Argus, mai 1927 (Anul 18, nr. 4208-4232)
1927-05-01 / nr. 4208
Anul XVIII No. 4208 TECIA w/m/m/m/mumwuMu/jm........* ABONü nEKlTfe; In străinătate Un an 2200 Iei 6 luni 1300 „ 3 luni 800 „ 3 lei în țară. 0 lei în străinătate BIROURILE: In Ţară Un an 1000 lei 6 luni 550 „ 3 luni 300 „ 6 PAGINI București, S trada Sărindar IO - TE L EF O N: 305/03 sl 323^69 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori : 5. Pauker şi H. P. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director Grigore Cafencu Duminică 1 Mai 1927 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Directori : Carol Schulder şi M. Berger Str. Eugeniu Carada (fosta Karagheorghevici 8 Telefon 311184 Dumpingul schimbului Printre lucrările pregătitoare ale conferinţei economice internaţionale ce se întruneşte săptămâna viitoare la Geneva, se găseşte şi raportul delegatului german de Trendelenburg despre dumping. Ce e dumpingul? In mod obişnuit se înţelege prin dumping ieftinirea artificială a unui articol pe piaţa străină. Când un stat sau un grup de industrii strecoară în străinătate o marfă pe un preţ mai mic decât preţul intern de consumaţie şi, câteodată, chiar mai mic decât preţul de cost. Scopul dumpingului e uşor de înţeles. El tinde la desfiinţarea începuturilor unei industrii concurente dintr-o ţară străină. Azi, când toate statele sunt conduse de principiul independenţei economice, problema dumpingului e foarte gravă Taxele vamale prohibitive, calculate după preţul de cost, nu pot opri intrarea mărfurilor străine, prin dumping De aceea în multe state lovite de dumping, s'a creat o întreagă legislaţie de apărare. Nicăeri rezultatele n’au fost, însă, apreciabile. Singurul mijloc eficace rămâne tot ridicarea taxelor vamale, până la un nivel, care să descurajeze, în cele din urmă, şi dumpingul. Acest sistem are, însă, marele dezavantaj de a crea un monopol prea sigur pentru industria naţională, de a scumpi peste măsură un articol, care s’ar putea cumpăra mult mai ieftin in străinătate şi de a demoraliza industria naţională, printr’un exces de protecţie. Neavând teamă de concurenţă, industriile supraprotejate nu se mai îngrijesc îndeajuns de modernizarea utilajului şi de modernizarea produselor, ci se dedau la cheltueli de lux. Se obişnuesc cu parazitismul. De aceea, problema dumpingului e foarte complicată. O soluţie bună nu s’ar putea găsi decât într’o înţelegere generală a statelor-Dar d. Trendelenburg întinde noţiunea de dumping şi asupra schimbului monetar. El numeşte dumping al schimbului, facultatea pe care o au exportatorii dintr’o ţară, cu moneda nestatornică, de a ridica valoarea monedei prin speculaţii de bursă, ori de câte ori au de făcut cumpărături mari pentru export. E tocmai cazul nostru. De ani de zile asistăm la urcarea leului, prin speculaţii la bursele străine, in epoca vânzării recoltelor noastre. Această întindere a noţiunii dumpinguini asupra schimbului, nu intră, desigur, în forma clasică a dumpingului. Exportatorii cumpără moneda nestatornică pentru nevoi reale. Ei ridică valoarea monedei prin însăşi cererea la care îi obligă comerţul lor. Nu e, însă, mai puţin adevărat că efectele acestui comerţ seamănă cu un dumping. De aceea însuşi de Trendelenburg, pentru remedierea dumpingului de schimb, nu recomandă mijloacele de luptă întrebuinţate în dumpingul industrial, ci recomandă soluţia clasică a stabilizării monetare. Important de reţinut e că delegatul german nici nu pomeneşte, ca mijloc de îndreptare revalorizarea monedei. El vede în urcările sezonare, in vederea exportului, o cauză de ruină, — aşa cum şi e de fapt, — şi nu găseşte alt remediu decât stabilizarea. .......... .... - - I •' ■ I Crachul financiar din Japonia Cel mai mare faliment cunoscut de toată lumea în ultimele decenii lONDRA. — Falimentul consorţiului Suzuki din Japonia, care a dus la panica financiară recentă și la nevoia decretării unui moratoriu general de trei săpti, este cel mai mare faliment cunoscut în toată lumea, în ultimele decenii. Datoriile se ridică la 500 milioane yeni, ceea ce reprezintă 250 milioane dolari. Falimentul acesta depăşeşte cu mult chiar prăbuşirea consorţiului Stinnes, unde creditorii, prin lichidarea activului, au putut totuşi să-şi realizeze creanţele. Această perspectivă nu există la falimentul consorţiului Suzuki. ACTIVITATEA CONSORŢIULUI SUZUKI Consorţiul Suzuki controla o parte însemnată din comerţul de zahăr în ■ Extremul Orient şi în Statele Urâte. Lichidarea va aduce cu sine o mare scădere a preţurilor acestui articol. ] Consorţiul poseda de asemenea mine de zinc, cupru şi antimoniu, fabrici de : celuloid, uzine metalurgice, numeroase ţesătorii şi fabrici textile, fabrici de cauciuc, mor, bănci şi societăţi de asigurare, cum şi diferite întreprinderi comerciale. Ea domina industria de mătase artificială a Japoniei. Consorţiul are în lotul 60—70 întreprinderi, între altele dispunea şi de o flotă de 800.000 tone. Întreprinderile ei laolaltă reprezintă un capital propriu de 800 milioane peni. Proprietara acestui trust, este doamna Suzuki, a cărei avere particulară este evaluată la 300—400 milioane. FALIMENTE BANCARE Corespondenţa bancară a consorţiului Suzuki era Banca Formosa, care de câteva zile şi-a închis ghişemile. Datoriile Băncii Formosa se ridică la 890 milioane de yeni. Banca este o instituţie de Stat, şi principalii ei creditori sunt guvernul japonez şi Banca Naţională a Jamei. Economia generală a Japoniei este grav atinsă de acest faliment. Guvernul Wakatzuki a fost silit să demisioneze. Bursa din Tokio e închisă. Banca din Taiwan a devenit deasemenea insolventă, deoarece amsorţiul Suzukii datoreşte 300 milioane yeni CAUZELE PRĂBUŞIRII Cauza prăbuşirii este ridicarea excesivă prin speculă a preţurilor orezului şi zahărului. De asemenea a contribuit politica de revalorizare a valutei japoneze. Yenul care scăzuse în 1924 la cursul de 0-38 față de dolar, a fost ridicat până la cursul de 0.49. Acordul anglo-italian BERLIN, 29 (Rador). — „Vossische Zeitung“ asigură că în întrevederea dela Livorno, d-nii Chamberlain şi Mussolini ar fi semnat un acord precis de colaborare în Orient şi Mediterana, acord prin care s’ar fi recunoscut aspiraţiunile italiene în Balcani şi s’ar fi prevăzut ca flotele engleză și italiană să se înţeleagă asupra rolurilor respective în cazul unui conflict. — ♦ m Inundaţiile din Statele Unite LONDRA, 39 (Radord). In cercurile financiare din New-York se afirmă că pagubele suferite de căile ferat din cauza revărsării fluviului Mississipi se ridică la Şapte milioane dolari. Bancherii din New-York au donat până acum două milioane dolari pentru ajutorarea refugiaţilor. Digul fluviului Mississipi va fi spart astăzi pentru salvarea oraşului New Orleans. * LONDRA, 29. (Rador). — Din Washington se anunţă că fostul guvernator Parker a fost numit comisar al guvernului cu puteri dictatoriale în regiunile inundate de fluviul Mississipi. Ministrul Hoover a fost atacat cu focuri de revolver pe când inspecta digul ce urmează să fie spart lângă New Orleans. Ministrul a scăpat neatins. Se crede că atentatorul, care până acum nu a putut fi descoperit face parte dintre fermierii nemulţumiţi de măsura spargerii digului. $ LICEUL Părerile d-lui Rădulescu-Motru despre liceul nostru de azi, au stârnit proteste „democratice", din diferite părţi, D. Motru se ridică în potriva înmulţirei peste măsură a liceelor. „Democraţii“ de toate categoriile văd în această protestare o pornire reacţionară. Noi suntem siguri că d. Motru na fost bine înţeles. Distinsul nostru filosof na putut protesta în potriva răspândiră culturii, prin cât mai multe licee. In comparaţie cu alte ţări, şcoala secundară nu e, la noi, deloc prea răspândită. Şi avem mult încă de făcut în această direcţie. Ceea ce a produs indignarea d-lui Motru e falsificarea şcoalei secundare. E maimuţăreala culturală ce se face, la noi, în numele răspândirii culturii generale. Nu avem personal didactic, nici mijloacele necesare pentru a crea şi întreţine licee bune nici chiar în centrele mari orăşeneşti, necum la Titu, la Găeşti, la Buftea ori la Fefelei. Şi dacă totuşi se înfiinţează gimnazii şi licee prin sate, prin oraşele şi prin staţiile drumului de fer, izolate în mijlocul câmpului, cu asta nu se face învăţământ secundar, ci batjocorirea învaţământului, ceea ce e cu totul altceva. Întreţinerea unei şcoli mic un mediu rural e un lux, dacă se întreţine bine şi e o bătae de joc dacă e lăsată la mijloacele rurale. Cu profesori improvizaţi din medici de plasă, din veterinari, din avocaţi de judecătorie rurală ori din şefi de gară şi cu elevi continuând a trăi în rusticitate, produsul unor asemenea şcoli secundare ce poate să fie ? Fabrică de certificate de neciopliţi şi de semidocţi primejdioşi. De altfel pilda Rusii ţariste ar trebui să ne lumineze. Şi acolo, şcoala secundară, răspândită cu profuziune numai în scop de desnaţionalizare, dar fără nici o preocupare serioasă de învăţământ şi de educaţie, a produs toată falanga semidocţilor, îmbibaţi de teorii sociale absurde, cari au prăpădit Rusia. Aşa înţelese părerile d-lui Rădulescu-Motru, dreptatea e de partea sa. R. — ♦ —» — Situaţia sumară a Băncii Naţionale PE ZIUA DE 18 APRILIE a. c. Ultima situaţie sumara a Băncii Naţionale, pe ziua de 16 Aprilie, arată o scădere a portofoliului de efecte scontate. De la 9 miliarde 17 mii. 893 mii 082 cât a fost la 9 Aprilie el a ajuns la 8 miliarde 987 mii. 222.274 lei, adică o revenire în jurul cifrei scontului de la 2 Aprilie. Contul „Bilete de bancă în circulaţie“ este aproape neschimbat la 21 miliarde 27 milioane 310.709 lei, împrumuturile acordate centrelei băncilor populare şi Centralei cooperativelor de producţie şi consum, in continuă creştere, ating suma de 1 miliard 445 mii. 452.715 lei de la 1 miliard 444 milioane cât au fost in săptămâna precedentă. Casele de împrumut pe gaj agricultorilor şi industriaşilor sunt trecute cu 151 milioane 848.984 (150 mii. 76644 la 0 Aprilie a. c. împrumuturile pe efecte publice au ajuns la 622 mii. 26.360 lei (618 mii. 175.399 lei), împrumuturile statului neschimbate , pentru trebuințele tezaurului 3 miliarde 652.984.284, pentru unificarea monetară 7 miliarde 25 mii. 991.421 lei. Fondul ministerului de finanțe pentru lichidarea acestei datorii, este, în schimb, în continuă creştere. In situaţia sumară de la 16 Aprilie, el este trecut cu 1 miliard 77 mii. 212.677 faţă de 1 miliard 19 mii. 281.927 în săptămâna anterioară. Socul metalic arată o neînsemnată urcare, dela 7 miliarde 28 mii. 611.886 la 7 miliarde 28 mii. 627.079 lei Din care : Aur monete 126.451.637 Am lingouri 19.362.429 Am depozitat 428.139.680 Disponibil trate 774.840.000 Bonuri de tezaur am 5 miliarde 679.833.333 lei. Celelalte conturi sunt neschimbate sau cu diferențe neînsemnate. * Politica financiară a d-lui Poincaré PARIS, 29. (Rador). — Un comunicat al Ministerului de Finanţe confirmă hotărârea d-luî Poincaré de a nu comunica nici o informaţie asupra intenţiunilor sale în privinţa cursului francului. Aşa fiind, nici una din informaţiunile apărute în ziare nu poate exprima planurile guvernului. Tariful vamal şi agricultural de V- N. Madgearu Politica agrară a guvernului.—Tariful vamal decretat Continuând ancheta noastră despre politica vamală, publicăm azi un articol al d-lui Virgil Madgearu. Notăm câ acest articol a fost scris înainte de a fi apărut în „Argus“ importantele declaraţii ale d-lui Garoflid, ministru al Agriculturei. „Guvernul actual s’a declarat partizan al agrarianismului. El a căutat aşi legitima chiar existenţa prin opunerea directivei agrariene, directivei bancare industrialiste a partidului liberal, întreaga serie de reforme a d-lui C. Garoflid a încercat să concretizeze această ideologie, căreia i-a dat expresie teoretică în expunerea de motive a proectului de lege pentru încurajarea agriculturii. Este indiferent dacă reformele agricole ale d-lui C. Garoflid urmăresc liniile evoluţii noastre social-agrare şi cuprind soluţii tehnice eficace. Faptul care rămâne, este că prin propunerea lor guvernul, recunoscând că suntem un Stat agrar, a afirmat necesitatea unei orientări a întregii noastre politici economice în direcţia agrarianismului. Consecvent acestei îndrumări a politicii economice, era firesc a se presupune, că guvernul va fi fost preocupat să civizez condiţii generale, prielnice desvoltării agriculturii, înainte chiar de a se gândi la măsuri de favorizare specială a celei dintâi ramuri de activitate economică a ţari. Tariful vamal decretat constituie din acest punct de vedere O CONTRAZICERE FLAGRANTA A DIRECTIVEI AGRARIENE a guvernului Averescu, anihilând prin efectele sale dăunătoare pentru desvoltarea agriculturii, toate sacrificiile bugetare, impuse ţării prin aplicarea programului de reforme ale d-lui C. Garoflid. Lucrul acesta este cu atât mai bizar cu cât Oficiul de Studii al ministerului de finale, care este autorul real al tarifului vamal, a trimis exact acum un an ziarelor un fel de comunicat publicat în ziarele din ziua de 26 Aprilie 1926 prin care ilustra cu exemple „exagerările tarifului vamal pus în aplicare de către fostul guvern la 1 Aprilie 1926“, pentru ca în noul tarif acelaş organ să menţină acele exagerări cu unele „atenuări“ de minimă însemnătate şi cu alte agravări. * Voi face dovada urmărind exemplele Oficiului de Studii al Ministerului de finanţe, cari privesc agricultura şi interesează de aproape pe agricultorii de toate categoriile, exemple pe cari le voiu cita întocmai, încep cu maşinele şi uneltele agricole şi sfârşesc cu unele articole de consum ţărănesc. 1) Pluguri, grape, tăvălugi, cultivatoare, rariţe, prăşitoare, cari costau la suta de kgi. lei 340 după vechiul tarif, ar fi costat lei 705 la suta de kgi. după tariful liberal, adică pentru un plug care cântăreşte circa 66 lei, ar fi trebuit să se plătească o samă de lei 462. După noul tarif vor costa 600 minimal şi 900 maximal, sau pentru un plug se va plăti 396 lei sau 594 lei 1 2) „Sape, târnăcoape, greble, lopeţi cazmale şi alte unelte agricole, care costau la suta de kgr., după vechiul tarif lei 340 au fost impuse la taxa de lei 1005 suta de fer., adică de trei ori mai mult decât plăteau vama muncitorii agricoli, până acuma". După noul tarif se va plăti : Pentru sape 800 lei minimal şi 1200 lei maximal ; Pentru coase şi seceri 400 lei respectiv 600 lei; Pentru greble, lopeţi, casmale şi târnăcoape 700 lei respectiv 1050 lei; Pentru furci 500 lei respectiv 750 lei. 3) „Mașini agricole de tot felul, care costau la suta de kgr. după vechiul tarif 340 lei au fost impuse la 1050 lei“. După noul tarif se va plăti 800 respectiv 1200 lei. 4) „Pentru batoze de orice fel cu lungimea tobei până la 900 mc., care costau suta de kgr. după vechiul tarif lei 340 au fost impuse la o taxă vamală de lei 3000 sula de fer.“ După noul tarif se va plăti : Pentru batoze cu mâna 800 lei respectiv 1200 lei ; Pentru batoze cu motor cu benzină ca a tobei până la 800 mm. 1280 lei respectiv 1920 lei ; 5) „Mașinele de morărit de tot felul cari erau impuse la 340 lei sub vechiul tarif, au fost impuse la 2760 lei suta de fer.“. După noul tarif se va plăti 2240 lei respectiv 3360 lei ! 6) „Morile ţărăneşti, cari plăteau o vamă de lei 140 la suta de kgr. au fost impuse la lei 2100, ceea ce reprezintă o taxă de 15 ori mai mare". ... După noul tarif se va plăti 652 lei respectiv 978 lei. 7) Apa de bumbac pentru cusut, în gheme, mosoare etc., care sub vechiul tarif plăteau o taxă de lei 200 la suta de kgr. au fost impusă prin noul tarif la lei 5400 suta de kgr. adică o scumpire de 27 ori“. După noul tarif se va plăti între 1400—3200 minimal și 2080-4800 maximal. 8) „Curele de transmisiune de sfoară cari plăteau 5340 suta de kgr. au fost impuse la o taxă vamală de lei 12.000 suta de kgr.“. După noul tarif se va plăti 10.500 lei respectiv 15.750 lei suta de kgr.“. 9) „Țesături de bumbac de orice fel li s’a ridicat vechea taxă vamală la de 2 ori și de 3 ori mai mult, ajungând până la o taxă vamală de 14.500 la suta de kgr.“. După noul tarif se va plăti de la 5500 la 12500 minimal şi 8240 la 18750 maximal. In plus pentru ţesături albite, vopsite sau mercerizate se vor percepe suprataxe de 35 la sută până la 60 la sută... 10) „Bumbacul ţărănesc (torturi de bumbac) care plătea 36 lei suta de kgr. a fost impus prin noul regim la 180 lei suta de kgr., adică de 5 **« ori . Iar după noul tarif va plăti dela 160—200 minimal şi 240—300 maximal. « Ce rezultă din aceste comparaţii sugestive ? Pentru maşinele şi uneltele agricole „atenuările“ exagerărilor din tariful de la 1 Aprilie 1926 al guvernului liberal sunt aproape insignifiante, afară de unele excepţiuni. Dacă se ţine seama de eventualitatea aplicării tarifului general care este maşinal, nouile taxe întrec chiar în multe cazuri „exagerările“ din tariful vamal liberal.. Iar în ce priveşte articolele de consum ţărănesc citate — bumbac şi ţesături de bumbac — „exagerările“ se menţin aproape integral, ba, cum se poate recunoaşte uşor sunt chiar depăşite. . Este inexplicabil, ca un guvern, care se înfăţişează ca partizan al agriculturii, — concomitent cu legi menite să creieze favoruri speciale pentru agricultori, — să aducă un tarif vamal protivnic înzestrării agriculturii cu maşini şi unelte agricole, mai ales în momentul când noua împărţire a proprietăţii rurale, a creiat sute de mii de gospodării mici, cari au nevoie de inventar perfecţionat Şi cu toate acestea există o explicaţie. Noul tarif vamal s’a decretat, ca un act al puterii executive, călcându-se prerogativele Parlamentului. Economistul Schultze-Gawernitz, cercetând tariful vamal prohibiționist rus din 1891, lămurește că el s’a putut realiza ușor sub regimul absolutist, de oarece într’o asemenea ordine de stat nu se poate scoate la iveală cât de mic e numărul celor cari domină politica economică a Statului, pe când Parlamentul descoperă exact raportul numeric. In afară de aceasta, este mult mai uşor a se influenţa o autoritate administrativă absolutistă, decât a lupta cu oţruia publică şi cu reprezentanţii consumatorilor în ParlamentIn cazul nostru un organ ilegal şi extrabugetar, „Oficiul de Studii al Ministerului de finanţe“ a înlocuit Parlamentul, într’una din funcţiunile sale esenţiale şi prin jocul de influenţe atât de înlesnit faţă de o instanţă fără fiinţă şi responsabilitate legală, a pus guvernul într’o flagrantă contrazicere cu programul său agrarian. Este cert Dacă guvernul ar fi fost respectuos faţă de prerogativele fundamentale ale Parlamentului, ar fi avut un aliat, care l-ar fi sprijinit să rămână în politica vamală în cadrul său programatic“. Ştiri economice Rusia MOSCOVA (Ceps.). — Şantierele din Leningrad termină zilele acestea construcţia a 8 mari vapoare. In ultimul timp au fost deschise linia de transport Leningrad-Le Havre şi Odesa-Genua-Marsilia. In urma conventilor cu diferite societăţi de navigaţie străine vor sosi In portul Leningrad 10.000 turişti din America. Şantierele din Leningrad construise pentru flota de pe Caspică un şir de noui vapoare cu un tonaj total de 13 mii lete, Austria VIENA. Din cifrele provizorii stabilite de ministerul de finanţe, rezultă că în budgetul federal pe 1926, veniturile întrec cheltuelile cu 105 milioane de schillingi. Iugoslavia BELGRAD. — Orașul Belgrad a obținut un credit de patru milioane dolari, cu dobândă de 6 și jumătate la sută, de la Banca Blair et Co. și Securitas Co. din New-York. Acest credit, contractat pe termen de trei ani, urmează să fie transformat într'un împrumut pa termen lung. Imprumutul e destinat lucrărilor edilitare urgente. Cum insă suma nu va fi suficientă pentru acoperirea tututor nevoilor, se vor incepe între timp tratative pentru încheierea unui împrumut suplimentar. Polonia VARŞOVIA, _ Cartelul cărbunilor din Polonia s-a desfiinţat de curând, prin retragerea a trei mari exploatări miniere din regiunea Dombia. Acestea au redus acum considerabil preţurile de desfacere a cărbunilor. Germania BERLIN, __ Uniunea societăţilor de asigurări din Germania publică rezultatele obţinute in ramura asigurărilor de viaţă, de la stabilizarea monetară până acum. Se constată că în acest interval, numărul asigurărilor a crescut necontenit, ajungând să atingă în 1926, jumătatea cifrei din IMS, care era de 16 miliarde. Grecia ATENA. — Sub preşidenţia d-luî Calandaris, o comisiune financiară va studia problema stabilizării drachmei şi va supune apoi un proect în acest sens Consiliului Lîgei Naţiunilor, Ungaria BUDAPESTA. — Taxa scontului în Ungaria, care actualmente e de 6 la sută va fi în curând redusă. Banca Naţională este silită să examineze o grabnică reducere, deoarece piaţa ungară este inundată de credite străine, pe termen scurt, şi se crede că această abundenţă de capital străin va spori şi mai mult in urma recentei reduceri a taxei de scont, pe piaţa engleză. # BUDAPESTA. — (Ceps) : Se anunțase într’un timp ca între distilăriile agricole de spirt și marile fabrici de spirt care se găsesc unite într’un cartel, au apărut divergințe de păreri care ameninţau să ducă la o dizolvare a cartelului. In urma unor tratative îndelungate însă, diferenţele au fost eliminate şi s’a reuşit să se asigure existenţa mai departe a cartelului. Probabil că în Mai convenţia cartelului va fi reînoită fără schimbări. După cum se aude direcţiunea cartelului intenţionează să clădească un mare palat în Budapesta în care să fie adăpostite toate instituţiile şi organizaţiunile cartelui precum şi ale întregii industrii de spirt din Ungaria. BUDAPESTA* — (Ceps): Bilanţul de curând publicat al societăţii de cărbuni ungare arată la un capital acţionar de aproape 90 milioane pengő un câştig bruto de 14 milioane pengő. Societatea a lucrat exclusiv cu capital propriu, numai 8 milioane pengő au fost luate pe credit. Alături de Banca Naţională maghiară şi Banca generală de Credit, societatea de cărbuni posedă bilanţurile cele mai favorabile. O treime din capitalurile întreprinderii se găsesc în formă de numerar sau efecte cu scadenţă imediată Efectuarea bilanţului a fost făcută cu foarte multă precauţiune, proprietatea minieră a fost evaluată la 9 milioane pengő, imobile, maşini şi materiale la 54,5 milioane pengő, iar proviziile de cărbuni la 1,2 milioane. * BUDAPESTA. — (Ceps): Prin construirea cablului telefonic Budapesta-Viena s’a făcut posibilă o legătură telefonică directă între Budapesta şi Paris. Experienţele de încercare au dat rezultate foarte bune şi linia Va fi dată zilele acestea întrebuinţării publice. O convorbire de 3 minute costă 13,25 pengő* NEÎNŢELEGEREA ITALO-JUGOSLAVA . Nici învierea catolica, mei aceea ortodoxă nu au avut darul să împace pe cei doi Vecini de pe Marea Adriatică. Atât Italienii cât şi iugoslavii au petrecut sărbătorile pe poziţiile lor respective. D. Mussolini e gata să discute direct cu Belgrad orice în afară de chestia Albaniei, care „nu priveşte pe sârbi". Guvernul iugoslav vine să discute tocmai această chestiune... Astfel să amână înţelegerea, din neputinţă de a stabili obiectul ei. Supărător pentru liniştea Europei, conflictul italo-iugoslav e cât se poate de instructiv din punct de vedere al politicei internaţionale. Au eşit la iveală, cu acest prilej, combinaţii diplomatice necunoscute, tendinţi politice noi şi în special situaţia delicată în care se află Societatea de la Geneva îr faţa oricărui conflict în care e amestecată o mare putere. In viaţa politică internaţională, unde putem culege idei, năzuinţi şi doctrine din belşug, iată în sfârşit şi o experienţă. Am aratat care sunt antecedentele conflictului. D. Mussolini urmăreşte în Europa centrală cu o incontestabilă dibăcie, o politică de realizări practice şi folositoare, din primul rând, fireşte, pentru ţara sa. Pentru a se înţelege mai uşor cu vecinii iugoslavi, i-a încercuit în mod diplomatic : prietenie cu Budapesta, prietenie cu Bucureşti, prietenie protectoare faţă de AlbaniaUn asemenea condis, convorbirea itală jugoslavă putea reîncepe. Iugoslavii puteau să se supue. Era un mod de a nu turbura pacea, — pacea italiană pentru Orientul oprit» plat. Nu s’a supus însă. A cerut o dicuţie liberă a chestiunei Adriaticei, —« strâns legată de altminteri de probie» mele balcanice. Și a apelat, cum probabil a fost sfătuită, la Societatea Noi-De aci ferbere în rândul marilor, puteri. Londra, Paris şi Berlin au fost nulitai decât de acord că Geneva nu trebue amestecată pentru a nu fi conpromisă. Cu înrâurire pot avea sentinţele platonice ale Societăţii Naţiunilor, asupra temperamentului irascibil al ducelui italian ? Dar pentru a salva Geneva nu e decât un singur mijloc : discuţia directă. Şi discuţia nu poate, în mod logic, avea decât un singur obiect : chestia în litigiu, în speţă tratatul italo-albanez de la Tirana. Cine să intervie pentru a convinge Belgrad şi am ales, Roma de necesitatea unei asemenea convorbiri ? Anglia şi Franţa. D. Briand la Belgrad, unde e ascultat. D. Chamberlain la Roma, unde are prieteni buni. Intervenţia Angliei la Roma şi comentariile presei britanice desvălute uri capitol încă necunoscut al politicei mediteraneene. „Times" ia iniţiativa intervenţii, înştiinţând printr’un articol de fond Italia că nu se poate feri de o discuţie a pactului de la Tirana. Intervine o discuţie desigur foarte importantă între d. Mussolini şi ambasadorul britanic la Roma, şi Times" dă îndărăt , într’un nou editorial, justifică politica italiană în Orient. Comentariile curg : după unii înţelegerea italo-britanică e deplină şi Anglia cunoştea de mult pactul de la Tirana, după alţii, care merg mai departe, d. Chamberlain a dat la Livorno d-lui Mussolini mâna liberă, în politica lui din Adnatica şi din Balcani. Până unde merge în reeditare înţelegerea italo-britanică nu se poate încă şti. E sigur că d. Chamberlain a plătit cu un preţ bun renunţarea Italiei la simpatiile ei ruseşti. Dar care este acest preţ ? Numai dezlegarea conflictului de azi ne va putea aduce oarecare lămuriei în această privinţă. Căci Anglia e silită să desvăluiască linele taine ale diplomaţiei ei, pentru ca cererea Iugoslaviei, sprijinită de Franţa să nu cumva să ajungă la Geneva. Precizarea atitudinei Angliei în politica continentală, va fi evenimentul de căpetenie, în conflictul italo-iugoslav. Să notăm că această precizare va avea loc într’un moment, când Franţa, urmând în mod credincos politica Societăţii Naţiunilor, nu poate avea decât întreaga opinie publică engleză de partea ei. ___a _. Certi lints Micei Antant PRAG A, 29 (Rador). Conferinţa Micei Antante a fost fixată în mod oficial pentru zilele de 12— 11 Mai. Conferinţa se va întruni în staţiunea balneară Jackymov (Joa• #• /iitufifhnl I in, fini’mifi.