundă in ea. ..Aci, stă neînţelegerea mea cu JB Cailloux, fostul ministru de fiare statele de vechie cultură îşi păstrează rangul şi că Inţelepciunea şi Puterea nu au trecut, in întregime de pe continentele creatoare Pe continentele creditoare. Tot din motivele arătate, însă, reînălţarea Franţei, după o criză, nu corespunde cu dezlegarea tuturor problemelor care au pricinuit crizaHuite elemente opuse rămân in prezenţă. Principiile de echilibru şi de dreptate conciliază interesele potrivnice, nu suprimă, însă, întotdeauna nepotrivirea lor. Printre problemele care au rămas deschise, e problema datoriei fiotante. Datoria flotantă a Statului a crescut, chiar sub guvernul Poincaré Bonurile de tezaur pe termen scurt (de la o lună la trei) s'au înmulţit în locul celor dela şease luni la un an. In total, aceste bonuri de tesaur se ridică, după cifrele ce mi-at fost date, la, 10 miliarde franci hârtie, adică 9,32 miliarde franci aur Din această sumă, pot veni la scadenţă, lunar, patru până la cinci miliarde franci hârtie, adică 600 milioane până la un miliard franci aur. Dacă statul le acoperă, fie cu rezerva Morgan fie cu notiile şi importantele lui rezerve în devize aur ar schimba numai de creditor şi s-a i lega şi mai rău de Banca Franţei. Singura scăpare pare sa fie o cor., solidare a acestor bonuri in imprumuturi pe termen lung. Aceasta e părerea distinsului economist, a, profesor Gaston lèse, uinul din specialiştii care au studiat în modul cel mai amănunţit problemele financiare franceze, şi a cărui influenţă asupra faimosului comitet de experţi a fost hotărâtoare, nanţe acceptase aproape în întregimea sa, proectul experţilor. A vrut însă să păstreze Banca de Emisiune la dispoziţia statuluiOr, O BANCA DE EMISIUNE, CA SA-SI POATA ÎNDEPLINI MENIREA. TREBUE ÎNAINTE DE TOATE SA FIE INDEPENDENTA DE STAT SI DE ORICE INFLUENTA POLITICA. ..In ce priveşte guvernul actual, nu cunosc intenţiile sale. D. Poincaré nu spune nimic. „Revalorizarea a avut, fireşte multe consecinţi bune. A avut şi altele, îngrijitoare. Şi nu numai pentru industrie. Astfel, portofoliul de valori franceze a fost prădat de către străini. Azi suntem nevoiţi, ca să mărginim influenţa străină în societăţile noastre, să instituim prin lege votul plural în favoarea acţionarilor francezi. Intr'atât a fost de puternică, pe măsură ce francul creştea şi valorile scădeau, irupţia străină în partea cea mai vie a gospodăriei noastre„Prea mult a slujit la noi revalorizarea drept drapel politic, drept mijloc de a mări prestigiul şi autoritatea unui guvern. Şi prea puţin s’au ocupat oamenii politici, şi de această dată, de partea technică a problemei. „Stabilizare? Fireşte, în această perioadă de încredere, stabilizarea e înlesnită. Ea depinde însă de două condiţiuni: „I. CONSOLIDAREA datoriei flotante. „In această privinţă ar trebui să cunoaştem exact situaţia. Ne trebuesc statistici şi o publicitate necontenită, după pilda engleză Lipsa de publicitate nu măreşte întru nimic „încrederea“, împiedică însă mutica serioasă şi proectele de ordin technic. „II. REGULAREA DATORIILOR EXTERNE. „Din punct de vedere politic socotesc că trebue să regulăm aceste datorii, ratificând convenţiile pe care le-am încheiat până acum. „Atunci, intervine şi aci, punctul de vedere technic. Şi el va fi decisiv. „VA TREBUI SA SE HOTĂRASCĂ CUM SI IN CE FEL VOM PUTEA PLATI DATORIILE NOASTRE. Americanii fac azi, faţă de noi, aceiaş greşeală, pe care cu toţii am făcut-o faţă de germani la Versailles Ei ne cer plăţi pe cari, din punct de vedere juridic, le datorim, dar pe cari din punct de vedere monetar, nu le putem efectua. „Politicianii de pe ambele continente, nu au priceput încă problema transfertului. UN STAT NU POATE CREA SCHIMB. EL NU POATE CREA VALUTA FORTE. Numai mijloacele lui de export, — dacă nu intervin noi credite—hotaresc capacitatea sa de a dobândi valută străină. „America va trebui, fie să stimuleze exportul vechiului Continent și destul, ca acesta să-şi poată achita, în mod conştiincios obligaţiile, fie să caute un mijloc practic, prin care, fără să-şi ruineze propriul export, să se înţeleagă cu Europa. „Cu cât chestia datoriilor interaliate va trece mai repede din mâna oamenilor politici în mâna experţilor, cu atât va fi mai bine pentru lumea în treapă“. * La plecare, d. Jose mă roagă să ■ »lut pe prietenii săi din România. . ..Aveţi o însărcinare *sprecială, i-I t profesor ?" ... nTransmite te rog, d-t'ti Vinil ui Brătianu, complimentate unele cete mai bune", y _ „Nu voi îndrăzni să execut personal această însărcinare deoarece de trei ani, ziarul meu „tachinează" neîncetat pe d. V Brătianu. Dar voiu transmite complimentele prin „Argust". Se zice că d. Brătianu II citește, regulat şi voiu fi încântat să găsească, in sfârşit, ceva în el, care sd.î facă plăcere", GRIGORE GAFENCU Mâine FRANŢA ŞI GERMANIA Declarative d-lui profesor Joze Germanii se retrag din cartelul oţelului BERLIN.— Se comunică din Berlin că producătorii germani ar avea intenţiunea să se retragă din cartelul oţelului. Preşedintele Camerei de comerţ din Duisburg a lăsat să se prevadă o hotărâre in acest sens. Se afirmă că nemulţumirea producătorilor germani cari ameninţă cu retragerea din cartelul oţelului provine din faptul că tranşa acordată Germaniei este, azi, considerată ca insuficientă, ea fiind stabilită într’un moment când industria grea permană se reorganiza. Alţii cred că e vorba de o manevră a naţionaliştilor pentru a face să cadă un important acord internațional. D. Menoilescu a plecat spre Bucureşti ROMA 31. (Rador). — D. Alanoilescu, preşedintele delegaţiei Române, a plecat astă seara înspre Bucureşti. In lipsa d-sale, delegaţia Română, va continua tratativele, sub preşedinţia d-lui Cesar Popescu. receptia de la legaţia româna din Belgrad BELGRAD. (Rador). — Vineri 28 ianuarie, în saloanele Legatiqnei Române din Belgrad, d-na şi d- Theodor Emandi, ministrul României, au oferit un dejun urmat de recepţie în onoarea d-lui Josef-Bernand Grenard, ministrul plenipotenţiar al Franţei, care părăseşte Iugoslavia. In afara de sărbătorii şi de soţia sa au participat la dejun: d. Ninco Periei, ministrul iugoslav al afacerilor străine cu d-na, ministrul Angliei cu d-na, ministrul Ungariei, ministrul Turciei, secretarul general al Ministerului de Externe, etc., etc ■ HIM: INTIMIDARE Desbatere la proeetul de lege pentru organizarea căilor ferata vau sfârşit, la Cameră, prin cuvântările d-lor generali Văleanu şi Averescu. Primul ministru, întriun discurs plin de tact, de răbdare şi de simţ politic, a lămurit pe deplin controversa dintre guvern şi partidul liberal, în ceea ce priveşte organizarea administraţii drumurilor de fer. Cu o formulă simplă, discursul preşedintelui de consiliu s-ar putea rezuma astfel : Ca şef de guvern nu mă tem decât de propriile noastre greşeli. Intimidările pe cari le cear, că adversarii noştri politici nu au nici un efect. Impresia ce lasă aceste cuvinte e bine venită ca să lămurească multe echivocuri ce plutesc în atmosfera politică, dar vine, mai ales, la tmvii pentru a da vigoare şi tărie organizărilor ce se proectează. Căile ferate vor câştiga, desigur, prin noua organizare ce statorniceşte acolo d. general Văleanu Dar acest câştig ar fi aproape egal cu nimic, dacă d. general Văleanu s’ar lăsa intimidat şi nu ar căuta acolo unde să găsesc, adică în străinătate, banii necesari pentru desăvârşită refacere a căilor ferate. Căci, drumurile noastre de fer au nevoie, înainte de toate, de refacere. Ca să fie organizate trebue să existe. Precedenta activitate a d-lui general Văleanu la ministerul comunicaţiilor, e o bună chezăşie că d-sa nu va fi, lipsit, nici acum, de curajul necesar. O intimidare se încearcă şi asupra ministrului de agricultură, care şi el, îndrăzneşte" să creadă că refacerea agriculturei are nevoe de căpătâi străin. Nu avem nici ut motiv să bănuim că d. Garoflid va fi mai puţin curajos şi nu va îmbrăţişa, cu toată convingerea, deviza primului ministru : intimidările adversarilor politici nu au nici o valoare ’. CRIZA DIN IUGOSLAVIA Belgradul anunţă din nou o criză de guvern, la câta de un an nncoace? Fiindcă, sub colaborarea dintre radicali şi radicişti, frământările de acest gen au luat un caracter quasi-endemic. Toate demisiile de până acum au fost provocate de conduita radicaliştilor. Miniştrii partidului ţărănesc croat aduceau în întruniri publice învinuiri grele colegilor lor din guvern, sau depuaţii croaţi votau alături de opoziţie şi împotriva majorităţii guvernamentale. totuşi după fiecare demisie, noul guvern era din nou expresia colaborării precedente. La închegarea coaliţiei dintre partidele radical şi radicist, s'a spus că deabia cu aceasta s'a desăvârşit unirea sufletească a, Iugoslaviei. Radicala reprezentau în covârşitoare măsura Serbia veche, radiciştii erau exponenţii autorizaţi ai Croaţiei. Dar, coaliţia formată a intâmpinat de la început dificultăţi extreme, pentru a deveni instrumentul adevărat al unei reale şi sincere colaborări. Oricât de mare ar fi bunăvoinţa reciprocă, radicalii şi fadaciştii sunt separaţi prin două concepţii politico, antagoniste. Primii, pionierii începuturilor statului, ar dori o organizare centralistă, cu dominaţia Belgradului şi a Serbiei vechi". Radiciştii au reprezentat ani dea rândul ideea statului federal, şi astăzi, când şi-au mai moderat aspiraţiile, urmăresc totuşi o largă autonomie pentru provinciile noui, dintre cari unele, din toate punctele de vedere, au o desvoltare superioara Serbiei. Cu toate deosebirile, radicali şi radicişti, sunt condamnaţi, de câţiva ani, să ţină casă laolaltă. Compoziţia parlamentului, in care croaţii lui Rădici ocupă al doilea loc ca importanţă, nu îngădue altă formă de guvern Niciun partid n'au majoritatea necesară. Radicalii ar ■putea guverna fără radicişti, dacă i-ar putea înlocui printr’o foarte largă coaliţie. De altfel, după fiecare ceartă de menaj, în această direcţie s'a căutat rezolvirea crizei. La fel se anunţă şi acum, dar dacă supărarea dintre radicali şi radicişti e ireductibilă, iar formarea coaliţiei imposibilă, şi toate indiciile denotă probabilitatea acestor eventualităţi, soluţia finală va fi un guvern de funcţionari, care să pregătească noui alegeri şi să dea astfel putința unei clarificări. a. Hg. Asasinat postic in Buvaria BERLIN, 31. — (Rador). O ştire din Sofia anunţă că generalul Protogheroif, şeful comitetului revoluţionar macedottian ar fi fost asasinat. Săptămâna Cerealelor t ^ de S. A. Focşâneanu Disponibilităţile de grâu întrec nevoile consumului mondial, ducerea taxelor vamale şi exportul cerealelor.—Noui întreprinderi de export.—Scăderile de preţuri continuă Ştirea despre o intervenţiune de stat In Argentina cu scopul de a opri mersul descendent al preţului grâului nou din această ţară, se desminte. Ea este considerată tardivă, incapabilă de a modifica tendinţa de acum stabilită, de împrejurări atât de puternice în favoarea cumpărătorilor. PRODUCŢIA GRÂULUI Ultimele informaţiuni statistice din Argentina dau date foarte optimiste asupra producţiunei grâului. Excedentul exportabil este estimat la 6 milioane de tone, în loc de cinci milioane, cât se anunţa până acum. Recolta ţărilor de peste ocean, adunată la producţia celorlalte ţări agricole, dă o medie globală care întrece cu mult necesităţile consumaţiei mondială de grâu, până la ivirea nouilor recolte de toamnă. Aşa cum stau lucrurile astăzi şi faţă de rezerva importatorilor de grâu, chestia valorificărei cantităţilor imense care nu vor întârzia de a ieşi din Argentina, Australia şi Canada va deveni greu de rezolvat Ţările exportatoare îşi vor disputa debuşeurile prin oferte din ce în ce mai presante şi mai eftine. PREŢUL GRÂULUI IN INTERIOR Nu mai încape îndoială că grâul nostru, din care mai avem un prilej apreciabil pentru export, nu va mai putea intra în linie de concurenţă. El alimentează abundent nevoile consumului intern, care până la viitoarele recolte, nu va avea de înfruntat vreo cerere pentru străinătate, căci importatorii nu se interesează de grânele noastre inferioare şi relativ scumpe. Preţul la care aceste grâne se vând, deocamdată, morilor din ţară, nu îndreptăţeşte încă scumpirea femei care nu credem că va oferi convenienţă pentru export într-un viitor apropiat. Nu ne-ar mira dacă fără ca grande să se poată vinde în ţară cu folos pentru producători, consumatorii să fie totuşi obligaţi să mănânce pâine scumpă. Acest fenomen s’a mai întâmplat la noi. DUPA REDUCEREA TAXELOR DE EXPORT Până una alta, reducerea taxelor de export scontată de mai dinainte, a venit în ajutorul deţinătorilor de cereale, care au obţinut chiar peste paritate. Pieţele de import, care se aşteptau însă la oferte mai eftine de la noi, fiind decepţionate au reacţionat scoborând limitele de cumpărare cu aproape echivalentul nouilor taxe. Din această pricină transacţiile în orz şi porumb au stagnat. „Arborii nu tresc până in cer" spune un proverb. El a fost adeverit şi de urcarea fantastică a navlurilor căreia i-a urmat, imediat, o scădere precipitată. Ne temem ca, cu preţul de circa 150 sh, pentru orz-furajer, dela 150 sh cât era, şi de circa 142 sh pentru porumb, dela 128 sh nivelul său cel mai jos, nu ne vom mai întâlni in campania de primăvară. Preţurile mari sunt un imbold la vânzarea oricărui articol, oricât de rar şi ascuns ar fi. Acest lucru il adeveresc orzurile, cari au răsărit deodată, din toate ţările producătoare, de la cari pieţele consumatoare nici nu se aşteptau la oferte. Şi astfel s-a produs o entenire a acestui articol, până mai eri rar şi scump. TÂRGUL PORUMBULUI S’a înregistrat o mişcare neobicicuita îi# iârgid* pe.-mt3%aî *1 m zului, disponibile si imediat livrabile pentru export, graţe timpului care a permis scurgerea pe Dunăre a acestor cereale pana la Sulina, unde circa 30 de vapoare de mare, aşteaptă acest trafic de mărfuri, neobicinuit in această epocă a anului. Din cauza liniilor înzăpezite, Constanţa a rămas izolată câteva zile- nefiind alimentat cu cerealele dirijate de luni de zile spre el. — acest port de mare, pierde din însemnătatea lui pentru viaţa noastră economică. NOUI ÎNTREPRINDERI DE EXPORT Prin faptul că ţara noastră contează în campania viitoare, pe an important excedent exportabil de porumb, o serie de firme austriace şi ungare au venit să sporească lista caselor de export din ţară, care nare decât să profite de pe urma unui comerţ de valorificare exercitat de firme serioase şi cu capital. Negreşit că noule întreprinderi comerciale de export sunt o consecinţă a modificărei regimului de export. E lesne de priceput ce urmări, ar avea pentru economia generală, o desfiinţare generală a taxelor de export. Proiectele de legi ale Ministerului de Agricultură tind să dea posibilitate exportului nostru sa valorifice cantităţile şi calităţile producţiei noastre naturale, recâştigând pentru provenienţele noastră debuşeurile şi reputaţia de cât odată. In această direcţie, se urmăreşte, în prima linie, cultivarea grâului selecţionat, asemănător acelui de Manitoba, cu care producţia boierească din judeţele Botoşani, Dorohoi, Vaslui şi Roman, putea uşor, concura înainte de război SCĂDERI de preţuri La încheerea acestei cronici, bursele din Chicago, Wînipeg şi Buenos Aires aduc cursuri mai joase pentru grâu şi porumb. Aceste scăderi sunt provocate de presiunea disponibilităţilor de cereale ale nouilor recolte care a-» ’hr A. ite Tinm • Ab'nslî? -j? Canada unde lipsesc mijloacele de antrepozitare. Din această cauză cerealele nu vor întârzia să ia drumul de mare spre Europa, care suprasatirată de imensele sosiri de grâu, va fi împiedicată de a se interesa şi aproviziona mai activ cu porumb şi alte articole furajere. O restrângere a impozitului de către pieţele consumatoare n’ar putea să ne fie indiferentă nouă, cari avem toată nădejdea în exportul acestor produse ale noastre. • Cererile accentuate de tanagiu pentru ţările de peste ocean au provocat o ameliorare în târgul navlului Devizele slabe. Ştiri economice Germania BERLIN, (Uta).—Bilanţul comercial german pe anul1926 prezintă un pasiv de 711 milioane mărci. Faţă de anul precedent, aceasta înseamnă oricum o însemnată îmbunătăţire, căci în 1925 balanţă comercială a fost pasivă cu 4,3 miliarde mărci, asupra mărfurilor revenind numai 3,6 miliarde. In anul trecut comerţul exterior a fost din ce în ce mai intens. In Ianuarie importul a fost de 733 milioane, exportul de 801 , în iunie 795 importul şi 760 exportul iar semestrul prim s-a încheiat cu un excedent la export de 420 milioane. Acest sold activ a fost absorbit cu totul în lunile următoare prin sporirea treptată a importului, transformându-se în armă în sold pasiv. Numai în Sepembrie s-a înregistrat un excedent de export la mărfuri de 13 milioane, pe când tot la mărfuri în Iulie a fost un excedent de import de 121 mil., iar in Decembrie de 123. Prin continua cumpărare de aur de către Banca Naţională această balanţă pasivă la mărfuri de 132 milioane s'a urcat la 711 milioane ca sold general pasiv. • BERLIN. — Cercurile interesate din Berlin cred, că în curând, se va constitui cartelul zincului. Se citează ca trebuind să participe la formarea acestui cartel următoarele societăţi sileziene: Giesche- Spolka-Akzynia, Zines din Silesia, dohenloche A. G. Fuerst Henkel von Donnersmark şi Henkel von Donnersmarck-Reuten Estates. E probabil că după această înţelegere a industriei din Silezia de Sus, va avea Ioc o convenţiune ca industria germană. Şi în industria polo ■ neză s’a început o mişcare pentru crearea unui cartel cehoslovac la PRAGA. — Ministrul de finanţe cehoslovac prepară o emisiune de Bonuri 5 jum. la sută, în vederea răscumpărării celor 3 miliarde de donuri 6 la sută din care 1.300 milioane sunt rambursabile în cursul acestui an, iar restul în 1931. * PRAGA. — S’a constituit la Praga o nouă societate cu un capital de 8 milioane de coroane cehoslovace pentru exploatarea unei linii aeriene Praga-Berlîn, la care se vor adăuga şi alte linii, în special, linia Breslau-Praga-Munchen cu corespondenţa pentru Geneva. Pe de altă parte s’a încheiat o convenţiune aeriană între Cehoslovacia şi Germania, prin care se garantează libertatea de a trece cu avionul peste teritoriile ambelor ţări. Italia ROMA. — Totalul circulaţiei fiduciare la 31 Decembrie trecut s’a ridicat la 18,152 milioane de lire, cu o uşoară scădere faţă de totalul circulaţiei fiduciare dela 30 Noimbrie* ROMA. — Rezultă din înformaţîunile oficioase culese de „La Borsa" că totalul circulaţîunei fiduciare se ridica, la 31 Decembrie trecut, la 19.955 milioane de lire. •» ROMA — Rezultă din statisticile publicate de Lloyd Register, ca Italia ocupă actualmente al doilea loc în ce priveşte consrucţiunile navale. La un total de 1 933.027 tone în construcţie, Anglia figurează cu 760.000, Italia cu 239.775 Germania cu 211.062 , Statele Unite cu ,151 635 , Olanda cu 145.005 și cu 143.068 ton®. Anglia LONDRA, „Industrial News“ anunță că firma londoneză ,,Perget Comp.“ a încheiat un contract cu guvernul belgian pentru a începe lucrările construim imul port. Prin acest contract s'au luat dispoziţiun Ca portul Mutadi să fie mărit, construindu-se în acelaş timp un nou port la Angoango în Congo. Lucrările au fost evaluate la cifra nominală de 350.000 lire sterline *• LONDRA — In Marea BritanU s’a consumat în 1926 : 122 122 tone de aram^ faţă de 115.189 tone în 1925 ; 18.296 tone de cositor, faţă de 24.879 ; 25°503 tone de plumb, faţă de 253.459 şi 157 632 tone de zinc, fată de 166 310 in 1926. LONDRA. Din statisticele oficiale rezultă că, în cursul anului trecut, în urma grevelor şi a conflictelor industriale, s’au pierdut in Anglia 162 milioane 780 mii zile. Cifra e aproape de două ori mai mare decât cea din 1921 când s’au pierdut, din cauza grevei miniere, 85.870.000 zile. In timpul grevei, industria metalurgică a fost în special atinsa, procentul șomerilor în această industrie, care era de 16.1 în Aprilie, s’a urcat la 66.6 în Mai şi s’a menţinut la 62.8 până la sfârşitul grevei în Noembrie trecut. * LONDRA: — Se semnalează o înviorare a industriei de bumbac din Lancashire. Optimismul bursei din Manchester aminteşte „boom-ul“ din 1920. La Blackburn şi Preston, marele centre manufacturiere din Lancashire, fabricile părăsite multă vreme, au reluat lucru. Comerţul de exportaţiuni spre China, India, Egipt, Continent şi Dominionuri e înfloritor. Cumpărăturile efectuate în ultimile 15 zile întrec cu mai multe mii de lire people ale perioadelor corespunzătoare din ultimii șase ani.